437 matches
-
dintre cei de vârsta mea nu-și mai amintește vremurile (glorioase în felul lor) în care, în anii '80, editura "Cartea romînească" era nucleul vieții literare romînești? Aveam, n-aveam treabă, eram mai mereu pe-acolo, atât pentru plăcerea unei taclale cu cei din editură - cui îi mai pasă azi să-și aducă măcar aminte binele enorm pe care-l făcea pe atunci directorul editurii, George Bălăiță, care-a publicat literatură adevărată până-n ultimele clipe ale regimului comunist? Cine mai are
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Ganyo Balkanski, personajul picaresc al lui Ale-ko Konstantinov, pentru mine el rămâne Nastratin Hogea, înțeleptul oriental bonom și plin de compasiune care, în scrierile lui Anton Pann, autor român din secolul al XlX-lea, se află în centrul lumii de taclale și reverii nesfârșite a acestei regiuni. Aici nu există conflicte, nu există scriere și nu există timp. De asemenea, nu există bine și rău. Cetatea Isarlîk, simbol al Balcanilor văzuți ca Elada Ultimă de poetul modernist Ion Barbu, se află
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de cult, s-au îndreptat 225 unul spre altul și-au spus într-un glas: "Bine, Allah nu e Allah, dă-mi căruța!" "Bine, Isus n-a înviat, dă-mi plugul!" După care au urmat iarăși după-amieze nesfârșite de table, taclale și bună înțelegere. A doua poveste despre conviețuirea multiculturală în spațiul balcanic este de fapt o piesă de teatru scrisă de Victor Ion Popa în perioada interbelică. Se numește "Tache, lanke și Cadîr" și descrie un târgușor în care trăiau
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ștecherul frigiderului. Pe urmă, într-o după-amiază, când a avut el nevoie, tata a înlocuit priza stricată în cinci minute. Faptele lui, la drept vorbind, erau neprevăzute. Când aveam musafiri (și cam aveam), ba înflorea, făcea glumițe și stătea la taclale până-n zori, ba era ciufut, vorbea monosilabic și se închidea în camera lui. Iar felul ăsta de-a fi nu ținea de împrejurări, de persoane, de simpatii sau antipatii, pur și simplu astăzi era numai miere, iar mâine, mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
suna și mi s-ar spune că și-a tras-o cu ambasadorul Abisiniei. Tu ce crezi? — Ambasadorul Abisiniei? A fost și el acolo? Nu știu și nici nu vreau să știu! Ultima dată când am zărit-o, stătea la taclale cu un tip mare și negru din Etiopia. Era nu știu ce legat de Națiunile Unite. Eva făcea salată de fructe, iar el îi tăia bananele. — Mie nu mi se pare genul de activitate excesiv de compromițătoare, spuse Braintree. Nu, nu pare, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
spună adevărul. Inspectorul Flint se întoarse în camera de anchetă și se uită la Wilt. Apoi își trase un scaun și se așeză. — Henry, zise el cu o amabilitate pe care n-o simțea, noi doi o să stăm puțin la taclale. — Cum, iar? sări Wilt. Domnul Gosdyke m-a sfătuit să nu spun nimic. — Așa face el întotdeauna cu clienții despre care știe că sunt vinovați, zise cu drăgălășenie inspectorul. Acum ai de gând să vorbești? Nu văd de ce n-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de acuarele, să zugrăvești pădurile, și dealurile, și văile cu roșu, cu galben, cu portocaliu... „ Luiza Vlădescu, Gentuța cu pelican, Editura Tineretului, București, 1963. Copertă și ilustrații de Ștefan Nastac Preludiu și fugă pentru antiglobalizare și interculturalitate Manu Babescu La taclale cu punkerii germani în gara din Bremen, probleme cu poliția, amendă pentru înșelăciune studențească, febră musculară de la pedalat prin Oldenburg, la taclale cu participanții la protestul de la Hiligendamm împotriva globalizării și a Summitului G8, la chef cu studențimea exchange-internațională, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
București, 1963. Copertă și ilustrații de Ștefan Nastac Preludiu și fugă pentru antiglobalizare și interculturalitate Manu Babescu La taclale cu punkerii germani în gara din Bremen, probleme cu poliția, amendă pentru înșelăciune studențească, febră musculară de la pedalat prin Oldenburg, la taclale cu participanții la protestul de la Hiligendamm împotriva globalizării și a Summitului G8, la chef cu studențimea exchange-internațională, la frecat menta în cafeneaua universitară, la făcut autostopul pe Internet și la plimbat cu clovni prin Köln. Salutări din vacanță (varianta mixată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
veni și în zilele următoare. Ciocniră ouă, ciocniră pahare cu afinată și busuioacă, mâncară și iar mâncară, căutând să-și dreagă amintirea verdețurilor de la sosire. După biserică și masa de prânz, familia începu să renască. Stăteau ore în șir la taclale pe verandă, seara, în fața șemineului cu butuci de brad înmiresmați, ziua "copiii" se jucau cu Toni prin livadă. Dimineața din a doua zi de Paște, Petre le propuse să meargă "în excursie", în pădure, propunere acceptată de toți cu aplauze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
afine, de mure, de zmeură sau cu magiun cu nuci, cercetau livada, trandafirii și apoi florile și grădina din spate, culegeau de acolo ce le trebuia pentru prânz și apoi, pe verandă sau pe băncuța de sub nuc, se așezau la taclale. Într-o seară, stând amândoi pe verandă, ea îi ceru să-i arate mâinile. Petre întoarse palmele. Ea le cercetă cu amănuntul și spuse: Mama mi-a zis că ai creat bijuterii de o mare frumusețe și finețe. Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
adormit, trezindu-mă când a intrat ocupantul celuilalt pat, adică colegul de cameră. Ne-am prezentat reciproc, era și el de vârsta mea, a absolvit școala profesională din Reșița și lucra la U.C.M.R. ca lăcătuș sculer. Am stat la taclale până s-a făcut timpul ca el să plece la cantină pentru a servi cina. Când s-a întors colegul de cameră, eu dormeam deja buștean, nu l-am auzit. În zori, urma să plec, cu autobuzul și nota de
Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
pentru a căror onestitate am fi garantat ! în permanență se spun secrete pe care într-o oră le va ști orașul și se vorbește interminabil despre venalitate, bani publici deturnați, corupție, iarăși venalitate și trădare ! Ore întregi de cozerii și taclale din care cine mai poate rămâne neatins, dacă nu de insultă și calomnie, măcar de o insinuație subțire ? Pentru că de la dușmani trecem la amicii neaflați de față, răul nefiind, bineînțeles, numai în tabăra celorlalți. La fiecare dintre ai noștri am
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
am spus părinților mei să țină petrecerea Înăuntru, pentru că În Anglia n-am reușit să mă adaptez la temperaturile scăzute. Am pregătit un discurs. Vrei să mă ajuți să hrănesc pisicile vecinului? — SÎnt În misiune. Misiunea de a sta la taclale cu sora mea? — O cunoștință de-a mea a făcut o pasiune pentru ea. — Bietul de el! Ba nu, biata de Joanie! Fir-ar să fie, nu merge cum plănuisem! — Păi, fir-ar să fie, atunci hai să hrănim mîțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Angeles-ul! Hei, las-o mai moale! Liniștește-te! Știu că Îi strecurai informații lui Hudgens și știu că Învîrteați ceva afaceri Împreună. Dacă nu Îi dau de cap În cîteva zile, o să-ți cer o declarație. Duane Fisk stătea la taclale cu Morty Bendish: documentarea pentru un articol de prima pagină În Mirror. Jack spuse: — O s-o dau, că doar n-o să pun bețe În roatele unei anchete oficiale! — Ai un admirabil simț al datoriei. Acum hai să vorbim despre Hudgens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
măicuța Îi deschidea ușa și se uita În urma lui cum se Îndepărtează În Întunericul galeriei. Cobora scările și o lua Înspre curte, unde mai rămîneau mereu cîțiva elevi, de obicei frații Arenas, care spuneau tot felul de porcării, stînd la taclale Între ei sau cu grădinarul. Stăteau tocmai În Chorillos și părinții veneau să-i ia acasă foarte tîrziu, poate de aceea n-aveau timp să se spele sau să li se curețe uniformele. Aproape Întotdeauna rămînea pînă mai tîrziu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și ceva bani. Julius rămase cu gura căscată Își aminti că Juan Lucas se plîngea că Îl costă o avere casa: „Arhitectul și inginerul se Îmbogățesc pe spinarea mea, spusese el odată: whisky-ul curge gîrlă, toată ziua stau la taclale și cînd vine ziua de plată te jupoaie nu altceva“. Juan Lucas stăpînea perfect jargonul creol și-l folosea adesea. „Bună ziua, doamnă“, spuse meșterul și Julius Întoarse capul și se uită cu luare-aminte la femeia care sosise tocmai atunci. Venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Mai du-te dracului! Suge mai repede! Meșterul le porunci să treacă din nou la lucru, dar numai vreo doi, trei Îl ascultară și se alăturară celor care Încă nu stătuseră la masă. Ceilalți voiau să stea mai departe la taclale cu Julius și să se distreze ascultîndu-l cum vorbește. Îl Învățară o grămadă de Înjurături ca premiu pentru că se urcase cu găleata pînă sus. Acum nu-l mai tratau ca pe o domnișoară și Începură să-și spună păsul deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cineva, și cu atît mai mult pe tata? Deschideam ușa zicînd: „Eu sînt!“, iar el se oprea pe dată din lucru. Își trăgea scaunul Înapoi, Își scotea țigara din gură, Îmi deschidea brațele zîmbind și mă săruta. Ne puneam pe taclale. Eu Îl Întrebam dacă lucrul mergea bine. Cercetam hîrtiile care se găseau pe masă, cărțile care tocmai sosiseră și pe care refuza să mi le Împrumute, spunînd că le voi citi cînd voi fi mai mare. Aveam dreptul la cărțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cîțiva metri de Cazinoul municipal unde tata, abandonîndu-se În chip necondiționat divinei providențe, cîștigase banii care Îi lipseau pentru a cumpăra casa de vacanță - el, care detesta jocurile de noroc aproape la fel de mult ca adulterul! - avusesem norocul să stau la taclale cu un om bătrîn pe care soarta mi-l scosese În drum, un chelner de cafenea care jucase În viața mea rolul prezicătorului din tragediile grecești, cel pe care-l puteam numi Tiresiasul meu, și, ca orice erou tragic care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ar fi fost printre opțiunile mele. În cazul de față, Îl plac pe Gregory le fel de mult ca pe Trish, iar Dan e de aceeași părere. Dacă sună Trish și Dan ridică receptorul, ei doi pot să stea la taclale ore Întregi, iar eu fac același lucru dacă răspunde Gregory cînd o sun pe nevastă-sa. În scurtă vreme, noi patru am devenit practic de nedespărțit și deseori mi se pare dificil să mă gîndesc cum era viața noastră Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
stăpânire pe poalele dealului stingând focurile, răpăind pe acoperișuri, aducând zâmbete pe fețele oamenilor care dădură fuga afară să întâmpine apa după care tânjiseră atâta vreme. În cele din urmă, ajunge și în deșert. Până să înceapă ploaia, Forrester ascultase taclalele acelui brahman soios și, la un moment dat, se trezise zicând țâfnos că, iată, e momentul și locul bun pentru un popas. Poate că acest Moti Lal s-a simțit ofensat de brutalitatea lui, dar Forrester nu-și face probleme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
face să mă simt cumva mai puternic și Îl Întreb răspicat pe Rossi: — De la ce mi-a apărut? Rossi bate un pic În retragere. Tonul lui e mai puțin arogant acum. În fond suntem doar doi profesioniști care stau la taclale despre un diagnostic. Identifică problema și sugerează soluții posibile. Păi, ați putea fi alergic la vreun aliment. S-ar putea să fie legată În parte de starea dumneavoastră de stres și anxietate pe care o trăiți. Stres. Ușor de-nchipuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
magazine nu sunt doar prăvălii de unde poți achiziționa diverse articole de profil, ci sunt și locuri în care aspiranții, magicienii practicieni și cei care s-au retras se adună pentru a împărtăși povești și trucuri și pentru a sta la taclale. Într-unul din aceste magazine, băiatului îi fu dat să afle ceva nou chiar despre el, anume că, în ciuda faptului că era slab ca un pai și foarte timid, era din cale afară de îndemânatic. Magicienii de acolo obișnuiau să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
să fugă după îl făcea să fie puțin îngrijorat. Îi plăcea viața pe care o ducea în Canton Falls, îi plăcea să povestească Biblia copiilor, îi plăcea să meargă la pescuit sau la vânătoare și îi plăcea să stea la taclale cu prietenii lui cu mentalități foarte asemănătoare. Chiar și Cindy era binevenită în unele nopți, dacă lumina și cantitatea de alcool erau potrivite. Ce-i drept, planul Omului Magic includea și evadarea de după. Când Grady va apărea, Hobbs va trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
tranșant. El era expertul, ea era ucenica. Trebuia să aibă încredere în el. Un an sau doi. Așteptarea va merita pe deplin. În plus, mai era și mama ei... Care, poate chiar în momentul acela, stătea așezată în pat, la taclale cu Jayenne, întrebându-se unde era fiica ei, fiica aceea care o abandonase tocmai în seara în care ar fi trebuit să îi fie alături. Asistenta lui Kadesky, Katherine Tunney, apăru în capul scărilor și făcu un gest sugestiv în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]