293 matches
-
așa ceva? Atmosfera însă rămâne în continuare destul de degajată. Discut cu Peter Sauter, un poet din Estonia, a cărui manieră de dialog îmi convine de minune. Are ușoare momente de absență, când parcă se transportă cu gândul în altă parte. Formulează tărăgănat, jumătate în rusă, jumătate în engleză, așa că avem destule clipe de tăcere, când bem bere și mâncăm homari... VITALIE CIOBANU: Scena sosirii noastre la Gara Atocha putea fi foarte bine inserată într-o cronică a războiului civil din Spania: cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Culturile sunt organisme vii, care tind întăiu spre strălucirea maturității ș-apoi spre moarte. Ele sunt cuprinse în eterna și necontenit înnoita lege a evoluției. 4 Iunie 927, la ora 5 dim. suntem aproape de Buda-P(esta). Locuri joase, ușoare cline tărăgănate, sălcii și arinișuri, ici colo bălți în preajma C.F. parcele foarte frumoase de grâu și secară. Sate ca cele pe care le-am văzut în Ardeal cele ungurești și săsești. Câmpurile bine cultivate. Un țintirim într-o pădurice. Drum de țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din lumea mitului. Doamna, ca ipostază a maestrului inițiat, marcată prin reverență, înțelege instantaneu atât sunetul, cât și imaginea neofitului. Descrierea cântecului revelează coordonatele armoniei sacre: îngânarea notelor implică o interiorizare profundă, emisia lor venind direct din sufletul fetei. Redarea tărăgănată a liniilor melodice este proprie cântecelor doinite, de jale, ceea ce oferă o altă sugestie a suferinței rituale. Amestecul de glas haiducesc cu viers femeiesc dezvăluie intensitatea emisiei melodice caracterizată de o sensibilitate acută, tipică simțirii feminine. Conectarea imediată la cântecul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de restul Moldovei printr-un zid de dealuri, numai vii și păduri, ca o leică ruptă într-o parte. În fundul leicii e orășelul. Orășelul odihnește liniștit; aproape mumifiat în izolarea lui, cu casele micuțe, dar cu grădini mari pe poala tărăgănată a dealurilor ce se înalță destul de repede la spate”. „Scoborându-te în oraș - arată în continuare Ion Simionescu - te isbește îmbucurător, relativa curățenie a străzilor principale. Dintre celelalte orașe din Moldova deluroasă, Hușii mi s-a părut cel mai curat” (subl
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
încumetă să-l ia peste picior - nu glumesc. Pentru mine, integritatea a fost o chestiune de viață și de moarte. Puteam să fiu directorul televiziunii, dar am ales: anonim și nepătat.“ „Auzi, mă, Mișule - zice un invitat, care, după felul tărăgănat în care i se adresează, pare să aibă un ascendent profesional asupra insului -, când dracu’ era să fii tu director, că mai mult decât un ducător de reflectoare pe platou n-ai fost niciodată?!“ „N-am zis că era să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
dat peste niște bețivi și ne-am făcut numărul genial cu „aniversarea“. Treaba merge cam așa: Spunem ceva cu voce tare, identificabil ca fiind În argentiniană, ceva care să aibă un che În el și alte cuvinte din argou, vorbind tărăgănat. Cel vizat mușcă momeala, Întrebînd aproape imediat de unde sîntem; Începem să legăm o conversație. Începem să vorbim despre greutățile vieții, dar nu facem prea mare caz de ele, În tot acest timp păstrînd o privire pierdută În distanță. Intervin și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
murmur stupefiat. Bine, am să verific, zice directorul general și iese. Rămîn locului ca trăsnit, cu casca într-o mînă, iar cu cealaltă lăsînd-o să-mi atîrne molatec pe lîngă corp. Cineva bate la ușă, apoi intră. Spune un "bună ziua" tărăgănat, aproape surprins, trece pe lîngă mine, care continuu să mă uit în pămînt, și se oprește în fața biroului secretarei, întrebînd dacă au fost semnate niște acte. Ciudată voce!" tresar eu. Îmi dau seama că sînt caraghios, așa, ca un obiect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ce faci?! îi spun, lovind-o ușor cu palma peste umăr, făcînd-o atentă să răspundă. Alo! Alo!... strigă Cristina în receptor, apropiindu-l de ureche. Brîndușa, sînt eu, Cristina; scuză-mă că te deranjez, dar voiam să... A, tu... zice tărăgănat Brîndușa. Ce-i? E ceva urgent? Nu de alta, dar s-a produs o avarie la combinat și e ședință mare... M-a scos dispecera din ședință, credeam că-i vreun telefon de la minister... E chiar atît de urgent, sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
încremenit al morții, o singură viață: un cal fără călăreț aleargă năuc, nechezând, căutându-și stăpânul... Fulguiește ușor... De undeva, de la vreun schit, un clopot începe să bată rar, de îngropăciune și dangătul lui se îngână cu o cântare gravă, tărăgănată, ce urcă parcă din afundul pământului... Departe, printre arbori, călcând ușor, se prelinge un cortegiu de călugări cu lumânări aprinse, cădelnițând, sfințind câmpia cu "Cântarea pentru prohodul morților". Se duc ușor-ușor, dar litania lor va dăinui mult timp, de departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și despre aderarea României la acest pact al națiunilor occidentale, să strâmb din nas și din buze a dispreț, grimasă pe care am deprins-o din copilărie și n-am putut să mă dezbar, apoi să zic cu o voce tărăgănată: dar de ce vreți, oameni buni, să intrăm în NATO, nu înțeleg... Tot așa v-ați repezit să intrați și în partid și am văzut ce-a ieșit. Scrie pe firmă NATO, cu litere de-o șchioapă, vă așezați cu toții la
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
două romane, Nunta cu bucluc și O daravelă de proces. Mai bătrân, Mihail Lungeanu urmărește acest dialectalism în basme stângaci prelucrate. George Dorul Dumitrescu ne-a dat câteva icoane umoristice ale Basarabiei, cu ronțăiri de semințe și idile în limbaj tărăgănat ("Să nu pleci, Mieșu... Tăt, absălut tăt fac!"). B. Jordan a scris pagini de documentație romanțată în stil Cezar Petrescu asupra învățămîntului normal și primar, în mediu basarabean, hahol și găgăuț. PAVEL DAN Un puternic prozator în linia lui Slavici
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un văr de-al meu. Neamțul ăsta era la cosit iarbă, i-a observat și a vrut să treacă cu cositoarea peste ei, că erau ascunși în iarbă. Au sărit și au rămas în picioare, la care neamțul (imitând accentul tărăgănat și disprețuitor al neamțului): "Ce, bă, nu vă mai place la România, vreți să plecați?" Când toți nemții din țară își doreau emigreze în Germania... O jigodie! Interesant este că nu i-au făcut nimic fiului meu. Nu l-au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Simona Vasilache Pentru roman, cînd atîrnă greu la ponoasele personajului, uitarea e-o nenorocire. În poezie, aproape au contraire, pare un portativ de galeșă romanță. Melodia tărăgănată și scîrțîită a vreunei caterinci. E - schimbînd instrumentul... - coarda pe care o ciupește Bogdan O.Popescu în recentul volum Mașinăria de uitare, apărut la editura Național. Sînt versuri de chemare, amestecate, și mai bune, și mai dulcege, cum se nimeresc
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
acasă al părinților și al strămoșilor, beneficiind și de buna conservare a muzicii și a tradițiilor în această zonă a țării, înzestrată fiind cu o aleasă cultură și cu un rafinat gust pentru autentic și inedit - ea cultivă doina cea tărăgănat curgătoare, cîntecul de joc și de nuntă, și cîntecul de jale - “șoptit” și “fluierat” - mai mult bocet, dar de un colorit aparte. Vocea caldă, cu un timbru specific, modulată cu ușurință, și versurile încărcate metaforic, deși foarte simple - concură în
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
România sud-estică a începutului de secol 19. Ca atare, ea prezintă o seamă de caracteristici pan-balcanice. Conform Dicționarului explicativ al limbii române, ediția a II-a, maneaua este un cântec de dragoste de origine orientală, cu melodie duioasă și tărăgănată. Cercetările efectuate până în ziua de astăzi nu au reușit să reconstituie împrejurările în care au apărut manelele. Au fost întâmpinate dificultăți din pricina volumului redus de informații existente și a fiabilității lor, adesea îndoielnică. Cuvântul „manea” este de origine turcă (cf.
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
de bază se numea cantus firmus, cea suprapusa era vocea organală. În secolele X - XI, melodia ce se suprapunea peste cantus firmus capătă din ce in ce mai mult independența, execută mișcări contrastante în raport cu direcția vocii fundamentale iar adesea desfășoară grațioase vocalize în jurul sunetelor tărăgănat expuse ale acesteia. Discantus se va numi această melodie înflorita pe trunchiul străvechii și severei psalmodii gregoriene care, din cantus firmus a devenit tenor (adică melodia ținută în registrul grav). „"Cântarea bisericească începe astfel să-și deschidă alte perspective, muzica
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
un alt context, se poate face o paralelă cu piesa „Asfințit”, de asemenea compusă de Bădulescu în 1972. Criticul Mihai Plămădeală numește „Călătorul și copacul” momentul cel mai apropiat de sonoritatea pop de pe disc. Piesa este o glumă muzicală, balansul tărăgănat al muzicii fiind pe potriva textului umoristic. Construcția sonoră este tonală (într-un înțeles lărgit, fiind inclus și acordul major al subtonicei) și modulează la un semiton ascendent în două momente, culminând cu soloul de vioară al lui Aldea, în maniera
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]
-
În 1929 William Daly a publicat o versiune pentru pian solo a lucrării prin New World Music. Lui Gershwin nu i-a plăcut interpretarea lui Walter Damrosch de la premiera lucrării "Un american la Paris". A spus că tempoul lent și tărăgănat al lui Damrosch l-a determinat să părăsească sala. Publicul, conform lui Edward Cushing, a răspuns cu "o demonstrație de entuziasm impresionant și real în contrast cu aplauzele convenționale ale muzicii noi, fie ea bună sau rea". Criticii au considerat că "Un
Un american la Paris () [Corola-website/Science/331569_a_332898]