308 matches
-
rindea, mai un fierăstrău. A cumpărat materialul și într-o săptămână Matei i-a dat gata rafturile. Banii câștigați tot la negustor în tejghea au rămas. I-a băut cu Spiridon și cu Chirică. Pe urmă cârciumarul a plecat la târguit, a umplut prăvălia cu făină și cu mălai, a cumpărat salam și zahăr, calupi de săpun, drojdie de bere, luminări de seu galben, o terezie cum trebuie și a scris și o firmă nouă: COLONIALE ȘI DELICATESE. La Stere. A
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
într-o hală rece și înaltă, unde ținea țiglă, tablă de acoperit casele, în foi împachetate, tuburi de fontă, cuie, chingi, dreve, șine pentru betonul armat, clanțe, broaște, tot ce voiai; unul Manole Dulămiță, cu magazin de încălțăminte, de la care târguiau țăranii din Ilfov, veniți la București după treburi, negustorii și toate mahalalele dimprejur; unul Isidor Katz, c-o stămbărie întunecoasă, adăpostită între patru pereți igrasiosi, și Ilie Arghir, de vindea harnașamente de cai, pinteni pentru ofițeri, zăbale, cuie de cizmărie
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la țăranii veniți de la Turnu. Aceștia păzeau grămezile de boșari. Buni de gură, negustorii spintecau bostanii cu cuțitele și-și lăudau marfa: - Ia pepenii, pepenii ca mura! Nu e dulce, nu-l plătești! Cincizeci de bani bucata, marfa Iu tata! Târguiau lucrătorii pe capete, lăsau banii în palmele lacome ale țăranilor. Ceata ocolea camioanele și, când le era negustorilor lumea mai dragă, Petre, iute de mână, se prefăcea că încearcă un pepene, doi și le făcea vânt printre picioare, drept în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Erau îmbrăcați amândoi în șube de miel, cu căciulile așezate pe ochi până în vârful nasului și bocanci grei în picioare, toate ciordite de la negustorii de pe Grivița. Era ger, și noroaie de te-ngropai. Ocoleau târgul plin de căruțe. Tîrlanii, băuți, târguiau ulcele, cojoace și țoale. Lipăiau prin zloată cu opincile lor de porc, se tocmeau, intrau în circiumă; bani la ei, berechet. 154 Gheorghe scotea un sac de sub șubă, plin cu cărămidă pisată mărunt, pregătit anume pentru asta. Îl trântea în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu-i mai ajungea pielea pe el. Treceau linia ferată, ocoleau vagoanele negre, pline de țiței, săreau scările lor unse și ajungeau la rampa Reginei, în piață. - Ce ziceți, nătăfleților, spunea Bozoncea, trecem pe la simigii? - Trecem, făcea codoșul, să-i târguim puțin... Și să-i fi văzut pe greci, că le plângeai de milă. Cișmele la ochii lor, nu alta! Ăștia aveau tarabe la capătul pieței, vindeau covrigi cu susan, corobețe, halva, peltea și semințe. Toamna umpleau prăvăliile cu bostani copți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ușurat și liniștit. În buzunarele ălui bătrân atârnau miile. Au șters-o. Unul într-o parte, altul în alta: - Cărei, că ne-apucă ploaia! S-au întîlnit tocmai într-o circiumă și-au făcut banii jumate-jumate. A plecat Paraschiv la târguit. Ce n-a cumpărat? Un curcan, sticle de vin, s-o încînte pe gagică. A făcut un coș și 1-a trimis. Gheorghe 1-a dus. Pe urmă s-au întors în ceată amândoi. Hoții petreceau într-o circiumă din
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
știe toată lumea... Și i-a făcut ce i-a făcut și cu Marcu, că a terminat Stere cu ibovnica. Trecuseră luni de când n-o mai văzuse pe Voica. La capătul Griviței oprise convoiul de căruțe și intrase la negustori să târguiască. Cumpărase rochii, pantofi și ciorapi. Pe drum strigase la căruțași, îi înjurase că abia mergeau. Au trecut Piteștiul. Începeau pădurile. Dealurile, toate, roșcate. Se vedeau livezile și viile. Pe drumurile pline de praf coborau care. Vântul scutura floarea-soarelui uscată și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
zăbavă spre Fès. Dacă voiam, ne putea oferi serviciile sale în schimbul unei sume neînsemnate, câteva zeci de dirhami din argint. Dornic să părăsească Melilla înainte de căderea nopții și momit fără îndoială de preț, Mohamed a acceptat fără să se mai târguiască. I-a cerut totuși catârgiului s-o ia pe drumul de coastă până la Bedis înainte de a se îndrepta înspre sud către Fès; omul avea însă o idee mai bună, și anume s-o ia pe o scurtătură care avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe la mijlocul anilor șaptezeci, după ce nu știu ce vedetă de cinema (Sarita Montiel? Dalida?) venise în București și fusese văzută plimbându-se prin Cișmigiu cu o asemenea poșetă. La „Victoria“ tocmai „băgaseră“. Repede s-a lățit între femeiuște zvonul că vedeta aceea își târguise poșeta de la „Victoria“. S-a făcut atunci un intens comerț pe sub mână cu modelul respectiv. Cu liste de așteptare, cu intervenții pe la Ministerul Comerțului Interior, la Miliție și în alte părți. Se pare că a și fost schimbată șefa raionului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dai seama că n-am altă alternativă. Ce vrei să fac? Portrete de stahanoviști, peisaje industriale? Nu pot! Mai bine mă duc să fur. — Ia-o mai ușor, mînzule, că altfel se rezolvă chestiile astea. Trebuie să știi să te tîrguiești ca la piață. Mai dau ei, mai lași tu, mai renunți la un Înger, mai acoperi niște țîțe, mai Înseninezi atmosfera, ce dracu, eu să te Învăț? Fă-ți și tu apocalipsele mai optimiste! — Bate-ți joc, ce-ți pasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
nu o fac, dialogul se Încheagă anevoie: Ceva nou? Aș vrea să-ți cumpăr o carte pe care ți-ai dorit-o, dar... nu-mi ajung banii! Dacă te duc la cîrciumă, mă ruinez iar dacă-ți cumpăr flori mă tîrguiesc. Și s-a dus... iubirea noastră!” Prin intermediul semnelor de exclamație și al atît de expresivelor puncte de suspensie, tragem concluzia că n-o mai duce nimeni pe poetă la cîrciumă. Iubirea Însă i s-a dus de tot. Fiind Înlocuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dimineții care se prelinge cu șiretenie pe șira spinării. Ca un făcut, am avut dreptate și de această dată. Dragul meu ieșean ședea cu ochii în soare așteptându-mă. Cine știe de când?... Ai venit mai devreme ca să ai timp să târguiești făină până ce ajung eu? Fosta-i lele când ai fost. Acum nici urmă de făină. Târgul Făinii, cum îi spunea locului, s-a topit de multă vreme. Acum ne întâmpină doar biserica Sfântul Pantelimon, fondată prin 1762 de niște negustori
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mică și nu-ți șade rău în blănița asta. Știi ceva? Până diseară mai sunt câteva ore bune și în frigider se găsesc doar câteva alimente care nu mă atrag, ce-ar fi să facem un tur de oraș? Mai târguim câte ceva, mai privim într-o vitrină... Apoi ne vom înapoia la casa noastră unde, nu mai continuă, dar ochii lui, fața, glăsuiau că vor petrece zilele și nopțile ca și cum fiecare dintre acestea ar fi prima zi și prima noapte a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
să-ți închipui așa ceva, Lazăre?... Nu, băiete! Noi diseară suntem înapoi, aici, nu ți-am spus? Ori da, nu ți-am spus... Diseară ne întoarcem, mai devreme, mai târziu, cum ne-o ajuta Dumnezeu. Ne ducem numai la Costești, să târguim câte ceva pentru copii, că vine vara și trebuie, iar la Pitești e prea departe... Așa, rămâi sănătos, Lazăre!... Hai, dă-i drumul, băiete! Vizitiul țâțâi la cai. Trăsura se urni scârțâind și ieși din curte, cotind spre dreapta. Când dispăru
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și groase. Deși sprâncenele și șuvițele încă negre din barbă și păr, amestecate cu altele albe ca neaua, arătau că e departe de soiul bălan al ucrainenilor, când veneau pescarii de la Dunăre, cu sumane și cizme de cauciuc, și se târguiau pentru pește, vorbea cu ei în ucraineană și, ca târgul să se încheie cinstit, chiar înjura pe limba lor. Vorbea cu un ușor accent care îl făcea să pară străin în orice limbă pe care o vorbea. Chiar și acum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că este înlocuit cu Victor Antonescu. Pentru explicarea acestei înlocuiri au fost invocate motive de ordin personal; altfel spus, atitudinea dezinvoltă a lui Titulescu față de colegii săi și față de suveran ar fi iritat spiritele. Au existat și explicații politice: Titulescu tîrguia o colaborare cu liberalii și dorea reîntoarcerea național-țărăniștilor. Aceste analize ascund însă factorul major: Titulescu era partizanul Societății Națiunilor, iar în 1936 nu mai exista încredere în acest organism. Concedierea lui Titulescu era, prin urmare, semnificativă în contextul evoluției alianțelor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
auzi! Și mai bine hai să ne jucăm de piața liberă... Hai, tu vrei să cumperi ceva... eu vreau să-ți vînd ceva... sau invers... tu vrei să-mi dai atât, eu vreau să-ți iau atât... Hai să ne tîrguim..., hai că-ți fac un preț convenabil... Ce spui Mona, este că m-am dat pe brazdă? Mona:...Dacă te-ar vedea Ovidiu... Octav: Dar mă vede... și mă aude... și mă înțelege... "Hai, Ovidiule dragule, așa-i că mă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
așa l-am cunoscut pe numărul opt**; eram la piață și mi-a atras atenția de departe: foarte tânăr, înalt, cu ținută de manager, cu o mirare copilărească în ochi și un laptop ca al meu atârnat neglijent pe umăr; târguia țelină și precupeața făcea glume obscene; el nu o băga în seamă, se concentra asupra unei rădăcini din care gustase și nu părea chiar mulțumit; i-am auzit întâmplător comentariul, mi-am dat seama că urmează să fie păcălit și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
-l lăsa, ci a-l ajuta pe cît vom pute. Să nu umblăm cu ficțiuni cum că bugetele sunt precise, etc., căci trebuie preferat cazarmelor și caselor. Propun dară a se fixa suma, după puterea județului și să nu ne tîrguim asupra ei. D-l (profesor Costache) Savinescu. Eu și D-l Leca am fost totdeauna în contra ajutoarelor. Acum, ca o escepțiune, voi vota pentru Eminescu, fiindcă Eminescu este un om mare și trebuie a-i da, măcar că județul nu are
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să prindă în vîrtejul cetelor de duhuri pe curva lui Ioan. La 14 august 410 Roma este cucerită de armata condusă de Alaric și timp de trei zile, cetatea este jefuită la meserie, iar hoțomanii nu au vrut să se tîrguiască cu ni-meni. Unde era atunci întunecatul Iahwe, Satana și tot tineretul drăcesc să apere pletora de lepre sataniste care ciuguleau numai din botul Talpei Iadului învățături nemuritoare și luminătoare pentru feciorașii lui? Împăratul imperiului roman de răsărit Arcadius nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
i-ar fi refuzat ceremonios, pentru următoarea pricină: d. Petre Missir i-ar fi spus că n-a știut despre moartea lui Creangă decât după înmormântare, pe când el avea dovezi că d-nii Missir și Volenti, cu o zi înainte de înmormântare, târguiseră o coroană, pe care nu au cumpărat-o părându-li se prea scumpă. în urma acestor discuții, destul de aprinse, cu Gruber și Grig. Alexandrescu, tânărul Creangă a făcut contractul cu Xenopol, prin care dădea cei nouă mii de lei, și peste
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
marmură.” (N. Iorga) Sufletul nostru trebuie să fie bogat În sensibilitate, și nu În prețiozitate: „Detest pe oamenii care au inima acoperită cu o carapace de broască țestoasă sau cu o piele de hipopotam” (G. de Maupassant). * „SÎnt oameni care tîrguiesc ca să cumpere, dar și alții care cumpără ca să tîrguiască.” (N. Iorga) Unii o fac din teama de a nu se lăsa Înșelați, alții, dimpotrivă, din dorința de a Înșela. * „Tăgăduiește ce ai văzut că nu e, nu ceea ce n-ai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În sensibilitate, și nu În prețiozitate: „Detest pe oamenii care au inima acoperită cu o carapace de broască țestoasă sau cu o piele de hipopotam” (G. de Maupassant). * „SÎnt oameni care tîrguiesc ca să cumpere, dar și alții care cumpără ca să tîrguiască.” (N. Iorga) Unii o fac din teama de a nu se lăsa Înșelați, alții, dimpotrivă, din dorința de a Înșela. * „Tăgăduiește ce ai văzut că nu e, nu ceea ce n-ai văzut că este.” (N. Iorga) Majoritatea celor care critică
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sfîntă biserică, iaste un loc foarte depărtat de Documente privind istoria României, veacul al-XVI- lea, pag. 358, București 1970 alte tîrguri dă nu- și au lăcuitorii părții locului lesnirea de a ajunge de ași face ahașvelișurile lor și a-și tîrgui cele ce le sunt de trebuință și avînd lăcuitorii aceștia trebuință de tîrg acolo, cerură ca să lise dea voie a se face adunare dă tîrg dă trei ori Într-un an, pentru ca și lăcuitorii să-și aibă lesnirea cu mersul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
care o faceți nu este foarte sigură, specificați acest lucru. 4. Căutați modalități de a adăuga valoare. Vă aduceți aminte de „duzina brutarului”1? Cu toții Își doresc emoția de a avea ceva mai mult decât suma pentru care s-au târguit. Cel mai bun angajat va fi cel care este din când În când surprins În mod plăcut de șeful său. 5. Acceptați faptul că angajații vor face din când În când studii de piață pentru a găsi oferte mai bune
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]