556 matches
-
Articolul 1 Se consacră ziua de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România. Articolul 2 (1) În localitățile unde trăiesc etnici tătari, autoritățile administrației publice locale pot organiza manifestări cultural-artistice dedicate zilei de 13 decembrie. ... --------- Alin. (1) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA
LEGE nr. 453 din 6 decembrie 2006 (*actualizată*) privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259678_a_261007]
-
pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 14 din 28 februarie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 4 martie 2014. (3) Angajatorii pot acorda o zi liberă, în data de 13 decembrie, la cerere, persoanelor de etnie tătară, pentru participarea la manifestările prevăzute la alin. Alin. (3) al art. 2 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 14 din 28 februarie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 4 martie 2014. Articolul
LEGE nr. 453 din 6 decembrie 2006 (*actualizată*) privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259678_a_261007]
-
Articolul 1 Se declară ziua de 21 martie că Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorității tătare turco-musulmane din România, denumită Nawrez. Articolul 2 În localitățile în care se organizează manifestări dedicate sărbătoririi Nawrez autoritățile administrației publice locale pot contribui cu sprijin logistic și/sau financiar, după caz. Articolul 3 Societatea Română de Televiziune și Societatea Română
LEGE nr. 333 din 18 decembrie 2015 privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România, denumită Nawrez. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267494_a_268823]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea privind declararea zilei de 21 martie că Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorității tătare turco-musulmane din România, denumită Nawrez, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 17 decembrie 2015. Nr. 1.001. -----
DECRET nr. 1.001 din 17 decembrie 2015 pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România, denumită Nawrez. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267495_a_268824]
-
nord]], [[Limba Inari Sami|Inari Sami]] și [[Skolt Sami]]. Limba romani finlandeză este vorbită de circa 5.000-6.000 de persoane care vorbesc însă și finlandeza Finnish. Limbajul finlandez al semnelor este utilizat de 4.000-5.000 de persoane. Limba tătară este vorbită de o minoritate tătărească de circa 800 de persoane care s-au mutat în Finlanda în special în timpul dominației rusești între anii 1870 și 1920. Drepturile minorităților (în special [[sami]], [[Finlandezi de limbă suedeză|finlandezii vorbitori de suedeză
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
Backmund" a editat așa-numitul "„Catalogus Ninivensis”", care conține o listă a tuturor mănăstirilor premonstratense din Ungaria și Transilvania. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus cunoaște "„Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”". 1241: Invazie tătară, prilej cu care este cucerită cetatea Șprenghi, ale cărei începuturi nu se cunosc (cel mai probabil pe locul unui vechi castru roman). După retragerea tătarilor se construiește la poartă un turn hexagonal pentru apărare. Cetatea a fost distrusă două secole
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
notar la curtea regelui Béla al IV-lea al Ungariei - lucrare definitivată între anii 1200 și 1230. Zalăul există ca așezare omenească încă din jurul anului 900, dar prima atestare documentară apare la 1220 sub numele de "villa Ziloc". După năvălirile tătare și pustiirea orașului din anul 1241, Zalăul intră din anul 1246 în administrarea episcopatului catolic de la Oradea și este menținut sub această administrație până în anul 1542, când intră în componența Principatului Transilvaniei. La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
așezarea a căpătat un caracter urban. Prima mențiune documentară care atestă existența orașului datează din anul 1214, când a apărut cu numele de "Dees". Cetatea Dejului a fost construită între 1214 și 1235. Orașul a avut de suferit de pe urma invaziei tătare din 1241. Orașul se dezvoltă de-a lungul timpului ca și centru important de exploatare a sării, dispunând și de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării pe râul Someș. La 3 km de Dej, la confluența Someșului
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
construiește în amintirea bătăliei de la Podul Înalt o frumoasă biserică. După moartea marelui voievod, orașul Vaslui intră într-un declin. Curtea Domnească se ruinează, populația luptă pentru păstrarea privilegiilor. Tărgul Vasluiului rămâne o așezare liniștită, peste care au trecut hoardele tătare și turcii, distrusă și apoi renăscută, însă nu la faima de odinioară de care amintesc documentele. Vasile Alecsandri îl face cunoscut în literatura românească prin poezia Peneș Curcanul. Îndeletnicirile care le-au adus faimă pe vremuri vasluienilor au fost albinăritul
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
Pietrosul Rodnei, Lacul Iezer, cabană meteorologică, lacul Stiol, vârful Toroioaga și Căldarea Puzdrele. În Pasul Prislop se poate vizita cimitirul eroilor datând încă din primul război mondial cât și monumentul Preluca Tătarilor, zidit în cinstea localnicilor care au alungat hoardele tătare din Borșa în anul 1717. În Baia Borșa pot fi vizitate izvoarele cu apă minerală, sau zona Fântână Stanchii situată chiar pe granița statului cu Ucraina. Obiectivele turistice din Borșa sunt: -Lacul Iezer (lac glaciar având formă României) -Vârful Pietrosul
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
și cabane turistice. Din cel mai înalt punct al drumului veți vedea înspre nord, vechile relee de urmărire și transmisiuni de la granița vechiului URSS. -Monumentul Tătarilor ( este un monument ridicat în cinstea borșenilor care au luptat cu vitejie împotriva hoardelor tătare în anul 1771, cănd câteva sute de borșeni, conduși de Popa Lupu Șandru, au învins o oaste de tătari de peste 10.000 de suflete. Este amplasat la urcarea spre Pasul Prislop în zona numită Preluca Tătarilor) -Telescaunul din Complex ( este
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
în documentele cancelariei sale numind așezarea "oraș al domniei mele". Însă nu întotdeuna viața locuitorilor a fost ușoară în Râșnov, dat fiind că se afla pe drumul ce lega Țara Bârsei de Pasul Bran, pe unde adesea cetele turce și tătare năvăleau în așezare și distrugeau tot ce râșnovenii construiseră. Astfel s-a hotărât construirea Cetății Râșnov - simbol al Râșnovului și azi principala atracție turistică din oraș. După primul război mondial, cadrul geografic favorabil oferă Râșnovului o nouă oportunitate economică : turismul
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub denumirea "Castrum Clus". Mari grupuri de coloniști sași s-au așezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populației orașului în timpul atacurilor tătare. În data de 19 august 1316 regele Carol Robert de Anjou a răspuns solicitării comitelui clujean Stark și a acordat așezării statutul de oraș ("civitas"). Clujenii obțin dreptul de a-și alege liberi judele ("villicum"), cu putere de a judeca
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
element arhitectonic propriu stilului gotic având numeroase analogii în Ungaria și Transilvania”, aflăm de pe portalul turismtimis.ro. Marii magnați maghiari și-au ridicat puternice fortificații pe domeniile lor, îndreptate atât împotriva unui atac extern, având de acum și experiența invaziei tătare, cât și împotriva țărănimii asuprite. Fortificația de la Ciacova a fost asediată și cucerită de turci în septembrie 1551. “Fortificația de la Ciacova este cucerită prin asalt la 18 septembrie 1551, iar în anul următor întreg Banatul Timișoarei este transformat în pașalâc
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
Kogălniceanu (reședința), Palazu Mic și Piatra. Se află NW la distanța de 25 kilometri de orașul Constanța. În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Valer Iosif Mureșan. Locul în care se afla comuna a fost ocupat inițial de triburile tătare emigrate din Crimeea, stabilite în urmă cu aproximativ 500-550 de ani, perioadă în care localitatea a purtat numele de Karamurat (Murat cel Negru), numele unui conducător tătar. Teritoriul a fost stăpinit de tătari până în anul 1877. În perioada 1873-1883 localitatea
Comuna Mihail Kogălniceanu, Constanța () [Corola-website/Science/301143_a_302472]
-
în toate direcțiile, în scurt timp poporul cuman a dispărut. O mare parte dintre cumanii din Ungaria s-au reîntors după 1290 (anul morții „mentorului” lor, regele Ungariei Ladislau „Cumanul”) în nordul Mării Negre unde s-au contopit cu populația turcică (tătară) din hanatul mongol Hoarda de Aur. În toponimia Moldovei și Munteniei, dar și a Transilvaniei de Sud, au rămas multe locuri care păstrează denumiri cum ar fi : "Comani", "Comana", "Comanca", "Comănești", "Teleorman", "Caracal", "Horez", "Dărmănești", "Cozia", "Ozun "etc., dar și
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
a satului Șerbești și totodată explica originea numelui. Potrivit legendei, pe vremuri vatra satului era așezată pe albia apei Vasluiului lângă drumul dintre Vaslui și Iași, drum vechi ce se suprapune șoselei naționale de astăzi. Într-una din desele năvăliri tătare satul și biserica au fost incendiate silind locuitorii să-și mute casele spre est, la adăpostul a două dealuri împădurite, pe locul de astăzi, astfel ca o asemenea nenorocire să nu se mai repete. Numeroase documente din secolele XVI-XVII consemnează
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
jumătate a secolului al XIX-lea, dar la începutul secolului XXI mai sunt observabile doar niște rămășițe. Această cetate de piatră, ridicată înainte de marea invazie mongolă din 1241, a fost și singura din Transilvania care a putut ține piept trupelor tătare, ceea ce a constituit un puternic imbold pentru construirea cetăților de piatră în Regatul Ungariei în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea. O a doua cetate medievală se găsește la aproximativ 3 km de Rimetea, în vestul
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
mongolilor și ajutorul acestora în lupta împotriva invadatorilor din vest, care, sperând să se folosească de prăbușirea puterii rușilor după invazia nomazilor, încercau să cucerească noi teritorii în răsărit. În ciuda acestui fapt, urmașii lui Nevski s-au răzvrătit împotriva dominației tătare, deoarece invaziile mongolilor în principatele rusești au continuat pe tot timpul existenței Hoardei de Aur, provocând uriașe devastări. Influențele mongolilor asupra rușilor s-au cunoscut în special în ceea ce privește tacticile militare și dezvoltarea drumurilor comerciale. În timpul ocupației mongole, Principatul Moscovei și-
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
istoricul David Prodan menționează Valea Vacii (Tehen Pataka după izvoare maghiare), drept localitatea dispărută. Această a avut loc, probabil, pe vremea Împărătesei Maria Tereza. Alte surse (Apud Lupuț) relatează despre o posibilă incendiere a satului, ca urmare a unei invazii tătare, 1717, ăn în care localitatea își avea vatra în "Vacenii." După acest eveniment, sătul a fost reconstruit, extinzându-se mai spre sud-est, pe la Ponoare până în "Dâmbu Uliții. "Aici s-a construit o biserică și probabil există un cimitir. Despre existența
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
veacului al XIII - lea și începutul celui de-al XIV -lea. Trebuie subliniat faptul că biserică că și curtea au fost incendiate în timpul campaniei lui Matei Corvin în Moldava (1467) , apoi au fost refăcute și din nou incendiate în timpul invaziei tătare din anul 1510 , când a fost jefuită și Mănăstirea Bogdănești ( Râșca ). Se pare că în replică sătenii din Orțești au ucis un episcop catolic (săsesc) la vadul Târziilor , eveniment de care este legată prima atestării documentara a satului Târzia sau
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
pe DN19 la o distanță de 23 km față de orașul Cărei și 7 km față de municipiul reședința de județ. Numele localității este atestat documentar din secolul al XIV-lea sub forma "Balkan-Decebal”. Se pare că în 1241, în urma mării năvăliri tătare, acest sat împreună cu Doba au fost pustiite. A avut și un castel al carui ruine datează din secolul 18 și care se mai regăsesc în puține locuri pe malurile râului Crasna. Localitatea are poștă, telegraful este la Sătmârel iar stația
Decebal, Satu Mare () [Corola-website/Science/301761_a_303090]
-
medievală, modernă și contemporană a satului este strâns legată de cea a Țării Codrului (zonei Codru) din care face parte. În perioada medievală, zona - care de obicei era în mare parte inclusă în districtul Ardud - a fost afectată de năvălirile tătare (începând cu secolul XIII), iar apoi, începând cu secolul XVI, de atacurile de pradă otomane (cu sediul la Buda, Timișoara sau Oradea), Țara Codrului nefiind inclusă în pașalâcul Oradea, ci ținând, împreună cu comitatul Sătmar, fie de Ungaria habsburgică (din cadrul Imperiului
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
s-a scufundat în zona mlăștinoasă numită "La Călugărițe" din "Chilia Bătrână" (imediat în partea stângă a drumului spre Satu Mare, lângă râul Lupului, pe partea stângă a acestuia). Pentru a uita evenimentul și a se proteja mai bine de năvălirile tătare, sătenii au mutat satul de la "Poalele Codrului" mai spre "Culmea Codrului" (unde este localizat și astăzi). Legenda are un sâmbure de adevăr istoric, fiind confirmată de anumite izvoare orale și scrise. Legătura cu biserica, exprimată și în numele localității, derivă probabil
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
din faptul că în sat (probabil în "Chilia Bătrână") este documentată o biserică ortodoxă din lemn încă din 1706, iar mânăstirea dominicană care poseda Chilia (sub numele de Pacfalu) ca proprietate ecleziastă este atestată documentar din 1370; în plus, năvălirile tătare în zonă, precum și mutarea vetrei satului din "Chilia Bătrână" în locația actuală (în partea dreaptă a drumului spre Satu Mare), sunt evenimente documentate istoric și administrativ.
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]