423 matches
-
puteau cumpăra chiar și țăranii de la noi. Alături de acestea, în dughenile din târgurile Moldovei, dar mai ales în orașul de scaun al Sucevei erau etalate produsele somptuoase aduse din Orient, pe Marea Neagră, pe drumurile care veneau din Asia, prin „părțile tătărești” și își aveau punctul terminus la Cetatea Albă și Chilia. Pe aceste drumuri pe care le străbăteau caravanele în pustiurile din Asia Centrală, sau prin intermediul Orientului Mijlociu și al negustorilor turci, Orientul îndepărtat își trimitea „spițeriile sale”, mirodeniile atât de dorite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
soi de mătase turcească), tebenci, tămâie, vin grecesc, scorțișoară sau piper pentru care plăteau vama obișnuită în alte târguri și vama mare de la Suceava. Tot de aici, liovenii aveau îngăduința să apuce cu mărfurile lor drumurile care mergeau spre „părțile tătărești”, plătind vamă la Suceava, la Iași, la Lăpușna și Cetatea Albă. Un alt drum răzbea spre Tighina, loc de vamă pentru neguțătorii care treceau Nistrul în aceste locuri. De asemenea, li se îngăduia liovenilor să-și ducă mărfurile lor în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Sneatinului, care acordase cu câțiva ani în urmă ajutor bănesc lui Petru Aron. Acest al doilea act are o importanță deosebită, pentru că în el se consemnează că, înaintea tratativelor cu polonii, probabil în anul 1461, avusese loc o incursiune tătărească în Moldova. Aflăm pe această cale că prima luptă dintre Ștefan și tătari a avut loc înainte de anul 1462 și s-a încheiat cu o victorie deplină a voievodului moldovean. Printre prinșii tătari, se aflau în mâinile voievodului fiii lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poate spune că Marea Neagră a devenit un lac turcesc. Pierderea celor două cetăți reprezenta o mare lovitură pentru dezvoltarea economică a Moldovei. Dar importanța lor militară depășește cu mult pe cea economică. Garnizoanele turcești ale celor două cetăți și oștile tătărești, așezate pe teritoriul lor, aveau posibilitatea să efectueze prin surprindere raiduri de pradă pe pământul Moldovei. De aceea, ținând seama de toți acești factori, Ștefan cel Mare se va strădui să pună capăt acestei situații prin eforturi militare și diplomatice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boieri, rămân de lege și satul îi este întărit lui Ona. La 15 septembrie 1466, Ștefan cel Mare cumpără de la Stan Babici și de la frații acestuia, pan Iachim și pan Simion Babici, satul Jivcovul de Sus pentru 200 de zloți tătărești, pe care îl dăruie Putnei. La 2 octombrie 1467, pan Albul, fost spătar, de bună voia lui și nesilit de nimeni, a vândut și i-a cedat lui Stan Babici satul Cobâlia de Sus, unde a fost casa lui Stan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unde a fost casa lui Stan Babiș, ginerelui lui Stan Babiș, Luca Cauteș și soției lui, fiica lui Stan Babiș, anume Luna, și fratelui ei Ivanco, fiul lui Babiș, pe doi cai buni “așa de scumpi cât 280 de zloți tătărești.” Este vorba de răscumpărarea unei ocini. La 25 ianuarie 1472, domnul îi întărește lui Șandro Tătăreanul satele Moinești, Sârbi și Geamiri, mai sus de târgul Iași. Iar “Cernu, Romănel și Drăgoi și tot neamul lor să nu mai pârască și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe fiica panului Petru Ponici, Ilca, pentru moartea tatălui său, Andrică” și “i-a dat lui Petru stolnic un sat al ei pe Siret, anume Brătiești, iar pan Petre i-a dat Ilcăi, pentru acel sat, încă 40 de zloți tătărești și au rămas în pace veșnică.” Așadar, indiferent de litigiu și indiferent de cine este implicat în el, rezolvarea are loc în fața tronului domnesc. Florin Constantiniu considera că, după 1436, domniile asociate din Moldova ar reprezenta un stadiu al fărâmițării
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
documentele, care ni s-au păstrat din domnia lui Ștefan, aflăm că a existat o cumpărare și nu o masivă răscumpărare. La 15 octombrie 1491, domnul a cumpărat de la mai mulți boieri 16 sate și seliști, plătind 1490 de zloți tătărești după care, se arată în document, “ne-am sculat și am întors și am supus și am lipit aceste de mai sus numitele sate și siliști către târgul nostru al Vasluiului să fie domniei mele uric cu tot venitul și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și “a plătit Ilca moartea lui Andreică” cu satul Brătiești. Așadar, viața unui om, fie el și boier, valora cât un sat, în cazul de față, însă, satul fiind ceva mai scump, Petrea stolnicul îi dă Ilcăi 40 de zloți tătărești ! (La 4 martie 1479, Ilca vindea un sălaș de țigani lui Dajbog, pârcălab de Neamț, iar la 29 august 1480, Voica, ce-a de-a doua fiică a lui Petru Ponici vinde și ea un țigan lui Hărman, pârcălab de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Neamț iezerul Zagorna, la Nistru, și prisaca de la Zagorna cu o treime din venitul celor trei mori de la Baia și un obroc anual de 12 buți de vin din desetina de la Neamț. La 30 noiembrie 1436, domnul întărește mânăstirii satul tătăresc de la gura Nemțului, anume Temeșești, cu zece bordeie de tătari. La 23 februarie 1438, i se dăruie mânăstirii Neamț satul Seucăuți la gura Cracăului, o prisacă, și o moară în gura Jijiei. La 25 noiembrie, îi era întărit mânăstirii un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ocolul târgului Vaslui. Printre satele cumpărate de domn sunt și cele trei sate de pe Racova, pe care boierul Negru (Negrea) le dăruise mânăstirii în 1415: Crăstoae, Bălcarii și Curtești. Grigore, egumenul Bistriței, vindea cele trei sate cu 200 de zloți tătărești. Aceste sate nu au figurat nici în privilegiul din 1462, nici în cel din 1467, ceea ce înseamnă că ele nu se bucurau de așa-zisul act de imunitate din 1467. La 23 noiembrie 1499, Ștefan cel Mare cumpăra de la nepoții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jos, până la pod, și satul Bălțații la Cârligătură. Ivașco Armencici dăruie și el cu această ocazie, jumătate din satul Ostăpceanii, partea de sus, unde a fost Ostapco vătăman. În 12 martie 1488, Ștefan cel Mare cumpără cu 400 de zloți tătărești jumătate din satul Dvorăște, cu morile de pe Siret și o dăruia mânăstirii Moldovița. În 15 noiembrie 1499, domnul îi întărea Moldoviței satul Vaculinți și un alt sat, unde a șezut Zernă, sub Codru, apoi satul Sașii (Săsciori), pe Costina, satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În 1468, domnul cumpărase și dăduse mânăstirii jumătate din satul Maneuți, dar la 7 martie 1487, Hărman și sora lui Marina, schimbă cu egumenul satul lor, Maneuți, pentru satul Șirăuți, pe care îl primesc de la Putna, plus 100 de zloți tătărești de la Ștefan cel Mare. La 15 martie 1488, Ștefan cel Mare cumpără jumătate din satul Vicșineț de la un neam, și cealaltă jumătate de la alt neam, și le dăruie satul Putnei. La 3 aprilie 1488, domnul dăruie Putnei pietrele de ceară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rămasă de la Vâlcea și de la cneaghina lui, Olga. Domnul dăruie satul Greci mânăstirii Putna. La 14 octombrie 1489, Ștefan cel Mare cumpără satele Pogănești și Cătinești, pe care le dă în schimbul satului Toporăuți, pentru care mai dă 100 de zloți tătărești. Domnul dă satul Toporăuți fraților Stanciul, Ivanco și Isaico, fii lui Fedco Stărostici, nepoții lui Mihul Starostescul, strănepoții lui Giurgiu de la Frătăuți, unde au fost curțile lui Giurgiu de la Frătăuți, și satele Botișani și Climăuți. Domnul le-a mai dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Fedco Stărostici, nepoții lui Mihul Starostescul, strănepoții lui Giurgiu de la Frătăuți, unde au fost curțile lui Giurgiu de la Frătăuți, și satele Botișani și Climăuți. Domnul le-a mai dat celor trei frați și satul Grigorești, cumpărat pentru 350 de zloți tătărești, și în plus 200 de zloți tătărești. După ce a cumpărat cele trei sate Frătăuți, Botășani și Climăuți, domnul le-a dăruit mânăstirii Putna. La 15 martie 1490, domnul întărește mânăstirii Putna 10 biserici cu popi din ținutul Sucevei: din Jivcovul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Giurgiu de la Frătăuți, unde au fost curțile lui Giurgiu de la Frătăuți, și satele Botișani și Climăuți. Domnul le-a mai dat celor trei frați și satul Grigorești, cumpărat pentru 350 de zloți tătărești, și în plus 200 de zloți tătărești. După ce a cumpărat cele trei sate Frătăuți, Botășani și Climăuți, domnul le-a dăruit mânăstirii Putna. La 15 martie 1490, domnul întărește mânăstirii Putna 10 biserici cu popi din ținutul Sucevei: din Jivcovul de Jos, din Maneuți, din Voitin, din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe Siret, unde a fost Oniș Vlad, pe care îl dăruie mânăstirii Voroneț. La 26 noiembrie 1490, Ștefan dăruie Voronețului Poiana de la gura Humorului, pe care o obținuse în schimbul satului Glodeni, pe care domnul îl cumpărase pe 150 de zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie 1490 are loc un schimb între mânăstirea Humorului și mânăstirea Voroneț: de date aceasta, Poiana apare ca “seliște în gura Humorului”, ea aparținuse mânăstirii Humor, iar domnul o dăruie Voronețului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 12 martie 1481, domnul cumpără satul Ursăști, din Câmpul lui Dragoș, și îl dăruie mânăstirii Tazlău. Peste 10 ani, la 16 ianuarie 1491, domnul cumpăra o poiană pe Tazlăul Mare, unde a fost satul Micești, pentru 120 de zloți tătărești. Tot acum, nepoții lui Oană Porcu vând o poiană pe Tazlău, la Pârâu, pentru 460 de zloți tătărești, pe care aveau un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Prețul plătit de domn era echivalent cu prețul a două sate. Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
10 ani, la 16 ianuarie 1491, domnul cumpăra o poiană pe Tazlăul Mare, unde a fost satul Micești, pentru 120 de zloți tătărești. Tot acum, nepoții lui Oană Porcu vând o poiană pe Tazlău, la Pârâu, pentru 460 de zloți tătărești, pe care aveau un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Prețul plătit de domn era echivalent cu prețul a două sate. Ștefan cel Mare mai cumpăra satul Floceștii, cu moara, pe Tazlăul Mare, pentru 150 de zloți tătărești, pe care vânzătorul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
460 de zloți tătărești, pe care aveau un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Prețul plătit de domn era echivalent cu prețul a două sate. Ștefan cel Mare mai cumpăra satul Floceștii, cu moara, pe Tazlăul Mare, pentru 150 de zloți tătărești, pe care vânzătorul avea uric de la Alexandru cel Bun,, dăruind satele și poienile, în aceeași zi, mănăstirii Tazlău. Cea mai importantă danie făcută, înainte să fie zidită o nouă biserică a mânăstirii, are loc la 20 aprilie 1491. De data
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
curțile domnești de la Bacău. Așadar, la 20 aprilie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău patru sate care aparținuseră domeniului domnesc. La 15 octombrie 1491, Ștefan cumpăra jumătate din satul de la gura Orbicului, cu poiana Pintenul, pentru 100 de zloți tătărești, și le dăruie mânăstirii. Este întărită călugărilor și braniștea, care se afla în jurul mânăstirii. Cu un domeniu de opt sate și jumătate, cu poieni și bălți de pescuit, mânăstirea Tazlău trebuia să fie un puternic centru al ortodoxismului într-o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jder, interzise la export. În urma războaielor din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, oamenii noștrii au avut prilejul să ia o pradă bogată în haine, armuri, harnașamente, încât în costumul moldovenesc se întâlneau piese de costum ungurești, poloneze, turcești sau tătărești, cărora li se adăugau darurile scumpe, pe care domnul le acorda boierilor și vitejilor săi, la marile ospețe organizate după câștigarea unei bătălii. Obiecte de cult. Influențe orientale sau gotice se pot recunoaște în obiectele de cult, confecționate din argint
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
doar în anumite zone, în rest fiind cunoscut prin anumite piese sau prin reconstituire. Subliniem, totuși, o mare varietate datorată, și ea, unor condiții istorice specifice. Zona noastră a fost una dintre cele mai expuse năvălirilor turcești și, mai ales, tătărești, a fost apoi teatrul de război al luptelor dintre turci și ruși. De aici, importante deplasări de populație, lipsa mâinii de lucru, necesitatea unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
până în zona orașului Brăila, Dunărea este declarată maritimă Îadică navele maritime pot naviga, dacă nivelul apei la gurile Dunării din Sulina și Sf. Gheorghe este destul de ridicată. Dezvoltarea orașului a fost de multe ori întreruptă de numeroase pustiiri turcești și tătărești, de cele cinci războaie ruso-turce purtate pe teritoriul Moldovei precum și de represiunea Eteriei Grecești, când orașul a fost ars, de fiecare dată, locuitorii suportând asprimea ocupațiilor, cele rusești întrecând cu mult abuzurile otomanilor. Nenorociri înmulțite de cele vreo zece epidemii
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
nu dosiți (caii - n.n.) că vom pedepsi". Ulterior, la 1764, când târgoveții s-au tânguit cu jalbă la Domnie, Grigore Alexandru Ghica Voievod, luând în considerare că la Huși fiind drumul mare, unde „toți tătarii și mârzacii (căpiteniile sau boierii tătărești) ce merg la Bârlad și la Focșani, la Bender și la Hotin fac supărare târgoveților", deși au „hrisov de la Domnia sa Ion Theodor Voievod" ca 50 de oameni scutiți de bir să fie „numai pentru treaba mezilului (poștă)" cu „cheltuiala și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]