566 matches
-
slăvitoare învățătură sau Cuprindere a de D-zeu cuvântării hristianești a lui Platon, mitropolitul Moscovei, Iași, 1839; Besericeasca istorie a lui Meletie, I-IV, Iași, 1841-1843; Piatra scandelei, Iași, 1844; Pidalion, Mănăstirea Neamț, 1844; Indeletnicire despre buna murire, Iași, 1845; Tâlcuirea psaltirei, I-II, Iași, 1850-1866; Cele patrusprăzece trimiteri ale sfântului slăvitului și întru tot lăudatul apostol Pavel, I-III, București, 1904-1906. Repere bibliografice: Andrei Vizanti, Veniamin Costaki, Iași, 1881; N. Tănăsescu, Viața și activitatea lui Veniamin Costache, București, 1896; Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286441_a_287770]
-
cel mai potrivit este al celor patru evangheliști și al simbolurilor lor: omul pentru Matei, leul pentru Marcu, vițelul pentru Luca și vulturul pentru Ioan. Decriptarea acestora o face, cu mai multă răbdare de această dată, și Dionisie din Furna: "Tâlcuirea: cel asemenea cu omul închipuiește întruparea și firea omenească a lui Hristos. Cel asemenea cu leul închipuiește lucrarea și puterea împărătească a lui Hristos. Cel asemenea cu vițelul ne arată lucrarea cea sfințitoare și preoția lui Hristos. Iar cel asemenea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Hristos. Cel asemenea cu vițelul ne arată lucrarea cea sfințitoare și preoția lui Hristos. Iar cel asemenea cu vulturul ne arată venirea Sfântului Duh și, în sensul cel mai înalt, dumnezeirea lui Hristos"33. Interesant este că cele mai multe dintre aceste "tâlcuiri" respectă tradiția impusă prin Fiziolog. Este, prin urmare, limpede că acest sistem simbolic era un bun comun, cu valoare normativă, și în spațiul românesc. Cu atât mai îndrăzneață este atitudinea refractară față de el a lui Cantemir. În concluzie, reprezentările animaliere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa”..., p. 372. footnote>. Lucrarea de care ne ocupăm este alcătuită din două părți: în prima parte, după o scurtă introducere, este expusă viața lui Moise, după care, în a doua parte, este cuprinsă tâlcuirea asupra evenimentelor și faptelor prezentate în partea întâi. După cum am notat mai sus, Sfântul Grigorie de Nyssa prezintă în această scriere acele evenimente din viața lui Moise, pe care le poate folosi ca interpretare a treptelor urcușului duhovnicesc. În centrul
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
afară tot ce se vede și se cuprinde, nu mai rămâne pentru contemplarea sufletului decât nevăzutul și necuprinsul, în care e Dumnezeu, precum zice Scriptura despre legiuitor: „A intrat Moise în întunericul unde e Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la „Cântarea Cântărilor”, omilia XI, traducere, introducere și note de Pr. D. Stăniloae, col. „Părinți și scriitori bisericești”, vol. 29, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1982, p. 260. footnote>. Semnificația religioasă pe care Sfântul Grigorie o dă este următoarea
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
este îndemnat. Norul din deșert exprimă îndepărtarea de lucrurile deșarte omenești în vederea apropierii de bunurile dumnezeiești, această etapă fiind caracterizată, în apogeul ei, de contemplație (θεωρία) ca primă etapă spre nepătimire (ἀπάθεια)<footnote Ierom. Dr. Agapie Corbu, Sfânta Scriptură și tâlcuirea ei în opera Sfântului Grigorie de Nyssa, Editura Teofania, Sibiu, 2002, pp. 227-228. footnote>. Odată ce l-a identificat pe Moise ca relevând modelul prototip al înălțării noetice, Sfântul Grigorie aplică acest model la noi. Depărtându-ne (ἀναχώρησις) de părerile false
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
pentru ca omul să găsească chipul lui Dumnezeu, care are similitudine cu arhetipul<footnote Nicolae Fer, op. cit., p. 85. footnote>. Progresul în cunoaștere rezultă din progresul în viața duhovnicească: „Măsura cunoașterii lui Dumnezeu ... este în tine”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Fericiri, omilia a VI-a, col. PSB, vol. 29, p. 382. footnote>. Cea mai înaltă expresie a structurii libere a spiritului uman este apatia (ἀπάθεια), nepătimirea, identificată cu virtutea, care nu e altceva decât aspectul frumuseții interioare a chipului
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire pe Făcătorul nostru<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl nostru, în Filocalia, vol.II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.275,276. footnote>. Asemenea, și Sfinții Varsanufie și Ioan, care, după cum se știe, s-au închis într-o încăpere și nu comunicau cu ceilalți din afară decât numai prin
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
mama lui Samuel ("Domnul este Dumnezeu a toată cunoștința și lucrurile la Dânsul sunt cântărite" - Regi 1, 2, 3), sau poate chiar de cunoscutul avertisment adresat împăratului Belșațar ("Iată inscripția care a fost scrisă: Mene, mene, techel ufarsin. Aceasta este tâlcuirea cuvântului mene: Dumnezeu a numărat zilele regatului tău și i-a pus capăt. Techel: l-a cântărit în cântar și l-a găsit ușor. Peres: a împărțit regatul tău și l-a dat Mezilor și Perșilor." - Daniel, 5, 25-28), reflecțiile
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un răspuns de căutat într-o altă cercetare. Deocamdată, focalizăm imaginea cărții-"pomană neuitată în veaci": act de milostenie, ofrandă, danie binecuvântată 83 prin care cel ce dăruiește (domn, boier, neguțător înstărit, tipograf ori prelat) este, ca în predoslovia la Tâlcuirea Liturghiei, Iași, 1697, a Hatmanului Lupu Bogdan, semănătoriu de-nțelepciune. Și, tot aici, notăm remarcabila strategie a enumerării elogioase a cărților tipărite sub mecenatul Domnului, în Triod, Buzău, 1700, Teodosie, Mitropolitul Ungrovlahiei chiar așe-zându-l pe Brâncoveanu 84 într-o absolută
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
licențiat în filosofie și litere la Universitatea din București), jurnalist și scriitor, colaborator al "Convorbirilor Literare", "Voinței Naționale", "Viitorului", al periodicului "La Réforme" (Bruxelles), autor, printre altele, al studiilor: Filosofia lui Plotin (1900), Morală lui Kant și adversarii săi (1901), Tâlcuirea Constituției pentru folosul țărănimei (1906), Evoluția sistemelor de morală (1921), traducător din limba franceză al lui Sienkiewicz și Gogol, membru de onoare al Academiei Române (1939). Îl amintim, de asemenea, pe Eugen Herovanu (1874-1956), deputat (1912), decan al baroului din Iași
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Eneidei lui Vergiliu, reușind captarea celor mai fine nuanțe, cu păstrarea hexametrului originar. Înaintea elenistului G. Murnu, traducătorul cel mai autorizat al lui Homer, C. a tradus (și a publicat, în timpul vieții, fragmente) Odiseea după un intermediar german și după tâlcuirea în proză a lui I. D. Caragiani. Tălmăcirile din literatura indiană, făcute tot prin intermediul limbii germane, demonstrează pătrunderea gândirii arhaice indiene și transmiterea ei la nivelul unei înalte poezii. Principala contribuție a traducătorului este însă transpunerea capodoperei lui Dante. C. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
și din afara Bisericii, redându-le frumusețea chipului lui Dumnezeu”<footnote Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie..., p. 29. footnote>. Însă, pentru a înțelegea profunzimea gândirii sfinților trebuie ca Dumnezeu Cuvântul, Cel care i-a inspirat, să ne călăuzească spre tâlcuirea acestor lucruri, „pe care și numai a le auzi este o adevărată fericire”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Opt omilii la Fericiri, traducere și schiță biografică de Pr. Sandu Gh. Stoian, în Col. Comorile pustiei, vol. 31, Edit. Anastasia, București
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
un midraș la Geneză, cap. 41, când Iosif este chemat să tâlcuiască un vis profetic al lui Faraon. Capitolul este alcătuit din trei părți: vv. 1‑13 (Nabucodonosor cheamă magii de la curte și le cere să îi descopere visul și tâlcuirea lui), vv. 14‑45 (Daniel povestește visul și îi dezvăluie semnificația), vv. 46‑49 (mărturisirea de credință a regelui). Vom prezenta și analiza mai departe fragmentele referitoare la vis și interpretarea lui, fragmente de importanță majoră în anticristologia Părinților Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sa absolută. Să revenim însă la capitolul 17, care descrie „desfrânata cea mare” (17,1), „Babilonul‑cel‑mare”, „mama desfrânatelor și‑a urâciunilor pământului” (17,5). Capitolul poate fi împărțit în două secțiuni: vedenia propriu‑zisă (vv. 1‑6) și tâlcuirea vedeniei făcută de un angelus interpres (vv. 8‑18). Între cele două secțiuni există un verset de legătură. „Desfrânata cea mare”, replică, in negativo, a Femeii din capitolul 12, trăiește în deșert, „șezând pe o fiară roșie”. Ea este „îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
al Cyrului Introducere În Bibliotheca, cod. 203, patriarhul Fotie îl prezintă pe Theodoret (393‑466) în felul următor: „Am citit din fericitul Theodoret, episcop al Cyrului, un Comentariu la Daniel. Acest iscusit scriitor îi întrece cu mult, în înțelegerea și tâlcuirea scrierilor profetice, nu numai pe Hipolit, ci pe mulți alți autori. [...] Într‑un cuvânt, el se numără printre cei mai buni exegeți și nu este ușor să găsim pe cineva care să tâlcuiască mai bine ca el. Se poate ca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire pe Făcătorul nostru<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl nostru, în Filocalia, vol.II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.275,276. footnote>. Asemenea, și Sfinții Varsanufie și Ioan, care, după cum se știe, s-au închis într-o încăpere și nu comunicau cu ceilalți din afară decât numai prin
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Cel care l-a veselit pe Zaheu, care l-a întristat pe tânărul bogat, care i-a smintit pe preoții vechiului Israel și l-a indispus pe scepticul Pilat? Alături de apostoli și profeți, cărturarii păstrează nu doar un „mesaj” (prin tâlcuirea Evangheliei), ci virtuțile discernerii și ale clarviziunii. Când polemizează, Sfinții Părinți polenizează. Teologia, înrădăcinată în sfințenia Cuvântului revelat, este vizionară. Într-o aglomerație de pastișe, teologia face efortul să recunoască „mozaicul lui Hristos”. Fără această charismă profetică, Biserica nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
textele monastice - iar tonul introducerilor lui C. Bădiliță la literatura monastică a Răsăritului dovedește acest dureros adevăr. Nu orice traducător este un savant și nu orice savant este un bun interpret al teologiei patristice. Când este vorba mai ales despre tâlcuirea textelor misticilor, atunci premisele unei reale hermeneutici simpatetice nu trebuie desconsiderate. Rostul scrierilor duhovnicești ale Părinților deșertului nu este acela de a hrăni polemici contemporane sau de a excita câteva curiozități intelectuale 1. Scopul Părinților era zidirea comunității ecleziale și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Cunoscute cititorului român prin traducerile apărute la Editura Deisis în colecția „Mistica”, seria „Scrieri duhovnicești de la Simonos Petras”, cuvântările și catehezele arhimandritului Emilianos apar în trei volume distincte: Monahismul - pecetea adevărată (1999), Viața în Duh (2001) și, în pregătire, o tâlcuire la Psalmi intitulată Să ne veselim de Domnul 1. Excelenta ediție românească a cărții despre „viața în Duh” confirmă impresiile pe care cititorii și le-au putut face la apariția volumului despre „pecetea adevărată”. Venerabilul stareț al mănăstirii Simonos Petras
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
adoarmă sub lumina lină de apus, a veșnicului „Soare al dreptății” (Maleahi 3, 20). Precum parfumul obținut din esențele tari, cunoașterea care înflorește din nuntirea minții noastre cu înțelepciunea Cuvântului se răspândește în spațiu și, mai ales, rezistă în timp. Tâlcuirea are o desfășurare proprie, cu ritmuri dictate de gramatica liturgică și sintaxa trinitară a cunoașterii lui Dumnezeu. Orice punct de acumulare în graficul comprehensiunii reprezintă un pasaj de trecere a inteligenței noastre paupere în „Sinele lărgit” al Cuvântului. Tălmăcind Cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
compoziția, ci și pentru că El singur există propriu-zis între cele ce se zic că există, dar își au existența de la El”<footnote Calistrat Catafygiotul, (Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă,cap. 42), în: Filocalia românească, VIII, p. 424. footnote>. În tâlcuirea Părintelui Stăniloae (notă de sub-sol, pp. 812, 424): „Se face legătura între faptul că Dumnezeu este Unul în mod simplu și între faptul că El este singurul care există însens propriu (...) vorbind de El, nu e nevoie de a mai
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pretutindeni de față în chip nedespărțit, lucrarea lui Dumnezeu începe în noi cei creați, fiindcă ea se și împarteîn chip neîmpărțit, cum zic cuvântătorii de Dumnezeu, firea dumnezeiască rămânând, după ei, cu totul neîmpărțită”<footnote Ibidem, p. 469. footnote>.În tâlcuirea Părintelui Stăniloae, acestea înseamnă: „Lucrarea dumnezeiască se împarte neîmpărțit, cum se împarte glasul celuice grăiește în cei ce ascultă pentru că acela rămâne neîmpărțit, fiindprezent în fiecare din cei care ascultă prin glasul Său sau prin puterea Lui. Nu el se
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
îl are învedere pe omul care acționează întotdeauna fără a-și mai raportafaptele sale la Dumnezeu și voia Sa<footnote John Phillips, Comentariu asupra Psalmilor, vol. 1 Psalmii 1-50, traducere deMonica Dan, Editura Stephanus, București, 2001, p. 131; Psaltirea în tâlcuirile Sfinților Părinți, Vol. I Catismele I IX, tâlcuite verset cu verset, Editura Cartea Ortodoxă, Editura Egumenița, Iași, Institutul Albinei, p. 170. footnote>. Aproape că nici un text biblicnu face referire la credință în sens cognitiv, la capacitatea de a cre-de că
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ce slujesc idolilor deșerți disprețuiesc harul Tău; Dar eu îți voi aduce Ție jertfe cu glas de laudă șitoate făgăduințele mele le voi împlini, căci mântuirea vine de la Domnul!” (Iona 2, 3-10). Mântuitorul s-a referit la această „nădejde” șiîn tâlcuirea Scripturilor către Luca și Cleopa în drum spre Emaus,ca aluzie la Patimile și slava lui Mesia. Jertfa Mântuitorului pe Cruceare o însemnătate cosmică și prin ea se încununează lucrarea Sa,deoarece tot ce a făcut și a învățat nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]