6,564 matches
-
celor pe care lumea-i sacrifica, atât de mult se bucura, încât, deseori, atunci când îl mai mângâia, nu-i mai zicea altfel, decât, DRACULE! și-și dorea, cât mai repede, să trăiască ziua în care să-l vadă, pe drac, tăiat, iar pe sine, cu jumara de carne prăjită, între buze, alături de sărăcăcioșii cartofi, care-i completau meniul zilnic! Într-o seară și-a zis:gata, pe mâine - la frigare! și, mâine de dimineață, a luat un cuțitoi în mâna stângă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
barba de culoarea arbustului de Lawsonia, apoi, examinând cadavrele cu o privire negustorească, cântărește cu mâna coada lor grasă, pe urmă le duce și le agață în cârligele măcelăriei. Mârțoagele pornesc sforăind, în timp ce măcelarul le pipăie corpurile sângerânde, cu gâtul tăiat, cu ochii sticloși, cu craniul violet din care le ies pleoapele însângerate. În sfârșit, ia un cuțit cu mâner de os, le tranșează cu grijă și, cu surâsul pe buze, le vinde carnea dezosată clienților săi. Cu ce plăcere face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de o actriță dacă l-a deranjat faptul că am tăiat mult din piesă, regizorul (& Ministrul de-atunci al Culturii) a zis :” În teatru trebuie să se audă și replicile tăiate!”. Frumos, nu?! Dar aș face o corecție : replicile bune tăiate. Dintr-un interviu mai vechi cu Ștefan Iordache, re produc două idei care coincid cu ale mele ; marele actor puncta excelent ...gratuitatea sintagmei teatru-modern : „Nu l-aș numi teatru modern, este pur și simplu teatrul epocii În care trăim.[...] Eu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
un mobil. Tastează rapid și o voce veselă îi răspunde: "Da, Florine. Care-i problema?" Internistul face câțiva pași mai încolo, ca pacientul în cauză să nu audă ce zice și cel de la capătul celălalt. "Avem o urgență. O plagă tăiată, după cum bănuiesc eu." "Bănuiești? N-ai văzut-o?" "N-am văzut-o", începe să se enerveze apelantul. "N-ai vrea să cobori un pic și s-o vezi tu? Mai ales că omu-i cam nervos..." "Și? Dați-i un calmant
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Îl cântărește din priviri pe pacientul nemulțumit, apoi se hotărăște rapid: "Nu. Las' că te știu eu pe tine..." Într-un minut, numitul domn doctor Radu fu în holul de la urgențe. Era încruntat și nervos: "Dumneata ești cel cu plaga tăiată?" "Eu sunt, dom' doctor." "Coană Lenuțo, de ce nu-i rana gata pentru prezentare?", o luă la rost medicul pe dolofană. "Violeto!", strigă medicul către interiorul misterioasei camere de primiri: "Tu ce faci, dragă? Te antrenezi pentru concediu? Ce-i aici
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
că tu nu-l iubești? - întreabă Roji. Da. Tocmai că asta-l doare. Are senzația că eu îl mai iubesc încă pe Vlad. Când ne certăm, îmi promite că îmi ia capul. Cum o să-ți ia capul? Cu cuțitul de tăiat pâine - zâmbește amar Iozefina. Înseamnă că nu e normal, dragă. A zis cineva că e normal? Și tu ce ai de gând? - i-o taie Roji. Ca să nu se întâmple așa, încerc să joc teatru până și în pat. Mă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de tânără... O îmbrățișez. Mi se udă mâna de la lacrimile ce-i scăldau Iozefinei obrazul. O strâng la piept și încerc s-o consolez: - Fii liniștită. Va fi totul bine, Iozefina. Cum? După ce bărbatu-meu mă omoară cu cuțitul de tăiat pâine... Replica naivă a Iozefinei, venită pe nepuse masa, stârnește râsul. Roji aplaudă: Asta e o glumă în premieră tv. pe țară. Râde și Iozefina. Sărutați-vă, porumbeilor - se grăbește Roji să o binedispună pe d-na Sima - Hai, mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
coada ochiului la bărbați... Mai umple, Dumitre, ulcelele celea și nu mai stați ca la priveghi - a poruncit în felul ei mătușa Catinca. Moș Dumitru a mai turnat vin în ulcele, în timp ce pe masă au poposit turtele calde, alături de slănina tăiată potrivit... Nici de această dată însă cuvintele nu și-au găsit cale... Mâncau și beau în silă parcă. Abia într-un târziu, Pâcu a început să vorbească: Să vezi, Dumitre, că o vreme n-o să mai avem nici somn și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
care aparțin poporului roland, vor rămîne neatinse și vor funcționa la parametrii normali. Tocmai m-a sunat căpitanul Vic, șeful depozitului nostru din Moyntown. În urmă cu două ore, unul din soldații corpului de pază a fost găsit cu gîtul tăiat, Majestate. Acest lucru demonstrează că paza conductelor de carburanți nu e perfectă. Dacă nu găsim o soluție pe cale amiabilă, va trebui să renegociem statutul prezenței militare pe insulă, domnule colonel. — Dați-ne mînă liberă să-i arestăm pe hoții de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ale armatei echipate ca de război așteptînd în dispozitiv de luptă. Cîteva autoturisme Dacia și Lada, abandonate la întîmplare pe trotuarele din fața Facultății de Geologie, îngreunează traficul. De partea cealaltă a bulevardului un autobuz ITB cu geamurile sparte și anvelopele tăiate zace eșuat pe spațiul verde în dreptul soclului care susține borna de Kilometru Zero a țării. Într-un asemenea decor să te aștepți la tot ce poate fi mai rău, se gîndește, începînd în sfîrșit să numere luminițele roșii ale camerelor
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
imediat lumina slabă. Noaptea, În singurătate Îmi Închipui un act sexual universal În care copaci, flori, păsări, aștri, pietre, munți, oameni, gândaci, șobolani, case, totul e un zbucium sexual ce produce o clătinare uriașă pe care o aștept cu respirația tăiată. Afară, Întunericul a Început să coboare ușor. În casă obiectele Își pierd conturul. Îi place Întunericul, se simte bine În el, abia atunci Își poate pune În ordine scenariile cele mai terifiante, abia atunci poate aduna ca Într-un mojar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu furie și disperare, de parcă ar fi sfârșitul pământului. Lumina dimineții de aprilie are o nuanță roz uimitoare, așa i se pare lui Antoniu. Astăzi, Înfățișarea lui este mai Îngrijită, hainele sunt și ele mai curate, părul pieptănat, și unghiile tăiate. A ajuns la gura metroului, dar locul lui este ocupat de o cerșetoare bătrână, ai cărei ochi apoși și Înroșiți de băutură fixează trecătorii cu o căutătură ciudată și din gura căreia ies cuvinte numai cuvinte spurcate, amestecate cu sughițuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
consemnează. Singure, știrile unor televiziuni particulare Își mai măresc reating-ul, anunțând pe post, la ore de maximă audiență, găsirea câte unui cadavru, ca pe un fapt de senzațional, pe care hămesiții după orori, și maniacii maleficului, Îl privesc cu răsuflarea tăiată.. Antoniu a ajuns cu greu, a mers mult și pe jos, și, i s-au umflat de căldură picioarele. Este deshidratat, năucit și bumac de căldură. Intră În cimitir și, dezorientat privește În toate părțile, pentru a putea să localizeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un flanel subțire, alb, și o bluză de mătase portocalie. În picioare are o pereche de sandale, tot portocalii. Pe umăr, poartă un fel de geantă sport, bleu, Încăpătoare. Emană un miros de flori de câmp, și are unghiile Îngrijit tăiate și date cu lac strălucitor. -De undea-i apărut lebădă sălbatică? Antoniu nu-și poate stăpâni bucuria. -Cred că mă confundați...se scuză zâmbind tânăra reporteriță. Haideți mai bine, să vorbim despre cerșetori și cerșetorie. De dimineață tot caut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un căpitan tânăr și nemilos. Am pus jumătatea de șervet pe masă și am spus: — Grozavă scamatorie. — Asta n-a fost scamatorie, a răspuns Honor. Stătea în fața mea ținând încă în ambele mâini mânerul sabiei și uitându-se la șervetul tăiat. Am observat că respiră greu. Apoi își apropie din nou scaunul de masă și se așeză. Ridică sabia ca și cum ar fi fost un obiect foarte greu și-și răcori fruntea lipind-o de lamă, rotindu-și încet capul în contact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
și i le-am acoperit cu o pernă. I-am privit picioarele lungi și curbura coapsei. Cămașa era descheiată și îi vedeam unul dinte sâni săltând în ritmul respirației. I-am privit gâtul și urechea, acum mai vizibile din cauza părului tăiat. I-am privit mâna atât de binecunoscută, cu palma întoarsă în sus într-un gest de implorare sau de eliberare. Toate acestea fuseseră ale mele. Dar acum aveam impresia că totul se desfăcuse în bucăți, bucăți din Georgie, ființa pierdută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
viitorului. Cu un gest larg va Înlătura lanțurile unei societăți decadente și Își va recăpăta din nou potența - „ca Prometeu. Se pare că există și scene cenzurate“, continuă Dora, „filmate pe ascuns, care circulă prin cinematografele selecte. În aceste părți tăiate instructorul demonstrează exact „elevația“ la care speră. Eu, una, nu le-am văzut. Poate sunt doar zvonuri. Oricum ar fi, mi-a ajuns cât am văzut“. Pentru că nu mă prea fascinau aspectele mitice ale gimnasticii moderne, am profitat de ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
alungă o muscă. Ia loc, te rog. — Și În al doilea... Am văzut că insecta s-a retras bâzâind În umbra de sub acoperișul de tablă ondulată. A, nu știam că numele tău de familie e Himmel. Pe ușă, sub simbolul tăiat al unei trăsuri, parcă, scria cu litere mari de tipar „E. & O. HIMMEL“. — Nu alegerea mea. Se pare că numele nu erau un subiect de discuție destul interesant pentru Else. — Și-n al doilea... am continuat, ezitând din nou. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și filmul! Ea nu mai există! S-a transformat Într-o femeie fără vreo trăsătură. Și oricum, numele ei n-are nimic de-a face cu Pandora. Și nici cu cinematografia. Vă rog să Înțelegeți asta. Dora este o secvență tăiată irelevantă pentru adevărata dramă. Cherchez l’homme, domnilor. Ne putem baza doar pe el! Aoleu, am turuit ca o morișcă. A trecut ceva timp de când nu m-am mai purtat atât de autoritar, cu atâta Îndrăzneală suverană. Cea mai mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
sau voinic, să ajung un om realizat sau un ratat, bărbat sau șoarece? Pur și simplu nu vreau să mănânc, răspund eu. La care, mama se așază pe un scaun lângă mine și pune mâna pe un cuțit lung, de tăiat pâine. Are lama din oțel inoxidabil, cu niște dinți mărunți, ca de ferăstrău. Cum vreau să fiu, slăbănog sau voinic, ce vreau să ajung, bărbat sau șoarece? De ce, doctore, de ce, vai, vai, vai, de ce, de ce, de ce se repede o mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și am tras-o lângă mine. — Te rog, a suspinat ea, vreau să mă păstrez pentru soțul meu. Pentru un lebădoi, asta-i vacs, doamnă. — Ah, te rog, las-o jos, că... — Pipăie-mi pana. — Aaah, făcu ea cu respirația tăiată când i-am pus-o în palmă. Un lebădoi-evreu! Hei, strigă ea și, cu cealaltă mână, mă înhăță de nas. Plisc nepăsător, ai? Se cheamă c-am mai înțeles ceva din poezie... Nu? — Iisuse, ești o fată minunată! Cu asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
lacrimi. — Am făcut-o și pe asta, m-a anunțat ea. — Sally, vai, Sally, nu plânge. — Dar tot am făcut-o, Alex. — ...Vrei să zici că asta a fost tot? am îngăimat eu. — Adică, m-a întrebat ea cu răsuflarea tăiată, mai vrei? Păi, sincer să fiu, încă un pic... adică, la drept vorbind, nu cred că nu s-ar bucura de succes... — Dar se face tot mai mare. O să mă sufoc. UN EVREU ASFIXIAZĂ CU PULA O TÂNĂRĂ DIN ÎNALTA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Budapesta!“. Josef Grünlich, care stătea În colțul lui, cu capul căzut În bărbie, se trezi cu o tresărire și se duse la fereastră. Văzu străfulgerarea unui luciu de apă Între edificii Înalte și cenușii, lumini arzând În Încăperile de la etaj, tăiate brusc de bolta gării, iar apoi trenul alunecă și se opri În holul mare, plin de ecouri. Domnul Opie coborî imediat, ager, bine dispus și Împovărat, descărcând pe peron două valize, apoi un sac de golf și o rachetă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
putu vedea nimic, doar niște siluete neclare mișcându-se agitate Încoace și-ncolo ca să se Încălzească. Dr. Czinner Își apropie gura de sticla geamului și-i vorbi soldatului În limba lui: — Cum te cheamă? Cranț, cranț, cranț făcea cuțitașul de tăiat hârtie, dar când alunecă, zgomotul ascuțit fu Înăbușit de stratul de cremă. — Ninici, spuse o rămășiță de voce prin sticla Înghețată. — Ninici, repetă rar doctorul Czinner. Ninici. Cred că l-am cunoscut pe tatăl dumitale În Belgrad. Ninici nu păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cu stivele ei de saci, se depărtă de el În Întuneric. Nu avea senzația că se află Înăuntru. Se gândi că fusese lăsat În urmă, să o privească dispărând. Mintea i se Încețoșă și curând Începu să cadă, cu respirația tăiată, printr-un spațiu infinit, simțind În cap și-n piept un gol pătruns de vânt, pentru că nu reușise să se țină pe ceea ce era uneori un vapor, alteori o cometă, lumea Însăși sau doar un tren rapid din Ostende până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]