514 matches
-
limbajul juridic al vremii, se prevedea că ""Cel ce va fi prins cu ștromeleagul învârtoșat primpregiurul părților fătătoare ale muierii, i se va tăia scârbavnicul mădulariu, spre veșnică lui nefolosire"". Dragomir, O, Miroiu M, "Lexicon feminist", Polirom, Iași, 2002, Romina Surugiu
Viol () [Corola-website/Science/316400_a_317729]
-
1699, frații Sturdza și-au împărțit între ei averile, moșia Miclăușeni revenindu-i lui Ioan Sturdza. Pe moșie locuiau și munceau țărani clăcași și țigani vătrași robi, care și astăzi poartă nume de meserii: Bucătaru, Muraru, Pitaru, Curelaru, Mindirigiu, Bivolaru, Surugiu, după cum scrie Costin Merișca, în lucrarea ""Castelul Miclăușeni în cultura română"" (Ed. "Cronica", Iași, 1996). Locuitorii satului Miclăușeni trăiau în bordeie sărăcăcioase pe moșia boierului și pe gârla din preajma parcului boieresc. În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza a reclădit conacul
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
de Nicușor Constantinescu și de B. Fălticineanu. "București 500" a fost conceput în două acte, dintre care primul redă pitorescul orașului în epocile anterioare, iar al doilea prezintă Bucureștiul contemporan. Din primul act fac parte cântecele: clopotului, al poștalionului, al surugiului, al haimanalei, al păpușarului, al Coanei Chirița, al lui Barbu Lăutaru, al Bătăii cu flori de la Șosea, al fălcii umflate, al societăților de binefacere, al pianului mecanic etc. Actul al doilea cuprinde: Cărți poștale ilustrate, Cântecul Ateneului și cel al
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
(2015) este un roman science fiction al scriitorului român Liviu Surugiu, care tratează tema interacțiunii controlate în vis. reprezintă acronimul de la Electric Real Atomic Live. În anul 2016, cartea a fost distinsă cu premiul Romcon pentru cel mai bun roman. Andrei Vasari este un angajat al Institutului de Fizică Atomică de la
ERAL () [Corola-website/Science/337181_a_338510]
-
la cap o serie de elemente, reușește să pornească pe urmele iubitei lui din vis. Găsirea ei aduce un paradox: femeia murise cu un an înaintea începerii experimentului în cadrul căruia se cunoscuseră. În "Observatorul cultural", Cătălin Badea-Gheracostea afirmă că „Liviu Surugiu ne dă o altă citire a realității”. "Pălărisme.ro" vede în roman „amestecul dintre știință, religie, iubire, fantezie și comedie”, în timp ce Adina Ailoaiei scrie în "Argos" că „atuul romanului constă în amalgamul său de genuri, adresîndu-se unui public mai larg
ERAL () [Corola-website/Science/337181_a_338510]
-
La rândul ei, Cristina Mitrea concluzionează pe "4arte.ro": „Aventură, mister, interpretări noi și bulversante ale credințelor religioase, urmăriri ca în filmele polițiste, o poveste de dragoste care trece de barierele lumii fizice, toate acestea fac din cartea lui Liviu Surugiu un roman pe care orice pasionat de lectură îl poate găsi captivant, indiferent că domeniul lui de interes este sau nu literatura science fiction.”. În 2016, romanul a primit premiul Romcon pentru cel mai bun roman SF al anului 2015
ERAL () [Corola-website/Science/337181_a_338510]
-
Woopy", "Mâinile lui Solomon", "Burta", "Castelul Câinilor", "Alcoolama" (în colaborare cu Ionuț Bănuță), "Îngeri și Câini" sau "Visus", multe dintre ele fiind recompensate cu premii la diverse concursuri, toate premiate la concursuri de gen. După o perioadă petrecută în străinătate, Surugiu a revenit în țară și a reînceput să scrie și să publice, revenind în același timp la textele mai vechi. Povestirea scrisă în 1983 a dezvoltat-o și a publicat-o prin forțe proprii în 2011 sub titlul "Imman". De-
Liviu Surugiu () [Corola-website/Science/332539_a_333868]
-
anilor a colaborat cu o serie de publicații online, cum ar fi "Gazeta SF" sau "Nautilus". În 2013 a ajuns în finala organizată de HBO în colaborare cu TIFF cu scenariul "Înghețul". După ce a revizuit și extins volumul "Imman", Liviu Surugiu l-a publicat în 2014 la editura Tritonic sub titlul "Atavic", care avea să îi aducă la Romcon-ul din anul următor premiul pentru cel mai bun roman. Tot în 2014 a extins povestirea "Întâlnirea", premiată la Festivalul Vladimir Colin din
Liviu Surugiu () [Corola-website/Science/332539_a_333868]
-
(2015) este un volum de povestiri al scriitorului român Liviu Surugiu. Acesta este structurat în două părți, prima dintre ele conținând proze publicate în perioada 1994-1995, iar cea de-a doua texte scrise și/sau publicate între 2013-2015. Multe dintre aceste povestiri, mai ales din prima perioadă, au fost finaliste sau
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
sau publicate între 2013-2015. Multe dintre aceste povestiri, mai ales din prima perioadă, au fost finaliste sau câștigătoare a diverse premii literare. În anul 2016, cartea a primit premiul Romcon pentru cel ami bun volum de povestiri. În 1995, Liviu Surugiu a debutat în nr. 86 din "Jurnalul SF" cu această povestire, care-i adusese premiul JSF-Atlantykron în anul precedent. Ea prezintă modul în care visele avute în starea REM a somnului ajung să producă legături la nivel fizic între persoane
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
din România. În centrul ei se află un bărbat care nu știe de ce a devenit brusc ținta serviciilor secrete, asta până când descoperă legăturile dintre el și persoana care a dus la prăbușirea blocului comunist, Mihail Gorbaciov. Cu acest scenariu, Liviu Surugiu a fost finalist în anul 2013 la Concursul Național de Scenarii organizat de HBO România în parteneriat cu TIFF, secțiunea lungmetraj. În el, localitatea Roșiorii de Vede este afectată de un îngheț atipic, a cărui evoluție are efecte catastrofale asupra
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
Umberto al II-lea al Italiei, locul al doilea revenindu-i lui Tonitza. A continuat să facă parte din jurii și a participat în anul 1925 la "Expoziția internațională de la Paris" cu patru lucrări, dar organizatorii au expus doar tabloul "Surugiul", dar nu în condiții favorabile. Verona a fost foarte afectat de critica plastică din România care a ajuns să-i conteste nu numai vocația de pictor ci și cunoștințele tehnice acumulate de-a lungul anilor. El era convins că "numai
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
care patrulează în Copou iau lemne din gardul parcului și le folosesc pentru foc, fapt care permitea ulterior vitelor să pătrundă în zonă și să distrugă noile plantații de arbori. Deși municipalitatea a angajat un paznic, incidentele au continuat, iar surugii poștei din Copou, precum și oamenii din satul Podgoria Copou, au continuat să sustragă în timpul nopții "„leațuri sau nuiele din gard”". În august 1852 Alecu Russo, director al Departamentul Lucrărilor Publice, a continuat noua serie de plantări începute în acel an
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
cărora a fost numit în funcția de director al căminului cultural din satul Lipceni (raionul Rezina). Începând din anul 1957 a fost actor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, unde a debutat în spectacolul „Chirița în Iași” în rolul surugiului, devenind în scurt timp principalul interpret al unor personaje de prim-plan. A debutat ca actor de film la studioul cinematografic Moldova-Film în anul 1967 în filmul " Se caută un paznic" al lui Gheorghe Vodă și Vlad Ioviță, interpretând rolul
Mihai Volontir () [Corola-website/Science/304959_a_306288]
-
Atavic (2014) este un thriller religios science fiction al scriitorului român Liviu Surugiu. Prima versiune a romanul a fost scris[ ]n 1983, sub forma unei povestiri. După numeroase revizuiri, textul a ajuns la dimensiunile unei nuvele, publicate prin forțe proprii în 2011 sun titlul "Imman". În perioada care a urmat, textul a fost
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
și răzbate în zilele noastre, aducând cu sine ecourile profetice care se cer împlinite, tălmăcite, răstălmăcite sau demolate.” Tudor Călin Zarojanu afirmă că „Acum, în fine, avem și noi un Simon Toyne. Dacă va fi tradus, “Atavic”-ul lui Liviu Surugiu va fi un best-seller internațional. N-am nicio îndoială.” Legat de comparația cu romanul "Codul lui Da Vinci" a lui Dan Brown, Cătălin Badea-Gheracostea observă: „"Atavic" nu este încă un "Cod" și nici o altă variantă a poveștilor antihristologice, după cum nu
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
încă un "Cod" și nici o altă variantă a poveștilor antihristologice, după cum nu este un roman de mistere și nici un roman apocaliptic, cu toate elementele narative, decorative, de discurs și actanțiale ale acestora. Păstrând echilibrul într-un ritm foarte dinamic, Liviu Surugiu inventează în Atavic o lume paralelă cu cea în care suntem obișnuiți să dezvoltăm romanele de mistere și cele apocaliptice - lumea „noastră“, prezentată realist - și acolo își duce personajele să (se) joace (de-a) sfârșitul/începutul lumii.”
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
diferite instituții de peste Prut au revenit în satul natal și s-au consacrat pentru toată viața profesiei de a instrui și a educa copiii. Sus-numiții pedagogi, la care s-au alăturat mai târziu Ion Carpovici, Teodor Tîșcu, Dumitru Turcuman, Teodora Surugiu, Alexandra Galben, Dora Lisacovici, Dumitru Alexandra Zasiavnețchi, Nina Cosovan, Leonid Surugiu, Lidia Olmad, Daria Chisari și mulți alții au păstrat și au dezvoltat tradițiile școlii românești. Un capitol aparte s-ar cuveni să fia consacrat activității pedagogice (cei drept, de
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
au consacrat pentru toată viața profesiei de a instrui și a educa copiii. Sus-numiții pedagogi, la care s-au alăturat mai târziu Ion Carpovici, Teodor Tîșcu, Dumitru Turcuman, Teodora Surugiu, Alexandra Galben, Dora Lisacovici, Dumitru Alexandra Zasiavnețchi, Nina Cosovan, Leonid Surugiu, Lidia Olmad, Daria Chisari și mulți alții au păstrat și au dezvoltat tradițiile școlii românești. Un capitol aparte s-ar cuveni să fia consacrat activității pedagogice (cei drept, de scurtă durată, dar plină de amintiri frumoase) în școala din Corjeuți
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
drumul poștei de cai, care lega Buzăul de Ploiești, începură să se stabilească în jurul menzilhanelei (stația de poștă sau „menzil”) o mulțime de negustori, cărora locul le înlesnea nevoile de schimb cu cele două centre comerciale mai apropiate și apoi surugii, bicigașii, rotarii, dârvarii și păzitorii ce deserveau releul poștal. Activitatea febrilă din stația unde se schimbau caii căruțelor de poștă, tranzacțiile care se încheiau în acest loc au determinat populația ca încetul cu încetul să renunțe la vechiul nume al
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
Vlad Cosma (Prahova) Alexandru Ștefănescu (Prahova) Ion Eparu (Prahova) Andrei Sava (Prahova) Ștefan Băișanu (Suceava) Paul Rusu (Suceava) Gavril Mirza (Suceava) Eugen Uricec (Suceava) Ioan Stan (Suceava) Constantin Galan (Suceava) Ovidiu Iane (Suceava) Eugen Bejinariu (Suceava) Dumitru Parda (Suceava) Iulian Surugiu (Suceava) Elenă Ștefănescu (Teleorman) Adrian Simionescu (Teleorman) Nicolae Dragnea (Teleorman) Valentin Boboc (Teleorman) Florica Ică Calota (Teleorman) Marin Almăjanu (Teleorman) Neviser Zaharcu (Tulcea) Marian Avram (Tulcea) Octavian Popa (Tulcea) Ion Bălan (Tulcea) Traian Dobrinescu (Vâlcea) Constantin Rădulescu (Vâlcea) Constantin Mazilu
Alegeri parlamentare 2012. Vezi aici lista noilor senatori şi deputaţi () [Corola-journal/Journalistic/40497_a_41822]
-
care, aflați în bezna totalitară, îl copleșeam cu lumina unor speranțe excesive: „Cu ochii arși mă întorc. Ici și acolo amintire să iști. / Trăiesc acolo/ aici căutători de comori, / jalnici negustori, bărbați curajoși, / ziditori ocnași, caralii, caramani, tăinuitori, bărboși, / tupilați surugii, crupieri, mecenați cusurgii” ( o ). Cu sufletul împovărat de o deziluzie ce are alura definitivului, Dan Culcer își asumă o misiune: „Cu ochii arși mă întorc,/ Ca să spun” (ibidem).
„Intoarcerea” unui poet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5971_a_7296]
-
Andrei Moisoiu (Google) Radu Carp și Romina Surugiu, membri ai Consiliului de Administrație (CA) al SRTv, îi solicită directorului general interimar al TVR, Stelian Tănase, ca în următoarea ședință a CA să se pună în discuție modul în care a fost reflectată prezența lui Victor Ponta la Eurovision. De
Doi membri ai CA al TVR, sesizare către Tănase privind mediatizarea lui Ponta la Eurovision by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/31782_a_33107]
-
divertisment. În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a face o sesizare pe acest subiect la CNA", se mai arată în comunicat, scrie Medifax. Scrisoarea deschisă adresată directorului interimar al TVR, Stelian Tănase, este semnată de Radu Carp și Romina Surugiu.
Doi membri ai CA al TVR, sesizare către Tănase privind mediatizarea lui Ponta la Eurovision by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/31782_a_33107]
-
țel. 650458 17600 PREDA IOANA (n. 1962) Târgoviște, Str. Ț. Vladimirescu Bl. D6 Sc. E ap. 28 15146 PROCHES LIDIA (n. 1957) Târgoviște, Bd. Independenței bl. J3 ap. 11 țel. 611438 17616 STĂNESCU DUMITRU (n. 1929) Crânguri țel. 714016 1857 SURUGIU ELENĂ (n. 1952) Târgoviște, Str. Fluturilor, bl. 32A, ap. 12 țel. 215456 1862 TĂTARU IONEL (n. 1963) Str. Mărgeanului, nr. 42, bl. M114, sc. 1, ap. 36, sector 5 21421 VĂDUVA MIHAELA (n. 1965) Pucioasa, str. Trandafirilor, nr. 189 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]