422 matches
-
cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bardar, județul Chișinău. (13.492/2003) 107. Iovu Maria, fiica lui Granici Ștefan și Maria (născută la 15.03.1930 în localitatea Tătărești), născută la data de 8 februarie 1959 în localitatea Tătărești, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bardar, județul Chișinău. (13.492/2003) Copii minori: Iovu Marcel, născut la data de 3.11.1986. 108. Istrati Alexandra, fiica lui Susanu Nicolae (născut la 7.04.1928
ORDIN nr. 2.451/C din 22 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203211_a_204540]
-
în localitatea Drăgușenii Noi, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Drăgușenii Noi, județul Nisporeni. (1.898/2004) 59. Postolachi Diana, fiica lui Postolachi Andrei (fiul lui Postolachi Dumitru, născut la 31.10.1926 în localitatea Tătărești) și Focșa Silvia, născută la data de 29 august 1985 în localitatea Tătărești, județul Strășeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Strășeni, str. Ștefan cel Mare nr. 18, ap. 69. (229/2008) 60. Profir Alina, fiica lui Profir
ORDIN nr. 2.455 din 22 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203289_a_204618]
-
Republica Moldova, localitatea Drăgușenii Noi, județul Nisporeni. (1.898/2004) 59. Postolachi Diana, fiica lui Postolachi Andrei (fiul lui Postolachi Dumitru, născut la 31.10.1926 în localitatea Tătărești) și Focșa Silvia, născută la data de 29 august 1985 în localitatea Tătărești, județul Strășeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Strășeni, str. Ștefan cel Mare nr. 18, ap. 69. (229/2008) 60. Profir Alina, fiica lui Profir Anatolie și Profir Eugenia (fiica lui Fitcov Ion, născut la 3.10.1920
ORDIN nr. 2.455 din 22 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203289_a_204618]
-
Cornești, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Dacia nr. 60, bl. 3, ap. 36. (16.826/2003) 134. Mîrzenco Ecaterina, fiica lui Gheorghe (fiul lui Arcadie, născut la 2.11.1902 în localitatea Tătărești, și Ecaterina) și Liuba, născută la data de 6 martie 1975 în localitatea Tătărăști, județul Strășeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tătărăști, județul Chișinău. (5.783/2003) 135. Moisei Angela, fiica lui Uzac Vasile și Varvara
ORDIN nr. 2.491/C din 26 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203394_a_204723]
-
noiembrie 1973 în localitatea Leușeni, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Vasile Lupu nr. 29, ap. 46. (14.401/2003) 224. Postolachi Nicolae, fiul lui Iacob (născut la 5.11.1924 în localitatea Tătărești) și Natalia, născut la data de 18 decembrie 1953 în localitatea Tătărești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Strășeni, Str. Chișinăului nr. 8, ap. 31. (1.020/2003) 225. Postovanu Ludmila, fiica lui Dumitrașcu Dumitru
ORDIN nr. 1.239/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210560_a_211889]
-
actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Vasile Lupu nr. 29, ap. 46. (14.401/2003) 224. Postolachi Nicolae, fiul lui Iacob (născut la 5.11.1924 în localitatea Tătărești) și Natalia, născut la data de 18 decembrie 1953 în localitatea Tătărești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Strășeni, Str. Chișinăului nr. 8, ap. 31. (1.020/2003) 225. Postovanu Ludmila, fiica lui Dumitrașcu Dumitru și Elena (născută la 17.01.1922 în localitatea Horești, raionul Fălești
ORDIN nr. 1.239/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210560_a_211889]
-
domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, str. Dimo nr. 2. (3.764/2008) Copii minori: Croitoru Diana, născută la data de 16.07.2007. 104. Cucerean Pavel, fiul lui Anatolie (fiul lui Nicolai, născut la 19.09.1917 în localitatea Tătărești, raionul Strășeni) și Liudmila, născut la data de 5 mai 1985 în localitatea Strășeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Strășeni, Str. Miciurin nr. 6. (3.660/2008) 105. Cucu Vasile, fiul lui Mihail (născut la 11
ORDIN nr. 1.825/C din 3 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
Iojib, Medieș-Râturi, Medieș-Vii, Potău, Românești Comuna Odoreu Sate: Odoreu, Berindan, Cucu, Eteni, Mărtinești, Vănătorești Comuna Păulești Sate: Păulești, Amați, Ambud, Hrip, Petin, Rușeni Comuna Valea Vinului Sate: Valea Vinului, Măriuș, Roșiori, Sâi Comuna Viile Satu Mare Sate: Viile Satu Mare, Cionchești, Medișa, Tătărești, Tireac Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3 Municipiul SATU MARE Localitate componentă: Satu Mare Str. Andron Ioniță Str. Arinului inclusiv bl 4; 18 și Căminul de Satu Mare nefamiliști I.P.A. Str. Armonie S11, S12, S13 Str. Astronauților bl. A
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Anexa * Font 7* Reparații capitale - grădinița de copii din Botnărești. Reparația capitală interioară la grădinița de copii, Reparația a 2 pavilioane; Schimbarea acoperișului; Grădinița de copii din Andrușul de Jos: Grădinița de copii din Tătărești: Modernizare, Reparația clădirii grădiniței nr. 2 "Romanita", s. Văleni │ 622│ 33,622 Plopi Grădinița de copii din Plopi: Grădinița de copii din Bravicea: Chircăeștii Noi │Grădinița de copii din Chircăieștii Noi: Grădinița de copii din Baurci: Gura Galbenei Fetița Grădinița
PROGRAM DE COOPERARE din 9 aprilie 2014 pe anul 2014, încheiat prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti şi la Chişinău la 9 aprilie 2014, în baza articolului 1 paragraful 2 al Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260845_a_262174]
-
României Anexa * Font 7* Reparații capitale - grădinița de copii din Botnărești. Reparația capitală interioară la grădinița de copii, Grădinița de copii din Drepcăuți: Reparația a 2 pavilioane; Schimbarea acoperișului; Grădinița de copii din Andrușul de Jos: Grădinița de copii din Tătărești: Modernizare, Reparația clădirii grădiniții nr. 2 "Romanita", s. Văleni │ 622│ 33,622 Plopi Grădinița de copii din Plopi: Grădinița de copii din Bravicea: Chircăeștii Noi │Grădinița de copii din Chircăieștii Noi: Grădinița de copii din Baurci: Gura Galbenei Fetița Grădinița
ORDIN nr. 913 din 10 aprilie 2014 privind publicarea Programului de cooperare pe anul 2014, încheiat prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti şi la Chişinău la 9 aprilie 2014, în baza articolului 1 paragraful 2 al Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260844_a_262173]
-
Adjud, la familia primului băiat care m-a furat, apoi la al doilea, la mătușa mea în Bragadiru, apoi în apartamentul de protocol Marriott, apoi la Roșu, apoi cu Marian la garsonieră, în Nicolae Grigorescu, apoi la mama lui, la Tătărești, de acolo la Macarale, de la Macarale la Piața Muncii, de la Muncii la Cățelu, de la Cățelu la Dragomirești, în primele două cămine și apoi la casă, în curtea liceului, înapoi în București în zona Tricodava, apoi Moghioroș, apoi pe Livezilor, apoi
„Am 36 de ani și am stat în 23 de chirii” () [Corola-website/Science/296001_a_297330]
-
la ai mei, după care m-am mutat cu Marian, într-o garsonieră la Nicolae Grigorescu în București, despre care spunea că e a lui, dar de fapt nu era a lui, ci a mamei lui. Adjud - București - Nicolae Grigorescu - Tătăreștii de sus Teleorman - Adjud - București Acolo, la garsonieră, a fost destul de ciudat și aiurea. Într-o garsonieră stăteau frații lui, Florin, Petrică, Adrian, și eu gravidă. Eu dormeam în pat cu el, restul pe jos și a fost destul de nașpa
„Am 36 de ani și am stat în 23 de chirii” () [Corola-website/Science/296001_a_297330]
-
gravidă. Eu dormeam în pat cu el, restul pe jos și a fost destul de nașpa, știi, două luni am mers așa. Am făcut cununia civilă, după care a luat el decizia să mă duc la țară la mă-sa în Tătărești și am stat până când am făcut șase luni, cam o lună jumate. Mamă, aveam niște dureri și îmi era așa rău. Într-o noapte eram plină de sânge, am bătut la ei la ușă, dar nu a răspuns nimeni, dormeam
„Am 36 de ani și am stat în 23 de chirii” () [Corola-website/Science/296001_a_297330]
-
și [[Skolt Sami]]. Limba romani finlandeză este vorbită de circa 5.000-6.000 de persoane care vorbesc însă și finlandeza Finnish. Limbajul finlandez al semnelor este utilizat de 4.000-5.000 de persoane. Limba tătară este vorbită de o minoritate tătărească de circa 800 de persoane care s-au mutat în Finlanda în special în timpul dominației rusești între anii 1870 și 1920. Drepturile minorităților (în special [[sami]], [[Finlandezi de limbă suedeză|finlandezii vorbitori de suedeză]] și [[romi]]i) sunt protejate de
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
km sud de Constanța și la 14 km de granița cu Bulgaria. Localitatea este menționată sub numele de "Pangalla" sau "Pancalia" în portulanele genoveze din secolul al XIII-lea. Forma „"Mangalia"” apare prima dată în anul 1593. Asemănarea cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis ("Callata" în portulanele genoveze, uneori
Mangalia () [Corola-website/Science/296976_a_298305]
-
în portulanele genoveze din secolul al XIII-lea. Forma „"Mangalia"” apare prima dată în anul 1593. Asemănarea cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis ("Callata" în portulanele genoveze, uneori între paranteze sub "Pangalla" sau "Pancalia"). "Callatis" a fost o colonie a cetății grecești "Heraclea Pontica" (azi Ereğli în Turcia) din
Mangalia () [Corola-website/Science/296976_a_298305]
-
pentru că le sunt vechi și drepte averi și ocine de moștenire". Ulterior, o parte din moșia Bora va intra în posesia Episcopiei din Buzău, care va se va îngriji să populeze satul, destrămat din cauza trecerii neîntrerupte a trupelor otomane și tătărești în perioada 1595-1600. Dintr-o catagrafie a satelor plășii Ialomița întocmită la 10 aprilie 1837 de epistatul Constantin Doicescu și înaintată Ocârmuirii județului Ialomița, aflăm că în acel an din cele 125 de familii ale Sloboziei 91 erau de țigani
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Transilvania, România, formată din satele Chilia, Homorodu de Jos, Homorodu de Mijloc (reședința), Homorodu de Sus, Necopoi și Solduba. Drumul județean care leagă orașul Satu Mare de comuna Homoroade are o lungime de 32 km și trece prin localitățile: Amați, Rușeni, Tătărești, Necopoi, Homorodu de Jos, Homorodu de Mijloc, Homorodu de Sus ajungând până la Solduba, Satu Mare. Comuna se învecinează cu județul Maramureș la vest, cu comuna Viile Satu Mare la nord si est și cu comuna Socond, Satu Mare. Activitatea economică principală în zonă
Comuna Homoroade, Satu Mare () [Corola-website/Science/301765_a_303094]
-
deviere în stânga, la 17 km de șoseaua naționala și ar fi util a cunoaște istoria acelei localități. Sunt prezente unele toponime ca: Drumul lui Caian lângă comuna Chinteni, existând posibilitatea unei prosperități a familiei în zona Clujului, iar după pârjolul tătăresc de la 1241, o parte a familiei să fi ajuns în Comitatul Solnoc-Dabaca. Cu nume de familie apare în 1618, în registrul de evidente a nobililor din Căianu Mic, întocmit de Sigismund Haler, o posibilitate fiind ca numele sa provină de la
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
1412-1722 publicate în ,Viața românească” la Iași de către Gh. Ghibănescu. Ele ne prezintă primul act scris în care se amintește că Irimia Vodă Movilă „întărește lui Ionașcu Tolocico și Agafiei cumpărătura ce a fost făcută cu o mie de zloți, Tătărești din jumătate din Lișna de la frații Vărticești”. Documentul este scris de Dumitru din Suceava în anul 1598, luna februarie, ziua 28. Denumirea satului: Denumirea satului poate fi de origine slavă. În vechime satul de astăzi purta două nume, spre răsărit
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
a județului putând ramarca vestigiile culturilor Hamangia, Gumelnița și traco-dacică, dar și ale cetăților geto-dacice și ale marilor construcții edilitare române. Comună Mihail Kogălniceanu este cunoscută, în special, datorită descoperirii pe acest teritoriu a celui mai bogat tezaur de monede tătărești din România, fapt ce atestă importantă economică și socială a acestui teritoriu. A purtat denumirea de Enichioi La începutul secolului XX localitatea pimeste denumirea actuala și este cunoscută ca având o populație de 585 de locuitori, majoritatea fiind agricultori și
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
fructiferi, unde în timpurile vechi proprietarii își țineau prisăcile, de unde vine și numele locului "La Livezi" sau "Priseci". Spre Nord de Livezi se află localitatea "Dealul Tătarului", numită astfel petru că în vechime s-au găsit aici urme de locuințe tătărești. Tot în Nord se află localități acoperite de păduri numite: Spre Est de acest deal se află "Vale Boței", acoperită cu pădure spre Nord, iară spre Sud cu loc de cultură pentru cereale. "Dealul Podișul" înconjură comuna Băsești pe toată
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
asupra întregului teritoriul anexat, folosind pentru „Basarabia istorică” denumirea turcească de "". Regatul României a menținut aceste denumiri între 1918 și 1940. În 1940, regiunea a fost atribuită RSS Ucrainene în detrimentul RSSM în cadrul Uniunii Sovietice, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov. „Buceag în limba tătărească (...) va să zică unghi un colț de pământ.(...), precum ne-o spune Dimitrie Cantemir însuși, care era de origine din cea mai însemnată familie de tătari nogai din câte s-au așezat în țara noastră” Teritoriul actualului Bugeac (~13.200 km pătrați
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]
-
după 26 mai 1420 - înainte de 23 octombrie 1422, sfârșitul lui 1426 (înainte de 24 ianuarie 1427) - înainte de 6 aprilie 1427), fiu nelegitim al lui Mircea cel Bătrân, este probabil ultimul voievod al Țării Românești care mai deține controlul asupra Banatului, teritoriilor tătărești (sudul Basarabiei) și al zonei de ieșire la Marea Neagră, așa cum reiese din titulatura oficială dintr-un act din 1 iunie 1421 ("[...]Io Radu mare voievod și domn, din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste
Radu Praznaglava () [Corola-website/Science/298641_a_299970]
-
1510, iar Bogdan renunță la căsătorie în schimbul unor avantaje politico-economice. Tot în 1510, tătarii năvălesc in Moldova, pradă cumplit țara și iau cu ei 74 de mii de robi. În noiembrie 1510, Bogdan al III-lea preîntâmpină o nouă năvălire tătărească. Marele pericol reprezentat de tătari devine devastator în 1511 când aceștia ocupă țara. Polonezii, de frică, îi trimit ajutor și Bogdan îi lovește pe năvălitori în mai 1512. Câțiva ani mai înainte, în 1507, Bogdan s-a aflat pe punctul
Bogdan al III-lea () [Corola-website/Science/299138_a_300467]