611 matches
-
jumătate a secolului al XIX-lea, dar la începutul secolului XXI mai sunt observabile doar niște rămășițe. Această cetate de piatră, ridicată înainte de marea invazie mongolă din 1241, a fost și singura din Transilvania care a putut ține piept trupelor tătare, ceea ce a constituit un puternic imbold pentru construirea cetăților de piatră în Regatul Ungariei în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea. O a doua cetate medievală se găsește la aproximativ 3 km de Rimetea, în vestul
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
sau de sus (ce deține și "o" și "u") și Anatri sau de jos (ce are "u" pentru ambele "o" și "u": Vi. totă "plin", tută "gust" - an. tută "plin, gust" ). Limba literară se bazează pe ambele dialecte. Atât limba tătară cât și limbile fino-ugrice au influențat limba ciuvașă, precum și limba rusă, limba mari, mongoleza, limba arabă și limba persană, limbi ce au contribuit din plin la lexicul ciuvaș. "Armonia vocalică" este principiul prin care un cuvânt ciuvaș nativ încorporează fie
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
comuna Bărăganul se află o întinsă pădure, una din puținele păduri din această parte a Bărăganului. Satul Tătaru a fost înființat în anul 1457 pe moșia boierului Roșu, care la acea dată a angajat un paznic de moșie de origine tătară, de unde denumirea satului Tătaru. Satul Tătaru era străbătut de "drumul sării", drum ce făcea legătura între salinele din județul Prahova și portul Constanța. În perioada anilor 1600 era un negustor de sare, pe nume Sulu, care de-a lungul „drumului
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
IX-XII apar mici formațiuni statale (cnezate denumite "Sklavinii" sau "Vlăsii", în funcție de predominanța slavă sau romanică) dintre care cele mai apropiate de cursul mijlociu al Nistrului intră în zona de infuență a Rusiei Kievene, ulterior a cnezatului Galiției. În 1223 hoardele tătare trec Nistrul, călăresc în sus pe Răut jefuind satele sau stânele întâlnite, și, dînd de această vale prielnică de la cotitura rîului își dau seama, ca toți predecesorii lor, de avantajele pe care le prezintă acest loc. Cotropitorii n-au stat
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
șapte intrări (porți) principale. Fortificațiile din jurul orașului vechi au fost construite de-a lungul a două secole. Actualul plan arhitectural al Stare Miasto - orașul negustorilor din secolul al XIII-lea - a fost proiectat în 1257, după distrugerea orașului în timpul invaziilor tătare din 1241, urmată de raidurile din 1259 și respinse în 1287. [4] Cartierul are ca trăsătură distinctă Piața Centrală ("Rynek Glowny"), cea mai mare piață medievală europeană[5]. În vecinătatea sa există o serie de repere istorice, cum ar fi
Orașul vechi din Cracovia () [Corola-website/Science/329233_a_330562]
-
Chișinău); 3. Teodor Neaga (n. 8.III.1880, com. Suruceni, jud. Chișinău - † 6.XII.1941, Gulag, Penza, Rusia); 4. Vladimir Bodescu (n. 4.III.1868, com. Durlești, jud. Chișinău - † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară); 6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Rusia); 4. Vladimir Bodescu (n. 4.III.1868, com. Durlești, jud. Chișinău - † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară); 6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com.
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară); 6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți - † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul nr. 5 din or. Sverdlovsk, URSS); 9. Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud. Chișinău - † 15.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți - † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul nr. 5 din or. Sverdlovsk, URSS); 9. Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud. Chișinău - † 15.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV.1861, com. Lozova, jud. Chișinău - † 7.VIII.1941, Gulag, or. Kazan, RASS Tătară); 11. Nicolae Sacară (n. 19.V.1894, com. Rudi, jud. Soroca - † 24.II.1942, Gulag, Penza, Rusia); 12. Grigore Turcuman (n.
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud. Chișinău - † 15.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV.1861, com. Lozova, jud. Chișinău - † 7.VIII.1941, Gulag, or. Kazan, RASS Tătară); 11. Nicolae Sacară (n. 19.V.1894, com. Rudi, jud. Soroca - † 24.II.1942, Gulag, Penza, Rusia); 12. Grigore Turcuman (n. 20.X.1890, com. Tătărăuca Noua, jud. Soroca - † 28.V.1942, Gulag, Penza, Rusia); 13. Ștefan Botnariuc (n. 26
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Vasili Iosifovici Stalin (în rusă Василий Иосифович Сталин, din 9 ianuarie 1962 — Djugașvili (Джугашвили) *24 martie 1921, Moscova, RSFS Rusă — †19 martie 1962, Kazan, RASS Tătară, a fost un general-locotenent sovietic de aviație (din 1947). A fost comandantul Regiunii militare Moscova din cadrul Forțelor Aeriene Sovietice (1948—1952). Vasili a fost cel mai mic copil și al doilea fiu al liderului sovietic Iosif Vissarionovici Stalin. s-a
Vasili Stalin () [Corola-website/Science/298892_a_300221]
-
Georgia, fiindu-i interzis de asemenea să mai folosească numele de familie Stalin. Pe 9 ianuarie 1962 i-a fost eliberat un nou act de identitate pe numele de Djugașvili.. A fost obligat să se mute în Kazan, capitala RASS Tătară, unde a locuit până la moarte. Pe 30 septembrie 1999, după ce a reexaminat toate dovezile, Procuratura militară a Federației Ruse a anulat sentița Secției militare a Curții Supreme de Justiție a URSS și a anulat toate acuzațiile politice l;a adresa
Vasili Stalin () [Corola-website/Science/298892_a_300221]
-
războiul ruso-turc, începând din anul 1812 s-au stabilit în sudul Basarabiei familii de imigranți bulgari din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Acest sat a fost fondat în 1813 de către coloniști bulgari pe locul taberei tătare Cișmeaua-Văruită. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut
Cișmeaua-Văruită, Bolgrad () [Corola-website/Science/318241_a_319570]
-
(în limbile tătară: "Qazan xanlığı/Казан ханлыгы"; rusă: "Казанское ханство") a fost un stat medieval tătar care a ocupat teritoriulu fostei Bulgarii de pe Volga între 1438 și 1552. Hanatul ocupa teritoriile următoarelor subiecte federale ale Rusiei din zilele noastre: Tatarstan, Mari El, Ciuvașia
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
cuprindea pământurile populate de proto-bulgari din așa numita Bulgarie de pe Volga. Principalele râuri și în același timp importante căi comerciale erau Volga, Kama și Viatka. Majoritatea populație era reprezentată în principal de tătarii din Kazan (bulgari musulmani care adoptaseră lilmba tătară). Unii dintre locuitorii hanatului se considerau "poporeni din Kazan" sau "musulmani din Kazan", fără o altă conotație etnică. Religia de stat a hanatului era islamul. Nobilimea feugală era formată din etnici bulgari, dar curtea hanului și gărzile lui de corp
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
au fost dislocați și au fost înlocuiți cu calmîci. Mai târziu, în zonă s-au așezat tătari, ruși și ciuvași, ei participând la ample lucrări de construire a unor fortificații pentru apărarea granițelor de sud. După constituirea hanatului, trupele căzăcești tătare au apărat teritoriul Kazanului de atacurile nogailor. Sursele medievale rusești afirmă că în hanat erau vorbite cel puțin cinci limbi. Cea mai importantă era limba tătară, iar limba tătară veche era limba oficială a cancelarie hanatului. Se mai vorbeau deasemenea
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
construire a unor fortificații pentru apărarea granițelor de sud. După constituirea hanatului, trupele căzăcești tătare au apărat teritoriul Kazanului de atacurile nogailor. Sursele medievale rusești afirmă că în hanat erau vorbite cel puțin cinci limbi. Cea mai importantă era limba tătară, iar limba tătară veche era limba oficială a cancelarie hanatului. Se mai vorbeau deasemenea limbile ciuvașă, protobulgară, mari, mordvină și probabil și cea bașkiră. Artizanii și meșteșugarii orașlor produceau vase din lut, obiecte din lemn și metal, piele, armuri, unelte
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
fortificații pentru apărarea granițelor de sud. După constituirea hanatului, trupele căzăcești tătare au apărat teritoriul Kazanului de atacurile nogailor. Sursele medievale rusești afirmă că în hanat erau vorbite cel puțin cinci limbi. Cea mai importantă era limba tătară, iar limba tătară veche era limba oficială a cancelarie hanatului. Se mai vorbeau deasemenea limbile ciuvașă, protobulgară, mari, mordvină și probabil și cea bașkiră. Artizanii și meșteșugarii orașlor produceau vase din lut, obiecte din lemn și metal, piele, armuri, unelte agricole și podoabe
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
februarie 1552, când elementele antimoscovite l-au exilat, și au chemat în ajutor un prinț din Hanatul Astrahanului - Yadegar Moxammad - și pe nogai. Forțele lui Ivan cel Groaznic au atacat hanatul în 1552 și au asediat Kazanul. După înfrângerea trupelor tătare, rușii au incendiat mai multe castele și fortificații din hanat. După două luni de asediu și după distrugerea zidurilor de apărare ale Kremlinului pe 3 octombrie, rușii au cucerit orașul. Numai o parte a apărătorilor au reușit să scape din
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
mai apoi deportați din preajma râurilor, drumurilor și Kazanului. Pământurile astfel eliberate au fost colonizate cu ruși, și câteodată cu tătari credincioși Moscovei. Dintre tătarii rămași în zonă, foarte mulți au fost convertiți la creștinism. Până în 1556, o parte a populației tătare a continuat să lupte împotriva ocupației ruse. Fără un sprijin serios din partea mai vechilor aliați nogai, care, mai mult, jefuiau agricultorii tătari, rebelii au fost rapid înfrânți, iar liderii lor au fost prinși și executați. După unele estimări, populația hanatului
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
î.Hr., pe locul unei așezări getice, Acervaticos, de către coloniștii greci veniți din Heraclea Pontică, cetatea Callatis devine un vestit centru de cultură elenistică. În timpul Evului Mediu timpuriu, orașul este un centru al creștinismului dobrogean bizantin. În secolul XIII, odată cu stăpânirea tătară, apare denumirea Pangala, Pangalia, apoi Mangalia, devenind un târg grecesc și găgăuz cu un port modest la mare. Tenta orientală a orașului, căpătată sub dominația otomană, începe să se estompeze spre anii 30 ai secolului trecut, pentru ca după al Doilea
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
astăzi pe colină, abia se mai păstrează urme vizibile ale prezenței Cavalerilor Teutoni. Turnurile și curtinele de la început au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă după plecarea lor, dar nu se poate preciza cu exactitate perioada. După marea invazie tătară care a adus mari pagube în Transilvania, a avut loc o adevărată efervescență în construirea și ridicarea de noi fortificații. Cum cetatea din Feldioara a fost practic distrusă, localnicii au reconstruit-o cu o incintă ovală, după forma platoului, făcându
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
poate fi găsită în dijmele papale: în anul 1332, Toma, preot de "Fises", plătise 32 de denari, o sumă însemnată. Parohia aparținea arhidiaconatului de Dăbâca. În secolul XVI comunitatea din Fizeșu Gherlii s-a convertit la religia calvină. În timpul incursiunilor tătare dintre 1658-1651 și din 1670, satul și biserica au fost devastate. După aceste evenimente, în anul 1675, au fost demarate lucrări importante de reparații, atât în interiorul, cât și în exteriorul bisericii. Biserica a avut o valoroasă clopotniță de lemn, înaltă
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
din al doilea război mondial, vezi și Conferința de la ." (în ucraineană: "Ялта", rusă: "Ялта", tătară crimeeană: "Yalta") este un oraș în Crimeea, în sudul Ucrainei, pe coasta nordică a Mării Negre. Din 18 martie 2014, este revendicat de Rusia, care susține că este parte a Republicii Crimeea, subiect al Federației Ruse, ca urmare a unei anexări
Ialta () [Corola-website/Science/303311_a_304640]
-
de distracții. În oraș sunt mai multe cinematografe, numeroase cafenele și restaurante și un mare bazar. Ialta este înfrățită cu: Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Ialta era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și tătară crimeeană (%).
Ialta () [Corola-website/Science/303311_a_304640]