702 matches
-
în moare usturoiată, din celălalt te pofteau la masă ardei copți stâmpărați în oțet slăbit cu apă. Așezați pe câte-o buturugă, mâncară pe-ndelete. Drept e, ea cam fără tragere de inimă, el cu mare poftă. Chiar se mustră pe tăcute pentru nesațul ăsta! Ce-avea? Că doar nu era masa din urmă?! mărunți el nespusele scuturându-și capul. Când să se culce, uimi el pe fată. Tocmai ce-adusese niște macate să i le-aștearnă pentru noapte în căsuța albă
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
07 august 2016 Toate Articolele Autorului Lumină se-ndulceste printre ramuri , Cănd vară toată se preschimba-n toamnă , Si susura în râuri fericite , Împodobind a dealurilor coama . Foi galbene se risipesc alene Satule de preaverdele livezii Și- adorm pe veci , tăcute, în uitare , Lăsând în urmă mugetul cirezii . Zâmbesc lelițe cu frumoase rochii Și pește gard se cațără zorele , Cătând spre ceru-albastru , fără umbre , Din zori până la răsărit de stele . Își sorb în taină , picături de roua , Grădinile de apă însetate
LA RASCRUCE DE-ANOTIMPURI de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343235_a_344564]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > POEZII Autor: Ionel Marin Publicat în: Ediția nr. 641 din 02 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Poetul Torent de bunătate, Trubadur cu rană din iubire, Poetul, Vindecător tăcut al clipei, Aduce dorul mai aproape. Cu soarele în privire, deschide ferestrele candorii, Cu fiorii viselor, ai inimii Topește gheața lumii! Umbră sângerândă, freamăt, Cascadă de taine și mistere Deschide porți cerești, Luminând poteci către altare. Obsedat nu de Sine
POEZII de IONEL MARIN în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343520_a_344849]
-
mai călători, Prin trupul de lut ceresc Veacurile vor trece praguri sfinte, Nestricăcioase. Primește și trimite mereu Făclie nestinsă de comori Aripa unui vis de copil, Să lumineze zborurile... POETUL Torent de bunătate, Trubadur cu rană din iubire, Poetul, Vindecător tăcut al clipei, Aduce dorul mai aproape. Cu soarele în privire, deschide ferestrele candorii, Cu fiorii viselor, ai inimii Topește gheața lumii. Umbră sângerândă, freamăt, Cascadă de taine și mistere Deschide porți cerești, Luminând poteci către altare. Obsedat nu de Sine
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
palidă a zilei. Pe trepte s-așează, Între mine și cer-șuvoi de cuvinte. Cu aripi stranii zbor Peste țipătul munților, Prin păduri albe, virgine, Dincolo de patria zăpezilor. Un cavaler ceresc trimite, Prin cercuri de lumină, mesaje ... Nestinse petale albe, luminând Tăcute - frânturi de neuitare. Valuri de aduceri-aminte Se revarsă cu sărutul aspru Al zilei încă neîncepute, Peste norii dorului... TĂCEREA DIN CUVINTE În ploaia gândurilor Păduri de cuvinte se ostenesc Pe drumuri-ntunecate, S-aducă vise, speranțe. Cuvintele merg tăcute, Spre
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
de la stea și mă ospătez cu o cană de vin, am vrut să tai pe unul dintre pomi dar niciodată nu am știut pe care, aseară ți-am scris ca să te întreb povestea lor în ultima scrisoare, și-am așteptat tăcut o noapte întreagă ca să-mi răspunzi scrisorii ce ți-am scris, a doua zi găsita-m în ogradă trei fructe moi, și nu i-am mai ucis, și de aceea în fiecare seară mai scriu câte o scrisoare în visul
POMUL DE LA FEREASTRĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377333_a_378662]
-
bătrânul. - O dublă și pentru mine, cerui eu, deși eram conducător auto. Bătrânul își priponi privirea asupră-mi, se încruntă un pic, eram doar un străin pentru el, apoi îmi făcu semn să vin la masa lui. M-am conformat tăcut și l-am privit ușor amuzat. - Câți ani îmi dai tinere ? - Șaptezeci și... ceva ? îndrăznii eu timid. Bătrânul începu să râdă. Veniră și paharele cu băutura comandată, degustarăm pe-ndelete pălinca de C.A.P. (din pălincia satului firește) și plescăirăm amândoi
LEACUL ÎMPOTRIVA CANCERULUI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377366_a_378695]
-
de la stea și mă ospătez cu o cană de vin, am vrut să tai pe unul dintre pomi dar niciodată nu am știut pe care, aseară ți-am scris ca să te întreb povestea lor în ultima scrisoare, și-am așteptat tăcut o noapte întreagă ca să-mi răspunzi scrisorii ce ți-am scris, a doua zi găsita-m în ogradă trei fructe moi, și nu i-am mai ucis, și de aceea în fiecare seară ... Citește mai mult azi nu te strig
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
scrisori la raza de la steași mă ospătez cu o cană de vin,am vrut să tai pe unul dintre pomidar niciodată nu am știut pe care,aseară ți-am scris ca să te întrebpovestea lor în ultima scrisoare,și-am așteptat tăcut o noapte întreagăca să-mi răspunzi scrisorii ce ți-am scris,a doua zi găsita-m în ogradătrei fructe moi, și nu i-am mai ucis,și de aceea în fiecare seară... XXVIII. ÎNTOARCERE, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
cu valuri, Înălțate cu fața drept spre cer, Spărgându-se furioase de maluri, Trăiesc câteva secunde și pier. *** Gândurile mele de asemeni pier, Trăind doar câte o clipă, Se naște câte unul stingher, De celelalte fac risipă. Uneori eu par tăcut, Râzând vesel mă prefac, Cu atenție inima-mi ascult, Sufletul mi-e zbuciumat. 1965 Referință Bibliografică: COMPARAȚIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1708, Anul V, 04 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile
COMPARAŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377630_a_378959]
-
Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017. O, Doamne Sfânt, îmi este tot mai greu Să pribegesc prin țări cu drumuri neștiute, Nu mai doresc să fiu un biet român plebeu, Lovit peste dorințe ce-au înghețat tăcute. Am obosit să număr doar stelele ce-apun, Apoi să caut soare prin ceața suferinței, Parcă doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun, Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței. Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Iar pruncii noștri cresc printre dureri și spini Citește mai mult O, Doamne Sfânt, îmi este tot mai greuSă pribegesc prin țări cu drumuri neștiute,Nu mai doresc să fiu un biet român plebeu,Lovit peste dorințe ce-au înghețat tăcute.Am obosit să număr doar stelele ce-apun,Apoi să caut soare prin ceața suferinței,Parcă doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun,Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței.Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
din 20 mai 2016 Toate Articolele Autorului Puntea spre tine... Îmi caut apatic, identitatea pierdută Că pe- o frunză de castan, desprinsa După ce ploaia, din senin, apărută A făcut ravagii în corola ruginie, aprinsă. Urmele pașilor tăi, pierdute în noapte, Tăcute, adumbresc secrete uitate În parcuri, pe- ălei, în duioasele șoapte Rostite sub picurii ploii de mai, pe- nserate. S- a scurs o viață de- atunci și- ncă una. Neștiuta, povestea s-a păstrat în eter, Așteptând aprobare din cer, nu-
PUNTEA SPRE TINE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379005_a_380334]
-
câtă vreme argumentele necesare există până și la o simplă „Atingere”: „Dantela bisericii/ trebuie privită/ din toate unghiurile/ și admirată/ de către toate simțurile./ În biserică ar trebui/ Să intrăm desculți/ și să pășim șoptit.../ Icoanele mă privesc/ și-mi zâmbesc tăcute./ Doar clopotul cântă./ Cântă ce eu nu pot exprima/ prin privire, vorbe...,/ nici măcar prin lacrimi./ Mă uit printr-o cruce la viitor/ și observ:/ acesta se împarte/ în patru./ Știu, este păcat să fac previziuni./ Privit printr-o cruce/ cerul
DANIEL MARIAN DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379068_a_380397]
-
sunt spălate de și șuvoaiele de lacrimi plânse în izvoare tainice și torente sălbatice și reci precum inima stâncilor din care s-au năsut și care își feresc privirile oarbe de strălucirile dureros de albe, ce se revarsă în cascade tăcute orbitoare. Pe unul din brațele descărnate ale mărului din spatele casei se lăfăie căsuța vrăbiilor și a pițigoilor, agățată acolo de Ionică și Violeta, cu două zile în urmă. Bunicul îi ajutase să construiască din scândurele adăpost păsărelelor din livadă explicându
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
asistat la un miracol. Abia atunci observă și Smaranda, frumusețea. Dar, mai presus de orice, putu să vadă fața transfigurată de bucurie a Iolandei, așa cum rareori îi mai fusese dat să o vadă. Și amândouă, prinse de magia amiezii, rămaseră tăcute, privind porumbeii. În următorul an, către primăvară, Iolanda murise. O găsiseră după două zile, când Smaranda, îngrijorată de faptul că nu mai primise niciun semn de la ea și nici răspunsuri la apelurile ei telefonice, alertase vecinii. Stătea ca de obicei
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
înecat de tăria băuturii. “Nu ți-am spus să nu-mi mai zici Agneta, pe mine mă cheamă Piri, bagă la cap odată!” Doamnee, mă gândii eu, ne îmbătăm, dacă nu ne-am îmbătat deja... Și începurăm să înfulecăm pe tăcute, ne era foame întadevăr, nu mâncasem toată ziua... Nu știu cât a durat masa, probabil că am mâncat pe săturate că ne-am trezit a doua zi în acel baldachin îmbrățișați amândoi... Așa am petrecut toată vara aceea și toamna până prin noiembrie
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
în minciuni Și să coboare-n poezia inimii lui, smerit, Să-și aducă viața-napoi și să fie iubire infinit! Cel ce simte acut Nevoia de vis real, al inimii, Va îngropa visul nereal al realitatii Sub crucea unei vieți, tăcut! Referință Bibliografică: Simte cealaltă lume , prin a ta poezie! / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1970, Anul VI, 23 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SIMTE CEALALTĂ LUME , PRIN A TA POEZIE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382000_a_383329]
-
el s-a îndepărtat repede în culmea furiei, proferând amenințări teribile în timp ce Dora jubila de plăcere și satisfacție frecându-și mâinile, mulțumită că l-a speriat pe bietul Hector. Eu o priveam din hol aiurită și sincer, mă amuzam pe tăcute, după care bat la ușă deși era deschis și intru zicându-i : -Dora!Ce se întâmplă ? Afară se aud lătraturi teribile de câini și înjurături. Iar ai slobozit demonii tăi contra vreunui trecător, de pe stradă? -Vatene!Vatene !(pleacă!pleacă!) Nu
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
și țipa ceva pe limba lui, ceva din care Taty a înțeles că trebuie să se urce urgent în mașină, să nu scoată un sunet și să aștepte ,,civilizat,, la rând. Da ce civilizație au ăștia, mă gândeam eu pe tăcute, că am înțeles că sunete nu aveam voie să scot. Problema gravă nu era pușca, ci Kim. Mamy îi uitase acasă pașaportul de pisică internațională și acum trebuia ascunsă să nu o vadă vameșii să ne o confiște. Că asta
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ILUZIILE Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 2333 din 21 mai 2017 Toate Articolele Autorului Sunt toate acolo, legate c-o sfoară... Nimic nu lipsește... Coperțile gri închid între ele tăcute o vară atât de frumoasă...Te poți răcori citind printre rânduri de arșiți cascade, livezi înflorite de albe ninsori, pe-ntinsele pajiști de ger cavalcade mânate de doruri cumplite și nori strânși snop de o mână atât de avidă să
ILUZIILE de AURA POPA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380581_a_381910]
-
minții, Căci la fiecare pas al vieții, întâlnesc Și păstrez,lumina ta, sub bolta frunții. Rămâi copilărie, vârsta mea senina, Te-am înviat în cântec,și mereu, Să- mi fii lumină de soare,când plouă, Să-mi aduci pe gene tăcut curcubeu . Doar un ceas,mă furișez în timp Și culeg în palme lumina-ți frumoasă, Rămâi copilărie, vârsta mea de roua Muguri-altoi s-aduci în fiece casă. Referință Bibliografica: Rămâi copilărie , vârsta mea de roua / Elenă Negulescu : Confluente Literare, ISSN
RĂMÂI COPILARIE , VÂRSTA MEA DE ROUĂ de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379426_a_380755]
-
minții, Căci la fiecare pas al vieții, întâlnesc Și păstrez,lumina ta, sub bolta frunții. Rămâi copilărie, vârsta mea senina, Te-am înviat în cântec,și mereu, Să- mi fii lumină de soare,când plouă, Să-mi aduci pe gene tăcut curcubeu . Doar un ceas,mă furișez în timp Și culeg în palme lumina-ți frumoasă, ... Citește mai mult Cu-alean și nostalgie,iti respir aromaChiar de-mi împletesc o haină nouăîn amintiri, ce vremea nu le spală,Rămâi copilărie,vârsta
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
ochii minții,Căci la fiecare pas al vieții, întâlnescși păstrez,lumina ta, sub bolta frunții.Rămâi copilărie, vârsta mea senina,Te-am înviat în cântec,și mereu,Să- mi fii lumină de soare,când plouă,Să-mi aduci pe gene tăcut curcubeu .Doar un ceas,mă furișez în timpși culeg în palme lumina-ți frumoasă,... Abonare la articolele scrise de elena negulescu
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
l-am știut. Și uite așa o ducem viața-ntreagă, Nimic temeinic, nimic original, Și nimeni nu dorește să-nțeleagă Dar toți jucăm în rolul principal. Citește mai mult Noi suntem. Dar oare ce înseamna a fiîn terna existența efemera ?Tăcute roluri jucate în pustiiDe noi, actori în viață pasageră.Suntem actorii unui crud destinPe-o scenă putredă-n a ei esențăși primadone cu toții vrem să fimDar nu simțim a rostului absență.Trăim un azi tăcut, indiferent,Si ignorăm un ieri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]