1,518 matches
-
ale copilului: capacitatea intelectuală, dezvoltarea limbajului, dacă face parte dintr-o familie cu probleme de auz, când a intervenit pierderea de auz, handicapuri suplimentare la deficiență de auz. În urmă testării audiologice, copilul este diagnosticat cu un anume tip de surditate: de transmisie, de percepție (congenitala sau dobândită), de tip mixt sau pierdere de auz funcțională. Indiferent de tipul de surditate, apariția acesteia la copii înaintea achiziționării limbajului poate avea consecințe serioase în planul dezvoltării psihice, cu deosebire asupra limbajului verbal
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
de auz, handicapuri suplimentare la deficiență de auz. În urmă testării audiologice, copilul este diagnosticat cu un anume tip de surditate: de transmisie, de percepție (congenitala sau dobândită), de tip mixt sau pierdere de auz funcțională. Indiferent de tipul de surditate, apariția acesteia la copii înaintea achiziționării limbajului poate avea consecințe serioase în planul dezvoltării psihice, cu deosebire asupra limbajului verbal. Limbajul verbal este principalul sistem de comunicare, este cel care reglează viața noastră de relatie, prin faptul că este deficitar
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
C. Neamțu, A. Ghergut, 2000, p. 197) La nivelul elevilor deficienți de auz există o serie de aspecte particulare cu privire la dezvoltarea socio-afectivă, specificul structurării personalității și comportamentului, aspecte importante care trebuie avute în vedere în procesul integrării sociale a acestora. Surditatea afectează dezvoltarea socio-afectivă și relaționala încă de timpuriu prin implicațiile pe care le are asupra comunicării. P. Oléron remarcă invidia, gelozia și rivalitatea mai pregnante în grupurile mici de deficienți de auz, iar H.Herren și D. Colin (citați de
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
îngroșa devenind cleios. Aceasta împiedică mișcarea osișoarelor. Blocarea trompei lui Eustachio prin răceli poate produce un vid în urechea medie, cu retracția timpanului. O pierdere de auz de tip conductiv poate fi suprapusă peste o pierdere de tip perceptiv. Această surditate este cunoscută ca „surditate mixtă”. Urechea internă Este originea tuturor cazurilor de surditate severă și profundă. La unii copii cohleea poate să nu se fi dezvoltat deloc sau dezvoltarea ei poate să fi fost oprită în timpul sarcinii prin infecții (rubeolă
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
împiedică mișcarea osișoarelor. Blocarea trompei lui Eustachio prin răceli poate produce un vid în urechea medie, cu retracția timpanului. O pierdere de auz de tip conductiv poate fi suprapusă peste o pierdere de tip perceptiv. Această surditate este cunoscută ca „surditate mixtă”. Urechea internă Este originea tuturor cazurilor de surditate severă și profundă. La unii copii cohleea poate să nu se fi dezvoltat deloc sau dezvoltarea ei poate să fi fost oprită în timpul sarcinii prin infecții (rubeolă) sau medicamente folosite de
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
poate produce un vid în urechea medie, cu retracția timpanului. O pierdere de auz de tip conductiv poate fi suprapusă peste o pierdere de tip perceptiv. Această surditate este cunoscută ca „surditate mixtă”. Urechea internă Este originea tuturor cazurilor de surditate severă și profundă. La unii copii cohleea poate să nu se fi dezvoltat deloc sau dezvoltarea ei poate să fi fost oprită în timpul sarcinii prin infecții (rubeolă) sau medicamente folosite de mamă. În unele cazuri cohleea este normală, dar nervul
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
fi fost oprită în timpul sarcinii prin infecții (rubeolă) sau medicamente folosite de mamă. În unele cazuri cohleea este normală, dar nervul auditiv nu funcționează deloc. Cauzele pot fi traumatisme la naștere, infecție la naștere sau ulterioară nașterii sau unele medicamente. Surditatea de conducere poate fi tratabilă. Unele tipuri pot fi ameliorate prin spălături auriculare, chirurgie plastică, ventilații (tuburi de plastic implantate prin timpane, ce permit pătrunderea aerului în urechea medie), sau prin tratament antibiotic. Surditatea mixtă poate fi tratat, tratând componenta
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
sau ulterioară nașterii sau unele medicamente. Surditatea de conducere poate fi tratabilă. Unele tipuri pot fi ameliorate prin spălături auriculare, chirurgie plastică, ventilații (tuburi de plastic implantate prin timpane, ce permit pătrunderea aerului în urechea medie), sau prin tratament antibiotic. Surditatea mixtă poate fi tratat, tratând componenta de conducere. Surditatea de percepție (neuro-senzorială) nu poate fi tratată deși folosirea unei proteze auditive ajută în majoritatea cazurilor. Deși protezele se folosesc în cazurile de surditate neuro-senzorială, acestea nu pot readuce auzul la
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
poate fi tratabilă. Unele tipuri pot fi ameliorate prin spălături auriculare, chirurgie plastică, ventilații (tuburi de plastic implantate prin timpane, ce permit pătrunderea aerului în urechea medie), sau prin tratament antibiotic. Surditatea mixtă poate fi tratat, tratând componenta de conducere. Surditatea de percepție (neuro-senzorială) nu poate fi tratată deși folosirea unei proteze auditive ajută în majoritatea cazurilor. Deși protezele se folosesc în cazurile de surditate neuro-senzorială, acestea nu pot readuce auzul la normal întotdeauna va rămâne un anumit grad de surzenie
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
în urechea medie), sau prin tratament antibiotic. Surditatea mixtă poate fi tratat, tratând componenta de conducere. Surditatea de percepție (neuro-senzorială) nu poate fi tratată deși folosirea unei proteze auditive ajută în majoritatea cazurilor. Deși protezele se folosesc în cazurile de surditate neuro-senzorială, acestea nu pot readuce auzul la normal întotdeauna va rămâne un anumit grad de surzenie. Cauza cea mai frecvent întâlnită este „necunoscută”. 104 Nu este recomandabil pentru un copil cu pierdere de auz să participe la anumite sporturi (box
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
dezvoltarea unui sistem de comunicare cu acest mediu, sistem care poate îmbrăca diferite aspecte: verbal și non-verbal. Disfuncția auditivă are consecințe defavorabile asupra dezvoltării psiho-fizice generale a copilului nu neapărat prin ea însăși, cât mai ales prin mutitate (consecință a surdității), ea constituind o tulburare funcțională determinată de efectul organic primar, ce constă în neînsușirea limbajului ca mijloc de comunicare și instrument operațional pe plan conceptual. Considerații psiho-medicale asupra copilului cu deficit auditiv Auzul este critic pentru dezvoltarea vorbirii și a
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
Efectele deficienței de auz sunt diferite deci în funcție de vârsta la care a apărut handicapul auditiv, de particularitățile psiho-comportamentale ale individului, de mediul în care trăiește acesta, de atitudinea celor din jur, etc. O ureche cu acuitate normală poate să suplinească surditatea celeilalte. Din punct de vedere statistic, unul din zece oameni suferă, într-o măsură mai mare sau mai mică, de tulburări ale auzului. Putem spune că, în timp ce pierderea auzului înaintea vârstei de 2-3 ani are drept consecință mutitatea (copilul devenind
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
care face posibilă înțelegerea limbajului), copilul este incapabil să recepționeze semnalele sonore și să le organizeze în coduri lingvistice specifice. Astfel, legăturile audio-fonologice nu se pot dezvoltă, nu se va ajunge la reproducerea vocală a percepțiilor auditive, iar copilul, datorită surdității, devine și mut. Noțiunea de surdo-mut creează impresia unei duble deficiențe, când de fapt, copilul surd (cu rare excepții) este capabil să vorbească din punct de vedere anatomic, fiziologic și psihologic. În cazul auzitorilor, între audiție și fonație există o
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
capabil să vorbească din punct de vedere anatomic, fiziologic și psihologic. În cazul auzitorilor, între audiție și fonație există o strânsă corelație, importantă mai ales prin prezența unui feed-back auditiv. Influența reciprocă între audiție si fonație pentru surd nu există. Surditatea afectează întreg circuitul auditiv, afectează acea latură a fonației ce privește domeniul sonor al vorbirii și din care trebuie să se constituie vocea. La copilul surd audiția defectuoasă va trebui compensată parțial de un alt feed-back care se bazează pe
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
se bazează pe resturile auditive, analizatorul vizual, cutanat, senzații proprioceptive. Copilul auzitor deprinde limbajul în practica auzirii, anterior unui învățământ sistematic si conștient. Limbajul și vocea sunt permanent controlate de ureche prin intermediul sistemului fonator care realizează feed-back-ul audio-verbal. Copilul cu surditate prelingvistică este în retard din punct de vedere al achiziției limbajului verbal. Accesul la limbaj nu este spontan și va trebui învățat în cadrul unui proces educațional special. El poate prezenta emisii vocale, însă ele nu ating nivelul de adaptare la
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
achiziția de experiențe sociale, fapt ce limitează dezvoltarea capacităților psiho-aptitudinale și a personalității copilului. Limbajul copilului surd ajunge să capete un caracter bilingv odată cu parcurgerea procesului de demutizare, când se face trecerea la însușirea limbajului verbal sonor (oral). Pe fondul surdității contractate (dobândite) după achiziționarea limbajului, apare diminuarea capacităților intelectuale ale copilului, dacă nu se intervine compensator în mod sistematic și organizat în direcția stimulării proceselor psihice. Chiar și în divesele forme de hipoacuzie pot apărea fenomene de regres sau de
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
au căutat să pună în corelație gradele de pierdere auditivă cu comportamentele sociale specifice, sugerând o relație simplă între pierderea de auz și comportament, lucru care nu s-a adeverit. S-a argumentat, mai târziu, că dacă o persoană are surditate profundă și un mod specific de a fi și de a se comporta, înseamnă că acest lucru se datorează ,,moștenirii culturale” din comunitatea pe care o frecventează (școala specială cu internat, familia, clubul de surzi). Cultura surzilor cuprinde tradiții, obiceiuri
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Național al Sănătății din SUA a anunțat că secvențierea genonului uman a fost completată, permițând identificarea celor aproximativ 30.000 de gene care alcătuiesc corpul uman, în cadrul proiectului privind genomul uman. Aceste cercetări au dus la identificarea genelor implicate în surditatea genetică. Oamenii de știință se apropie de momentul când vor fi capabili să identifice și ,,să corecteze” surditatea genetică, care ar putea duce la eliminarea limbajului gestual și a comunităților de surzi. Dar limbajul gestual generează tot mai multă atenție
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
30.000 de gene care alcătuiesc corpul uman, în cadrul proiectului privind genomul uman. Aceste cercetări au dus la identificarea genelor implicate în surditatea genetică. Oamenii de știință se apropie de momentul când vor fi capabili să identifice și ,,să corecteze” surditatea genetică, care ar putea duce la eliminarea limbajului gestual și a comunităților de surzi. Dar limbajul gestual generează tot mai multă atenție și interes public decât a fost vreodată în istoria lui. De pildă, la câteva luni după anunțul Institutului
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
semnificativă a numărului de școli superioare și Universități care oferă cursuri de limbaj gestual, plasând acest limbaj printre primele 15 limbaje cel mai intensiv predate în SUA în 2003. Cum pot exista două impulsuri conflictuale în același timp: a eradica surditatea și a sărbători cea mai ilustră consecință a ei, crearea și întreținerea unei forme unice de limbaj uman? Acest conflict de impulsuri, de ,,a repara” pe de o parte și de a recunoaște diversitatea, pe de altă parte, trebuie să
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
proiectele oraliste de la sfârșitul sec XIX. ,,Proiectul Genomului Uman” aduce o nouă provocare. Compoziția genetică a persoanei surde a fost relevată în ultimii ani la un nou nivel de semnificație. Geneticienii au estimat că aproximativ o jumătate din cazurile de surditate la naștere sau în copilăria timpurie pot fi datorate unor cauze genetice, restul cazurilor fiind produse de meningită sau alte boli (K. Arnos, A. Pandya, 2003)<footnote Amos, K., Pandya, A., Advances in the Genetics of Deafness. In Oxford Handbook
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
care aduceau copiii la școală, erau obligați să declare dacă copilul s-a născut surd sau a devenit surd, la ce vârstă și din ce cauză. Datele adunate nu aveau o bază științifică, fiind subiective. S-a observat doar transmiterea surdității în familie. Uneori surditatea n-a fost observată la naștere ci abia după ce s-a manifestat prezența unei boli. S-a urmărit dacă părinții erau înrudiți. Nu s-a separat surditatea din cauze genetice și non-genetice. S-au luat în
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
școală, erau obligați să declare dacă copilul s-a născut surd sau a devenit surd, la ce vârstă și din ce cauză. Datele adunate nu aveau o bază științifică, fiind subiective. S-a observat doar transmiterea surdității în familie. Uneori surditatea n-a fost observată la naștere ci abia după ce s-a manifestat prezența unei boli. S-a urmărit dacă părinții erau înrudiți. Nu s-a separat surditatea din cauze genetice și non-genetice. S-au luat în considerare și alte caracteristici
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
bază științifică, fiind subiective. S-a observat doar transmiterea surdității în familie. Uneori surditatea n-a fost observată la naștere ci abia după ce s-a manifestat prezența unei boli. S-a urmărit dacă părinții erau înrudiți. Nu s-a separat surditatea din cauze genetice și non-genetice. S-au luat în considerare și alte caracteristici nesemnificative sau neconcludente sub aspect genetic. Într-adevăr, persoanele surde cu rude surde au atras atenția multor oameni de știință încă din sec. al XIX-lea, preocupați
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
genetice și non-genetice. S-au luat în considerare și alte caracteristici nesemnificative sau neconcludente sub aspect genetic. Într-adevăr, persoanele surde cu rude surde au atras atenția multor oameni de știință încă din sec. al XIX-lea, preocupați de transmiterea surdității de la o generație la alta, dar drama pierderii auzului după naștere are o valoare emoțională. Ea a fost menționată doar în relație cu faima unei familii de surzi în cadrul comunității de surzi. A.G.Bell în ,,Memoire Upon the Formation of
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]