1,075 matches
-
gestului Eminamente precursor, Diderot este primul teoretician care susține că gestul poate declanșa asupra spectatorului o reacție emoțională mai puternică decât cuvântul. "Există gesturi sublime, pe care nicio elocință orală nu le va reda vreodată", declară el în Scrisoare despre surzi și muți în folosința celor care aud și care vorbesc (Lettre sur les sourds et muets à l'usage de ceux qui entendent et qui parlent), în 1751. Comunicându-și experiența ca spectator, el citează trei exemple de scene mute
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mare număr din piesele repertoriului, povestește că se plasa destul de departe de scenă astupându-și urechile. Nu asculta actorul decât când gesturile sale păreau să corespundă cu textul. "Orice ați crede despre expedientul meu, îi spune el destinatarului Scrisorii despre surzi și muți, vă rog să considerați că dacă, pentru a aprecia corect intonația, trebuie ascultat discursul fără a vedea actorul, este foarte normal să credem că pentru a judeca în mod corect gestul și mișcările, trebuie privit cu atenție actorul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Iluminism, Lessing este foarte influențat de Diderot, pe care îl descoperă chiar la începutul carierei sale și ale cărui idei le difuzează în Germania. Vorbește despre el chiar din anii 1750, în corespondența lui, în nenumărate rânduri, citând Scrisoarea despre surzi și muți care datează din 1751, evocând Scrisoarea despre orbi din 1749. Citește Bijuteriile indiscrete (Les Bijoux indiscrets), lucrare pe care o va califica drept "roman frivol în care se dezbat idei grave", fără îndoială chiar de la apariția sa în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
iau locul sugestiilor și tehnica monologului scindat forțează inutil convențiile teatrale. Am putea spune că acea vorbire "cu sine însuși" atribuită pescarului Iona este mai puțin verosimilă și mai puțin productivă ca "dialogul dublului monolog"93 beckettian sau ca "dialogul surzilor" din Cântăreața cheală. Această tehnică este totuși viabilă ca modalitate de generare a deriziunii, prin reflecția dedublată ironică, persiflatoare a propriei condiții grave. Aflat în burta chitului, Iona dialoghează cu sine camuflându-și disperarea prin obiectivare și exteriorizare a angoasei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
marchează la Urmuz agonizarea, ci și privarea totală a personajelor de intervenții discursive proprii, substituite de mecanica gesturilor aberante. Aparent opus desfrânării lingvistice surprinse la personajele caragialiene stăpânite de morbul verbiajului, procedeul de insonorizare urmuzian, are, practic, același efect: "dialogul surzilor", întreținut de flecarii lui Caragiale, va fi doar mimat prin gesturi agresive de eroii lui Urmuz. Rămân multe lucruri de spus despre Urmuz, și mai multe despre Caragiale, precum și despre relația dintre operele lor. Cele mai multe exegeze care menționează, la un
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ce mîncăm? / Șai-da-dirlada-da/ Păi ne cordim și ne culcăm/ Șai-da-dirlada-da/ Păi copilașii ce mănîncă? / Șai-da-dirlada-da/ Păi se cordesc și-apoi se culcă / Șai-da-dirlada-da", cânta în delir, urmat de pițigăielile fetelor. Profesorii stăteau și ei pe aceeași bancă și făceau pe surzii sau se amuzau, zâmbind discret. Alteori, când se lăsa liniștea, Lulu izbucnea, ca o țâpuritură la horă, cu o voce ascu- 79 țită de muiere: "Ia te uită, ce să fie?/ Un om mort cu aia vie!/ Să ferească sfânta
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și nerozii interesante, a întregii lor personalități, indivizi având de obicei un vocabular inacceptabil, frizând nepolitețea, tutuind oameni pe care abia îi cunoșteau, legîndu-se de fizicul lor, care ar exprima că nu stăteai prea bine cu nu știu ce, agitîndu-se pe scaun, surzi la ceea ce li se spunea, puteai să-i înjuri și de mamă fără să-i clintești (eu însumi procedasem astfel cu unul și, în loc să se indigneze, afișase o politețe afectată, spunîndu-mi că buna-creștere îl împiedică să-mi răspundă cu aceeași
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
din parte-ne asupra acestor titve incapabile decât de mistificări și neadevăruri le-au amețit, încît, neputând răspunde, neavând ce să răspunză ad rem, obiectiv, au început să aiureze, să vorbească în dodii și-n bobote, ca netoții ori ca surzii. În urma acestei amețeli vedem curioase lucruri. Într-unul din numerile Pseudo-"Romînului" vedem acuzarea că reacționarii amenință pe rege cu asasinatul daca nu-i va chema la putere. Cari reacționari? Cînd? Unde? Dar mai știu ei ce vorbesc când îi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu-auzul fin / Și pricepurăm șoapta misterului divin;" (Preot și filosof). Ba, la rându-i, îi mustră pe teologi că limbajul lor convențional (de lemn, cum i-am spune azi), i-a îndepărtat pe oameni de credință, adresându-se unor surzi: "Urmați în calea voastră mulțimii de absurzi / Și compuneți simfònii și imnuri pentru surzi, / Ascuteți adevărul în idoli, pietre, lemn, / Căci doar astfel pricepe tot neamul cel nedemn / Al oamenilor zilei sublimul adevăr / Ce voi spuneți în pilde, iar noi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
-i, îi mustră pe teologi că limbajul lor convențional (de lemn, cum i-am spune azi), i-a îndepărtat pe oameni de credință, adresându-se unor surzi: "Urmați în calea voastră mulțimii de absurzi / Și compuneți simfònii și imnuri pentru surzi, / Ascuteți adevărul în idoli, pietre, lemn, / Căci doar astfel pricepe tot neamul cel nedemn / Al oamenilor zilei sublimul adevăr / Ce voi spuneți în pilde, iar noi l-avem din cer". Iată, așadar, o cu totul altă rebeliune filosofică decât la
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de clone. Într-adevăr, conservatorii se comportă ca și când ar fi singuri În lumea istoriografiei, reușind să impună În viața științifică propriul stil de comunicare. Așa-zisa dispută dintre cele două tabere nu se manifestă decât sub forma unui dialog al surzilor, În care fiecare vorbește singur și refuză să Îl Înțeleagă pe celălalt. În România de astăzi este mult mai ușor să obții o recenzie civilizată - adică una critică și profesionistă - Într-o revistă de la Londra sau de la New York, decât În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
oferim șansa de a comunica, să Îi cunoaștem, să ne apropiem de ei! Folosirea testului Borelli-Oléron la surzi și auzitori Între 4 și 9 ani Prof. Petrescu Elena-Popșcoala specilă Satu Mare Lector univ. dr. Florea Barbu Universitatea din București Introducere Inteligența surzilor a constituit obiectul a numeroase studii care s-au limitat În cea mai mare parte la aplicarea bateriilor de teste neverbale și au condus la aprecierea nivelului global. Rezultatele sunt contradictorii și dificil de interpretat. Așa cum afirmă M. Borelli (1951
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
parte la aplicarea bateriilor de teste neverbale și au condus la aprecierea nivelului global. Rezultatele sunt contradictorii și dificil de interpretat. Așa cum afirmă M. Borelli (1951), sunt necesare studii mai analitice pentru a Înțelege care sunt insuficiențele reale ale gândirii surzilor. Scara de performanță Borelli-Oléron este un test care vizează inteligența generală și, În special, inteligența practică. În perspectivă diagnostică, inteligența poate fi definită funcțional și structural. Din punct de vedere funcțional, inteligența este o aptitudine generală, orientată spre adaptare la
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ci și expresia socială (C.Pufan, 1956).Limbajul este un instrument care permite anumite operații intelectuale și este imposibil să Înțelegem ce este inteligența umană dacă nu se iau În considerare operațiile efectuate cu ajutorul limbajului. P. Oléron (1949) consideră că surzii, prezentând un grav handicap al limbajului verbal, sunt retardați Într-un test neverbal, care este sensibil la perturbările capacității verbale, cum este de pildă testul Raven (după G.Milcent, 1965).De asemenea, limitele gândirii surzilor sunt determinate de absența folosirii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
P. Oléron (1949) consideră că surzii, prezentând un grav handicap al limbajului verbal, sunt retardați Într-un test neverbal, care este sensibil la perturbările capacității verbale, cum este de pildă testul Raven (după G.Milcent, 1965).De asemenea, limitele gândirii surzilor sunt determinate de absența folosirii cuvintelor ca mijloc de comunicare și instrument al gândirii. După H. Furth absența limbajului nu condiționează, În esență, dezvoltarea și structura inteligenței la surzi, totuși incompetența lingvistică are consecințe directe și indirecte: 1. Consecințe directe
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pildă testul Raven (după G.Milcent, 1965).De asemenea, limitele gândirii surzilor sunt determinate de absența folosirii cuvintelor ca mijloc de comunicare și instrument al gândirii. După H. Furth absența limbajului nu condiționează, În esență, dezvoltarea și structura inteligenței la surzi, totuși incompetența lingvistică are consecințe directe și indirecte: 1. Consecințe directe: surzii obțin rezultate scăzute la probele verbale și la cele neverbale În care deprinderile lingvistice dețin rol important. 2. Consecințe indirecte: nerecunoașterea faptelor și absența unor informații; curiozitatea intelectuală
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sunt determinate de absența folosirii cuvintelor ca mijloc de comunicare și instrument al gândirii. După H. Furth absența limbajului nu condiționează, În esență, dezvoltarea și structura inteligenței la surzi, totuși incompetența lingvistică are consecințe directe și indirecte: 1. Consecințe directe: surzii obțin rezultate scăzute la probele verbale și la cele neverbale În care deprinderile lingvistice dețin rol important. 2. Consecințe indirecte: nerecunoașterea faptelor și absența unor informații; curiozitatea intelectuală redusă; puține ocazii de exersare a gândirii; nesiguranță, pasivitate sau rigiditate În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și absența unor informații; curiozitatea intelectuală redusă; puține ocazii de exersare a gândirii; nesiguranță, pasivitate sau rigiditate În situații inedite. Descrierea și aplicarea testului În literatura de specialitate se menționează mai multe cercetări care se referă la nivelul mintal al surzilor În comparație cu cel al auzitorilor iar rezultatele sunt contradictorii. Unii autori relevă inferioritatea surzilor sub variate aspecte ale activității intelectuale (Mac Millan și F. G. Brunner,1906), (Pintner și Paterson). P. Oléron (1949) studiind capacitățile intelectuale ale surzilor, utilizând Matricele Progresive
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nesiguranță, pasivitate sau rigiditate În situații inedite. Descrierea și aplicarea testului În literatura de specialitate se menționează mai multe cercetări care se referă la nivelul mintal al surzilor În comparație cu cel al auzitorilor iar rezultatele sunt contradictorii. Unii autori relevă inferioritatea surzilor sub variate aspecte ale activității intelectuale (Mac Millan și F. G. Brunner,1906), (Pintner și Paterson). P. Oléron (1949) studiind capacitățile intelectuale ale surzilor, utilizând Matricele Progresive Raven, a constatat că Întârzierea surzilor este de doi ani și patru luni
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nivelul mintal al surzilor În comparație cu cel al auzitorilor iar rezultatele sunt contradictorii. Unii autori relevă inferioritatea surzilor sub variate aspecte ale activității intelectuale (Mac Millan și F. G. Brunner,1906), (Pintner și Paterson). P. Oléron (1949) studiind capacitățile intelectuale ale surzilor, utilizând Matricele Progresive Raven, a constatat că Întârzierea surzilor este de doi ani și patru luni, În medie, pentru vârstele considerate (9 13 ani). Ruiz cercetând Însușirea operațiilor aritmetice a constatat că elevii surzi prezintă o ușoară Întârziere față de auzitori
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
rezultatele sunt contradictorii. Unii autori relevă inferioritatea surzilor sub variate aspecte ale activității intelectuale (Mac Millan și F. G. Brunner,1906), (Pintner și Paterson). P. Oléron (1949) studiind capacitățile intelectuale ale surzilor, utilizând Matricele Progresive Raven, a constatat că Întârzierea surzilor este de doi ani și patru luni, În medie, pentru vârstele considerate (9 13 ani). Ruiz cercetând Însușirea operațiilor aritmetice a constatat că elevii surzi prezintă o ușoară Întârziere față de auzitori. (după P.Oleron, 1963). Alte cercetări au pus În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Însușirea operațiilor aritmetice a constatat că elevii surzi prezintă o ușoară Întârziere față de auzitori. (după P.Oleron, 1963). Alte cercetări au pus În evidență diferențe nesemnificative Între surzi și auzitori În realizarea diferitelor tipuri de probe. (Mott, 1900) găsește că surzii obțin rezultate egale și chiar superioare auzitorilor În probele de memorie și de observație. Drever și Collins, nu găsesc decât o ușoară retardare care nu atinge un an (pentru varstele de 6 - 15 ani). Ei neagă existența unei inferiorități reale
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
rezultate egale și chiar superioare auzitorilor În probele de memorie și de observație. Drever și Collins, nu găsesc decât o ușoară retardare care nu atinge un an (pentru varstele de 6 - 15 ani). Ei neagă existența unei inferiorități reale ale surzilor (după G.Milcent,1963). M. Borelli (1951) a efectuat o cercetare asupra genezei operațiilor logice la copiii surzi Între 5 și 8 ani. El constată că nu există diferențe semnificative Între capacitățile logice elementare ale copiilor surzi și auzitori. Operațiile
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
interveni ca element „fixator al proceselor, contribuind la conștientizarea lor, dându-le mai multă stabilitate și eficacitate. Autorul subliniază, Însă, că la nivelul operațiilor formale ale gândirii, rolul limbajului crește considerabil”. În unele cercetări se subliniază că performanțele intelectuale ale surzilor trebuie apreciate diferențiat: sub unele aspecte ele pot fi mai mici decât ale auzitorilor, sub alte aspecte Însă surzii nu rămân În urma auzitorilor. În acest sens se pot menționa investigațiile făcute de A. Marzi și Taverni (1938) cu privire la diverse aptitudini
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Însă, că la nivelul operațiilor formale ale gândirii, rolul limbajului crește considerabil”. În unele cercetări se subliniază că performanțele intelectuale ale surzilor trebuie apreciate diferențiat: sub unele aspecte ele pot fi mai mici decât ale auzitorilor, sub alte aspecte Însă surzii nu rămân În urma auzitorilor. În acest sens se pot menționa investigațiile făcute de A. Marzi și Taverni (1938) cu privire la diverse aptitudini, pe baza cărora ajung la concluziile că: a). În probele În care intervine limbajul, Înțelegerea, spiritul critic, organizarea logică
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]