347 matches
-
urma să ne comandăm, bine că nu ne-am grăbit... În casa părintească s-au instalat niște fete, studente de-ale dumneavoastră, când le-au scos după câțiva ani să le bage într-un cămin nou construit a fost un tărăboi, nu vroiau să plece, fete, fete, dar au adus colegi și au distrus tot ce se putea vinde, clanțele de la uși (erau frumoase, de!), feroneria de la ferestre, galeriile din lemn de nuc, ha, ha, ba chiar și uși întregi, au
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe toți, Nastasia Filippovna? Dar sunt într-un hal fără de hal. Zău așa! — Pe toți, introdu-i pe toți, Katia, nu te teme, adu-i aici până la ultimul, altfel intră și fără să le dai voie. Ia te uită ce tărăboi fac, ca acum câteva ore! Domnilor, li se adresă ea musafirilor, poate vă veți supăra că primesc asemenea vizitatori în prezența dumneavoastră... Regret nespus și vă cer iertare, dar așa trebuie, și aș dori foarte, foarte mult să acceptați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dai seama că, dacă-i mai lași să aștepte, intră singuri: au început să facă scandal. Lev Nikolaevici, i se adresă ea prințului, care își și luase pălăria în mână, au venit mai de mult patru oameni și așteaptă, fac tărăboi și tata nu-i lasă să intre la dumneavoastră. Cine sunt musafirii? întrebă prințul. — Zic că au venit cu treburi. Dar sunt îndărătnici și, dacă nu-i lăsați să intre acum, or să vă oprească din drum. Lev Nikolaevici, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
am eu cu căpitanul Eropegov? Nu pentru căpitanul Eropegov m-am mutat aici. N-am făcut decât să-mi exprim cu voce tare părerea că, poate, acest căpitan Eropegov n-a existat niciodată. Iar dumnealui s-a apucat să facă tărăboi. — Cu siguranță n-a existat! trânti Ganea. Însă generalul stătea stupefiat și se uita fără rost în toate părțile. Spusele fiului său îl uluiseră prin franchețea lor extremă. În prima clipă nici măcar nu-și putea găsi cuvintele. Și, în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sărise totuși în ochi faptul că, de când generalul Ivolghin se mutase de la ei, deci de trei zile, Lebedev începuse să se comporte foarte rău. Subit, devenise soios și pătat, cravata îi ședea strâmb, gulerul redingotei era rupt. Acasă făcea chiar tărăboi, de se auzea din celălalt capăt al curții; Vera venise odată plânsă și îi povestise. De îndată ce-și făcu acum apariția, începu să vorbească foarte ciudat, bătându-se în piept și învinovățindu-se de ceva... — Am primit... am primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
au făcut și tentative de a cere șampanie, dar cei mai în vârstă dintre oaspeți îi opriră pe cei tineri. După ce plecară cu toții, Keller se aplecă spre Lebedev și-i șopti la ureche: „Eu și cu tine am fi făcut tărăboi, s-ar fi lăsat cu o încăierare, ne-am fi scărmănat bine cu ei, ar fi venit poliția; uite că el și-a câștigat prieteni noi, ba încă ce prieteni, îi cunosc!“. Lebedev, care era destul de bine „făcut“, oftă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Francisc Iosif și Alexandru III al Rusiei. De această întîlnire se leagă mii de speranțe, dar și mii de nemulțămiri înlăuntru ca și-n afară. În momentul în care s-a șoptit despre o asemenea întîlnire se face un mare tărăboi de absolută autonomie în Camera provincială croată din Agram; sârbii catolizați ai celor trei regate de la sud ar vrea să anexeze jumătate Peninsula Balcanică și să înființeze sub auspiciile Habsburgilor o împărăție de miazăzi; cehii se propun a însoți pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
eram fotografie și n-aș fi vrut să fim câți intră într-un film. Și ies înainte de a începe un război între cele două poze pentru că nu stăteam pe roze, iar din volum pricep că aici se întrerupe-n marțialul tărăboi, istoria celui care vrea nuntă, nu război sau varianta foarțată make love not war. Și iată cum de la mirele fără căpătâi, cu poze-pozne, interzise minorilor, ajung la senzația de psalmi, vin și har. Adică cel cu har are și habar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
În sensul că foarte mulți mă considerau în afara poporului. Într-o zi stăteam în fotoliul de primar, în sfîrșit ales de popor. Da, da, chiar poporul m-a pus acolo! Cel puțin așa credeam eu. În anticameră se aude mare tărăboi, apoi ușile se dau de pereți și în biroul meu intră doi indivizi furioși, răcnind: Noi l-am pus acolo, noi îl dăm jos! Cine sînteți dumneavoastră? întreb curios. Poporul care te-a făcut primar. Noi am făcut revoluția. Sîntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe cinu' Costică... Între ei se cunosc și la o adică... Ce o să scrie acolo? Da, a făcut rachiu, dar nu-l bag la pușcărie? Nu sărim noi toți, cei care am făcut pușcărie, cu gura pe el și facem tărăboi? Dar de ce să săriți? Te încălzește cu ceva dacă mă duc și eu la pușcărie? Mă încălzește. Adică de ce tata să facă și alții nu? Ești un om rău. Nu mă lua așa, că te dau jos. Moș Mihai tace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mici... N-aveți voie, violați o proprietate. Eu o violez și pe mă-sa, unde să stau? De aici urmează măcinarea nervilor. Azi îi evacuez, mîine sînt instalați la loc. Fiecare evacuare se face cu televiziune, cu presă și cu tărăboiul de rigoare. Adică sticle cu benzină, brichete care nu iau foc, copii bătuți, femeie trasă bestial de păr. După o creștere semnificativă a tensiunii, după medicul care îmi prescrie un pumn de pastile zilnic, mă ajută Dumnezeu și rezolv problema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
alta ar fi reacția mea dacă acel cineva ar auzi: Bună, scumpo! Ești singură? Vin într-o oră. Pa, iubi! Poți să fii indiferent la așa o măgărie? Dacă animalul sună acasă și... Doamna Steluța, soțul este la "iubi"! Ce tărăboi, ferească Dumnezeu! Într-o seară eram cu toții în familie. Era plăcut și nici vorbă să ne certăm, cum se mai întîmplă. Deodată sună telefonul. Ridic receptorul și aud o voce de doamnă. Domnule primar, sînt doamna... și aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
multe povești s-au transmis în timp cu adăugiri, cu romanțări și, ruginind, au căpătat o anume savoare. Deodată, cum mergeam noi leneși și visători, auzim un măcăit în cor. Era un cîrd de rațe și rățuște care făceau mare tărăboi. Unele băgau capul în apă și rămîneau cu fundul în sus, fapt ce mă făcea să zîmbesc amuzat. Georges bate puternic din palme, pune apoi mîinile pîlnie și strigă: Diana, vino aici și-l salută pe domnul. O rață iese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
exact al cicadoilor, care își cheamă partenerele spre lucruri rușinoase. Țîrîie peste tot de să-ți plesnească timpanul. Cum pot să perceapă doamnele cicade care dintre cicadoi chirăie mai cu moț, nu știu. Ei însă nu tac și fac un tărăboi infernal, mai ceva ca în perioada alegerilor în România. Ne pornim spre Delphi, locul atît de căutat de toți cei care forțau viitorul. Trecem prin văi roditoare, cu lanuri de bumbac, porumb, tutun, legume și măslini. Coaste uscate hrănesc măslinii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Amicul meu o ține una și bună, am făcut o afacere, trebuie să respectăm contractul. Mă rățoiesc la el ca să scap: Ascultă, mă prichindelule, dacă nu pleci imediat te căpăcesc, îți rup urechile și te și perciunesc. Degeaba, țîncul scai, tărăboi, lumea se uită la noi. Îmi vine o idee salvatoare: Uite, trebuie să cumpăr și un harbuz; tu duci harbuzul și eu plasele. Compromisul este acceptat, îi pun harbuzul în brațe, îi spun să mă aștepte, intru într-un magazin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
drumul spre casă era greu de crezut că Héctor ar ceda bicicleta, fără moarte de om. Punctul vulnerabil era magazia de acasă. Héctor nu era prost. Sîrmulițe abia vizibile, legate de un clopot, de un obiect care, cînd cade, face tărăboi și altele, asigurau paza prețiosului obiect. Dar eu sînt convins că dacă a sosit ceasul rău, atunci gata, s-au dus pe apa sîmbetei toate precauțiile. Héctor simțea că este spionat de negri mai mici sau mai mărișori, simțea că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și simplu. Este mare. Mai mare ca o pisică și mai mic decît un cîine. Pun cușca pentru șobolani cu certitudinea că nu-s chiar așa de proști ca să intre pe căi așa de întortocheate. Sub un mango se aude tărăboi. Merg acolo și văd un grup de tineri cubanezi foind, aruncînd cu pietre. Vin de la plajă și sînt lihniți de foame. Rod mango necoapte, verzi, groaznice la gust și toxice. Tu-ți anafura mă-ti! strig la ei. Gardul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
modă „colectivizarea” Un decor pictat în culori, foarte reușit, reprezentând o casă țărăneasca cu un gard frumos în față , creat de talentata noastră colega Croitoru la care a contribuit și Sorea cu Bradateanu (cred), alcătuia fundalul scenei. În fața lui tot tărăboiul era asigurat de următorii: Președintele GAC: Mihai Tomorug îmbrăcat în costum național(azi, sub brazda și el ...) Organizator: I. Țurcanu, venit de raionala de partid. Colectiviste: colegele Croitoru și Pricopiuc Colectivist: Sorea Niculai Soliste (duet) la cântecul „S-a făcut
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
fiica poetului și a Veronicăi Micle. Marea dragoste a poetului a născut-o pe micuța Valeria la mănăstirea Văratec. Mormântul cu rămășițele pământești ale urmașei lui Eminescu a fost devastat sălbatic de comuniști." Măi, să fie! Punctul de plecare al tărăboiului l-a constituit o mai veche solicitare a sătenilor din Boureni ca școala din localitate să poarte numele Valeriei Sturdza, care, afirmau eminescologii din Boureni, "a fost concepută de Eminescu cu Veronica Micle și a văzut lumina zilei la mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să oprească reprezentația. Piesa jucată în limba franceză era un simplu pretext pentru demonstrația studenților împotriva elitei și a nedreptății sociale tot mai răspîndite. Studenții își începuseră demonstrația sub formă de trupe de șoc, iar ulterior mulțimea s-a alăturat tărăboiului creat. Prințul moștenitor Ferdinand și elita și-au dat seama de motivul real al demonstrației. Pe măsură ce lucrurile se înrăutățeau, prințul Ferdinand și prințesa Maria au venit să-i vadă jucînd pe cîțiva din prietenii din cercul lor de la Palatul Cotroceni
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o tăcere care să-i dea de gândit. Poate că ar fi bine să prelungesc tăcerea. Oricum, trebuie să repet întrebarea perfect legitimă pusă de Lizzie: „Ce vreau?“. Ah, de ce oare femeile iau toate lucrurile în serios și fac atâta tărăboi! De ce oare cer întruna definiții, explicații? De fapt, scrisoarea ei sesizează unele lucruri cu tâlc, și izbucnirea de sentimente înăbușite nu mi-a scăpat. Observațiile ei ocolite și nu total injuste au fost puse de multă vreme la păstrare. Poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Oricum, când au sosit trupele noastre, supraviețuitorii germani erau prizonieri, iar tânărul Fitch deținea controlul asupra întregului lagăr și ne-a întâmpinat în poartă. A fost o ispravă de curaj și de inițiativă personală. După aceea s-a făcut mult tărăboi în legătură cu „inutilă vărsare de sânge“, dar curând povestea s-a dezumflat. A primit o Medalie Militară. — Erai de față? întrebă Gilbert. — Nu, eu mă aflam în altă parte, dar batalionul meu a eliberat lagărul și mi s-a povestit totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
se uită la marele inel de fier care se leagănă în mijloc. După recreație, mai urmăriți-l până la sala de meditație, suiți-vă cu el pe catedră și citiți peste umărul lui această scrisoare dureroasă pe care o scrie în mijlocul tărăboiului și al copiilor îndârjiți: Domnului Jacques Eyssette, strada Bonaparte, la Paris "Iartă-mi, mult iubitul meu Jacques, durerea pe care ți-o pricinuiesc. Pe tine, care nu mai plângeai, te voi face să mai plângi o dată. Va fi ultima, într-
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mult iubitul meu Jacques, durerea pe care ți-o pricinuiesc. Pe tine, care nu mai plângeai, te voi face să mai plângi o dată. Va fi ultima, într-adevăr... Când vei primi scrisoarea aceasta, bietul tău Daniel va fi mort..." Aici tărăboiul din sala de meditație se întețește. Piciul se oprește și împarte câteva pedepse la dreapta și la stânga, dar cu gravitate, fără mânie. 7.5. Analizați determinanții din grupurile nominale puse în italice din următoarele două texte. ▪ 7.6. Analizați folosirea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o situație care evoluează de-a lungul povestirii. ▪ 7.4 (2) Acest fragment de roman se prezintă ca un text eterogen în care se pot identifica trei tipuri de secvențe: narative: primul paragraf (Gândindu-mă [...] spre Sarlande) și ultimul (Aici tărăboiul [...] fără mânie). Narațiunea aparține "povestirii" scrise la perfect simplu sau la prezentul narațiunii; instrucționale: al doilea paragraf ( Dacă vreți să știți ... copiilor îndârjiți). O serie de indicații trimite la rezultatul de a ști "ce nestrămutată hotărâre a luat Piciul"; conversaționale
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]