1,757 matches
-
De face-un pas se clatină văzduhul Să-i prindă, să-i ascundă de noi trupul Plin de dulceața lumii cum e stupul! Căci sînt geloși Arhanghelii cei mari! Chiar popii îi ridică din altar Cîntări și o îneacă în tămîie, Cadelnițîndu-i roua la călcîie... Cerul ce-ncearcă să-l deschid-un înger... Cerul ce-ncearcă să-l deschid-un înger Deasupra mea m-a speriat mereu, Va trebui să-i stau alături, în răsfrîngeri, Să-nving în străluciri, cu pieptu-mi
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
pe care doar indiferența sau amnezia noastră le-ar putea feri de oprobriul pe care-l aplică asupra lor judecata obiectivă: "D. R. Popescu, fostul președinte al Uniunii Scriitorilor, desantat peste capul cobreslașilor și împotriva voinței lor, preaplecatul responsabil cu tămîia la Congresul XIV, adică doar cu cîteva săptămîni înainte de agitația din decembrie 89...". Sau: "Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Nu multă lume avusese tupeul ei nemărginit de a echivala intensitatea luminoasă dintre epoca lui Ceaușescu și cea a lui Pericle". Sau: "Constantin Degeratu
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
întreabă mama ce-i ăla, un antebraț strivit smuls din umăr, fragmente de viață, bătrâna se simte rău, sirene, difuzoare, funcționarul înjură, va întârzia la birou și în timp ce preotul recită solemn litania sfinților, pe furiș printre rămășițele abia mascate ale tămâii, tu ne saluți, fără resentimente. Din ”State” ajungi la Malaga via aeroportul Londra, după ce sigur ți s-au rătăcit bagajele, care mai ajung sau nu, după câteva zile, la adresa lăsata pe geamantan. Din Malaga, mai iei un auto buz sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de academicieni, poeți, artiști plastici, muzicieni, editori din peste 80 de țări, inclusiv din România. Magi Și Muze (prefață la antologia Poesys 17) Magi/ înțelepți/ Chaldei porniți din temple, turnuri și zigurate, din Casele credințelor lor, purtând daruri de smirnă, tămâie și aur, călăuziți de o Stea... Poeți/ Orfei/ Cântăreți/ Davizi/ Solomoni/ Aezi/ Skalzi/ Barzi/ Trubaduri/ Truveri porniți din Casele neamurilor lor călăuziți de Steaua Muzelor să ducă ofranda Cuvântului întrupat în Creație... Dumnezeu și Poeții, ne spun cărțile Magilor/ înțelepților
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
lor călăuziți de Steaua Muzelor să ducă ofranda Cuvântului întrupat în Creație... Dumnezeu și Poeții, ne spun cărțile Magilor/ înțelepților lumii, crează. Poeți porniți din templele, turnurile, ziguratele și Casele Cuvântului lor, călăuziți de Steaua Muzelor, purtând daruri de smirnă, tămâie și aur spre Curtea de Argeș, cetatea în care Iubirea și jertfa Creației s-au îngemănat... Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș: ofrandă lăsată de nemuritori în drumul spre Constelația Lirei... Nu de mult timp, în noiembrie 2012, Editura Minerva din București a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
o mână,/ Acesta privește cu trei ochi din lună/ Și iată-l pe unul - ureche pe gât,/ Cel cu capul pe cap e spaimă de slut." (Pagoda norilor azurii). Aur și argint, pietre prețioase, flori exotice, miresme grele, amețitoare, de tămâie și santal, ființe mitologice (dragonul, dar și pasărea phoenix) populează universul ei poetic. Tigrul, animal inexistent în mitologia populară românească, apare aici firesc, ca un termen de comparație familiar: "E toamnă-n orhidee/ Cu ochi de tigru plâns" (Orhidee de
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
simplu, scriitorul nu face judecăți teoretice și nu susține soluții pentru ieșirea din criză) diferă fundamental. Un lucru devine însă evident după citirea ultimei pagini din roman. Cititorii care, ca subsemnatul, fug de literatura science fiction, precum musafirul Mașei de tămîie, nu au nici un motiv să evite un roman precum Mașa și Extraterestrul.
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
oameni. Sătenii se temeau de ea că de cazanul iadului. Toți o înjurau și o blestemau. Cât despre cei de acolo, nu trebuia să-și amintească bine careva, că își și făceau cruce, scuipau în sân, aprindeau lumânări, sau aruncau tămâie în foc. Dacă trebuia să meargă vreunul din Trântorul, în partea cealaltă a satului, o tăia pe vale sau ocolea peste dealuri. Numai prin fața primăriei nu voia să treacă, chiar dacă se înscrisese sau nu în colectiv. Colhozul, între timp, se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
la moarte. prin vântoase și talazuri plâng nătângile necazuri; plânge pe destin o stea în Carpați - în țara mea. MAREA MEA în căușul ei de sare Marea-n veci rămâne - mare și nu fuge-n țărmuri - suie, precum dracul de tămâie. m-am dus să-i sărut nisipul, țărmul dur, valul și chipul. plănuiam să mă răsfețe că prin fosta tinerețe, dar Marea era posaca și în șoapte mai săracă. nu m-a cunoscut - anume când i-am zis cine-s
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
umilul călugăr, copilărise lângă mormântul lui Ștefan cel Mare. Împreună cu vorba frumoasă a rugăciunii, el auzise și cuvinte pe care nici o buză omenească nu le spusese, cuvinte ce se desfăceau din lespedea neagră a zidurilor, care se înălțau ca o tămâie spirituală din mormântul acela încăpător pentru atâta putere și măreție. Unde se putea visa la ce a fost Moldova decât aici, în această Sfântă a Sfintelor? Unde-i plăcea mai bine să se întoarcă spiritului vremurilor viteze? Asupra cărui mormânt
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
primul cântec al cucului. De aceea, ziua mai este numită Ziua Cucului. Tradiții și obiceiuri În Apuseni, se stropește cu țuică la rădăcina pomilor și cu vin rădăcina viței de vie, pentru rod bogat, și se afumă cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor. De Buna Vestire se poate ara, dar nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările boabele de sub brazdă. În tradiția populară se spune că de Blagoveștenie vin rândunelele și începe cucul să cânte, până de
Buna Vestire. De ce nu este bine ca pescarii să arunce mămăligă la pești by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40304_a_41629]
-
pun în scăldătoarea fiicei lor; împlinind acest ritual, părinții cred că fiica lor nu va fi ocolită de pețitori. În Transilvania, se mai păstrează un vechi obicei. De seara, se pregătesc câteva obiecte pentru împlinirea ritualului: o oală cu jar, tămâie, clopoței și chibrituri. Cel care se scoală primul în acea familie, trebuie să iasă din casă, să pună tămâie peste jar și să înconjoare clădirea de trei ori; apoi, să afume vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoțeii. Se spune că
Buna Vestire. De ce nu este bine ca pescarii să arunce mămăligă la pești by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40304_a_41629]
-
În Transilvania, se mai păstrează un vechi obicei. De seara, se pregătesc câteva obiecte pentru împlinirea ritualului: o oală cu jar, tămâie, clopoței și chibrituri. Cel care se scoală primul în acea familie, trebuie să iasă din casă, să pună tămâie peste jar și să înconjoare clădirea de trei ori; apoi, să afume vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoțeii. Se spune că împlinirea ritualului are efecte benefice pentru gospodăria respectivă: alungă paguba, energiile negative și bolile din perimetrul acelei case. Lucrurile
Buna Vestire. De ce nu este bine ca pescarii să arunce mămăligă la pești by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40304_a_41629]
-
melodramă, destinul nu se pretează romanțelor kitsch. Dimpotrivă. Tușele sunt adeseori crude, dar în esență firești, avantajând tocmai omenescul (care nu exclude, bineînțeles, nici turpitudinile maladiei). Eminescu al Florinei Ilis nu seamănă deloc cu statuia diafană, sculptată în fum de tămâie, a celuilalt Eminescu, cel mitizat. (Apropo de mitul acesta, o secvență transcrie fictiv și caricatural ședința de redacție în care, la „Dilema”, s-a pregătit celebrul număr al revistei). Eminescu din Viețile paralele e un Eminescu bolnav. Izbucnirile lui sunt
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
media manipulata și manipulatoare, o libertate a cuvântului restricționată de cutume rasiale și de altă natură, minorități auto-victimizante etc. Spunea cineva că și dreaptă poate fi acuzată de “-isme”, majoritatea intelectualității de dreapta din RO se ferește că dracul de tămâie să rostească astfel de cuvinte: imperialism , colonialism, sclavagism economic(în trecut, dar și-n prezent - în numele democrației, care trebuie implementată chiar și acolo unde societățile nu au depășit de fapt stări feudale sau medievale, n-au ieșit din corturi!!). N-
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
Isuse, tu ești om cum sînt și eu Isuse, tu ești om cum sînt și eu, Și-ți plac femeile și ție Cruci de tămîie între sîni să ție În cinstea ta. Și-s aplecate greu De trupul alb spre-o veșnică rușine Ce uneori te năruie-n mînie Care se urcă pîn'la Dumnezeu. Isuse, tu ești om cum sînt și eu Și-ți
Emil Brumaru by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10070_a_11395]
-
ziua asta caldă de septembrie Peste mormintele astea noi Printre care pășesc nesigure Picioare de oameni singuri Moartea e un lucru mai simplu decât pare, Mai ales acum, în mirosul frumos al fumului de toamnă Coborât greoi din norii de tămâie. Desfaceți, doamnelor, Nodul de sub bărbie al broboadei negre Și lăsați părul să vă cadă peste ochi. Pentru că numai cu ochii puteți plânge, Fiindcă numai ochi aveți în plus Față de cei de jos. *** Ar trebui să vorbesc mai puțin De față
Debutul și urmarea by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/10263_a_11588]
-
simt”. Iar versurile Domniei Sale sună așa: „Soarbe-mă din cupă/ Amestecată cu miresme,/ Aprinde-mă în candele/ Cu uleiuri scumpe!/ Cenușa pâinii/ Sădește-o-ntre morminte!/ Și din trup sleit/ Să crească smirnă!.../ În inimă așază flori/ Și struguri de tămâie/ Ca în nectarul lor cel sfânt/ Să-mi torni blesteme-n sânge!/ Când îmbătat/ De trupul meu/ Tu vei uita de tine,/ Ca să trăiești,/ Ucide-mă,/ Hrănește-te/ Din mine!” (Psalm). Luminița Suse (Canada, scriitor, poet, prozator, publicist) este o
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
poate reveni nicicând. Poeta face o incursiune în casa părintească, pe ulița satului, într-un imaginar dialog cu propria copilărie, dialog ce o transportă spre amintirea tatălui ce nu mai este, el dăinunid doar în eternitatea cimitirului, în mirosul de tămâie, vegheat veșnic de fiică. Ea pendulează între imaginea îndurerată a mamei aflate într-o nesfârșită așteptare a celui dus și dorul de tată, împărtășit, dealtfel, de amândouă ”fetele”. Este înfățișată imaginea icoanei ce mai păstrează încă ruga celor două ”fete
DESPRE VOLUMUL ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384720_a_386049]
-
la harță. Acum e vai de pilea noastră! - Stai liniștită! Să nu crezi în puterile demonilor. Așa ne-a învățat bunica ta. Nu te teme, dragostea noastră este mai puternică decât farmecele babei. - Să te audă Bunul Dumnezeu! Aprind niște tămâie și stropesc cu agheasmă, adăugă ezitând. - Îți este teamă!? - zâmbi bărbatul și luând-o în brațe ca pe un fulg deschise ușa dintre camere, apoi o lăsă să alunece ușor pe lângă trupul său și cu ajutorul unui chibrit aprinse lampa din
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
ușa dintre camere, apoi o lăsă să alunece ușor pe lângă trupul său și cu ajutorul unui chibrit aprinse lampa din bucătărie. Pătru scormoni după câțiva tăciuni aprinși din vatră, îi puse pe un făraș de tablă și presără câteva bobițe de tămâie. Mirosul plăcut al acesteia invadă ambele încăperi. În urma sa veni Elena cu sticla cu agheasmă și stropi pereții, ferestrele, ușile și tavanele. - Acum te bagi liniștită în așternut. Eu trag o raită prin gospodărie să văd cu ce neghiobii ne-
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
Eu trag o raită prin gospodărie să văd cu ce neghiobii ne-a însemnat Aghiuță. - Nuuu! - strigă disperată femeia și se aruncă din nou în brațele sale. - Nu te îngrijora, în casă nu mai pătrunde fiindcă fuge de mirosul de tămâie și nu-i place apa sfințită. Bărbatul deschise ușa la intrare fără să mai aștepte aprobarea femeii. Aceasta îngrozită se ținu scai după el. Din prag cu pușca în mână somă: - Sarsailă, mai ești aci? - și descărcă în aer un
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
fața între palme și medită câteva minute în liniște. - Sunteți ocrotiți de Forța Divină. Evitați gâlceava cu Buha, iar dacă noaptea apar năluci la geam, nu ieșiți afară. Să aveți în permanență o candelă aprinsă. Vă dau de la biserică smirnă, tămâie, agheasmă și busuioc să stropiți prin camere și mir să ungeți sub formă de cruce pereții în interior și exterior. După ce-i sfătui ca preot și-i încurajă ca un părinte să fie tari de înger, că nu vor fi
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
minute, dar o liniște mormântală se așternu peste întinderile învăluite de negura nopții. Bărbatul o ridică prin surprindere în brațe ca pe un fulg. Femeia tresări și scoase un țipăt ușor. - Este cazul să fim copii cuminți și să aprindem tămâie. Nu te gândi la lucruri păcătoase când purtăm cu noi o icoană și o cruce. Din coteț se auzi un bătut din aripi și cocoșul cântă „cucurigu” de răsună ulița. Pe rând se prinseră în joc toți pintenații satului. - Haide
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
o cruce. Din coteț se auzi un bătut din aripi și cocoșul cântă „cucurigu” de răsună ulița. Pe rând se prinseră în joc toți pintenații satului. - Haide liniștită la culcare că nu se mai întoarce... Ai pus un pumn de tămâie pe jar că iese fumul pe geam ca pe horn! - glumi soțul și se strecură sub așternut lângă soție. Ea se cuibări lângă trupul puternic al soțului și adormiră îmbrățișați. A doua zi dimineața bărbatul merse la geamgiu să-i
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]