1,612 matches
-
incoruptibile, înfrînge temporalitatea și respiră vizibil aburul transcendenței. Dacă prin această sculptură, ingenuă sau pură - adică lăsată aproape de starea genuină a materiei sau, dimpotrivă, distilată formal pînă la obținerea unor geometrii infailibile și a unor ritmuri literalmente matematice -, Jacobi modelează tactil spațiul și construiește nemijlocit arhitecturi, prin fotografie el modelează timpul, trezește personajele din lumea lor stopată, adormită asemenea celei din povești, dilată realitatea ei intrinsecă pînă la limita comunicării cu propria noastră realitate și convertește episodicul și istoria mică în
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
privirii simultan cu schimbarea unghiurilor de percepție, adică factorul material și cel subiectiv deopotrivă, trimit direct către profunzimea formei și către definiția modelului. Portretul lui Luchian, de pildă, modelat nervos și sensibil pînă la pulverizarea suprafeței și la mișcarea, aproape tactilă, a anvelopei de aer, sugerează pregnant dramatismul personajului și descrie cu o maximă putere de sugestie componenta lui morală și psihologică. în ceea ce privește portretul lui Eminescu, deși tratat și el cu multă sensibilitate și modelat în aceeași perspectivă de factură impresionistă
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
bine, de mulțumire, de satisfacție. În general, plăcerea se definește prin opoziția sa cu durerea. Această definiție, prin comparație, le fixează pe amândouă În planul somatic, raportate la schema corporală, fie că este vorba despre plăcerea procurată de sensibilitatea superficială, tactilă, fie despre plăcerea procurată de sensibilitatea profundă, viscerală. În ambele situații, plăcerea este o stare primară, imediată a organismului. Ea este legată de satisfacerea unor nevoi, a unor apetențe, corespunzând În sensul acesta cu pulsiunea libidinală din sfera psihanalizei. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
plăcerea este o stare primară, imediată a organismului. Ea este legată de satisfacerea unor nevoi, a unor apetențe, corespunzând În sensul acesta cu pulsiunea libidinală din sfera psihanalizei. În această privință, trebuie Însă făcute niște diferențe de nuanță. Plăcerea superficială, tactilă este legată În primul rând de sensibilitatea exterioară, obținută prin contactul corpului cu obiectul plăcerii. Plăcerea profundă, viscerală este legată de satisfacerea apetențelor instinctuale primare (foame, sete, relaxare musculară, sexualitate, somn, odihnă etc.Ă. În acest caz, plăcerea apare ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de mână suntem obligați să-i acordăm În continuare importanță și să-i analizăm semnificația. Gura reprezintă „organul apetențelor primare”. Ea este „primul organ al plăcerii” la copilul nou-născut, reprezentând organul prin care se realizează actul suptului. Suptul este „plăcere tactilă”, dar și „plăcere gustativă”. Această „funcție primară”, deosebit de complexă a gurii reprezintă În psihanaliză „stadiul oral” al dezvoltării și evoluției pulsionale a persoanei (S. Freudă. Gura reprezintă, dincolo de „anatomia” și „fiziologia” ei și semnificațiile psihologice și morale, fiind din punct
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihomorale legate de exprimare și trăire a unor emoții sau sentimente de tipul „acțiunilor emoțional-erotice” cum ar fi sărutul sau râsul zâmbetul. Dacă În cazul „funcțiilor agresive” sunt folosiți dinții, În cazul funcțiilor emoțional-afective, de factură erotică, este folosit simțul tactil și gustativ. Nu putem neglija participarea gurii În conduitele perverse sau actele de violență, exprimate prim mușcătura celuilalt/adversar sau prin cunilincție etc. În ambele situații, atât cele de normalitate psihomorală cât și cele de pervertire psihomorală, gura are o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ați simțit, fizic și emoțional. d. Acțiunile și activitățile întreprinse de tine și mișcările corpului. Interpretarea rezultatelor: dacă în răspunsuri predomină litera “a” : stil vizual. dacă în răspunsuri predomină litera “b” : stil auditiv. dacă în răspunsuri predomină litera “c”: stil tactil. dacă în răspunsuri predomină litera “d”: stil kinestezic.
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
alegerea unor teme care,pe parcursul zilei sau a unui interval mai lung de timp să fie studiate prin prisma tuturor disciplinelor de studiu.O astfel de abordare are avantajul de a crea elevului mai multe conexiuni cu elemente vizuale,auditive,tactile sau chiar olfactive care să-l conducă spre accesarea informației.De cele mai multe ori rămânem surprinși de dispoziția de dialog a elevilor,de conexiunile surprinzătoare pe care aceștia le realizează,de creativitatea și bucuria lor într-o astfel de joacă profitabilă
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
Programul oferă elevului posibilitatea de a întâlni o mare varietate de stimuli, de a efectua direct o gamă variată de exerciții în cadrul unor activități simple, accesibile și în ritm propriu și de a cunoaște lumea prin intermediul tuturor modurilor de cunoaștere: tactil, vizual, auditiv, kinestezic, înțelegere și limbaj. Plan Educațional de Intervenție Individualizată (exemplu) Informații generale: Numele elevului: B.P. Data nașterii: 1997 Psihodiagnostic: deficiență mintală moderată, tulburări de dezvoltare psihomotrică, imaturitate afectivă accentuată, stări de disonanță afectiv - relațională Starea de sănătate: precară
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
respectând culorile model; să se familiarizeze cu o nouă formă geometrică: pătratul să sorteze piese lego după criteriul culoare. OBSERVAȚII: Similar culorii albastre se stabilește un reper și pentru culoarea alb (frigiderul este alb). Pentru pătrat se pornește de la percepția tactilă a formei geometrice, apoi se dau exemple din cameră care să aibă această formă, apoi se trece la reprezentarea grafică. Se descurcă mai greu la această operație. Stabilim caracteristicile pentru această formă și stabilim că tabla sa cu verde este
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
de feed-back, al cărui rezultat final, este „ în fapt”, crearea a ceea ce este „în sine”. “Bine, veți zice, și unde este legătura?” Desenul presupune studiu. Studiul presupune aplecare către natură. Studierea modelului se face prin educarea simțurilor (văz, auz, simț tactil) și intensificarea trăirilor ( bucurie, extaz, iubire). Ori modelul este același, așa cum am văzut mai sus, atât pentru mare cât și pentru mic. Atât pentru Cosmos, cât și pentru Pământ. Atât pentru cel de lângă mine, cât și pentru mine. Deci este
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
10. Care dintre următoarele denumiri nu reprezintă un dispozitiv de memorare externă? a) hard disk intern b) Memorie Flash USB c) CD -ROM d) joystick 11. Care dintre următoarele denumiri nu reprezintă un dispozitiv de intrare? a) trackball b) ecran tactil c) sintetizator de vorbire d) tableta grafică 12. Dispozitivul de intrare care transformă sunetele în format binar se numește: a) sintetizator de muzică b) microfon c) trackpad d) difuzor 13. Care dintre următoarele denumiri nu reprezintă un dispozitiv de ieșire
APLICAŢII PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUAREA COMPETENŢELOR DIGITALE by PAULA MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/324_a_604]
-
muzică b) plotter c) sintetizator de vorbire d) cititor de cod de bare 14. Dispozitivul de intrare care la indicarea cu degetul a unor simboluri grafice declanșează executarea unor comenzi se numește: a) creion optic b) tabletă grafică c) ecran tactil d) joystick 15. Dispozitivul de ieșire prin care calculatorul desenează pe hârtie imagini de mare precizie, hărți sau desene tehnice se numește: a) imprimantă b) scanner c) plotter d) tabletă grafică 16. Care dintre următoarele denumiri nu reprezintă un dispozitiv
APLICAŢII PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUAREA COMPETENŢELOR DIGITALE by PAULA MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/324_a_604]
-
de nivelul de dezvoltare, pot prezenta rețineri, întârzieri, regresii ale abilităților fizice, sociale și de învățare, nefiind în concordanță cu paternul de dezvoltare. E. de procesare senzorială, pot manifesta reacții repetitive, neadecvate și fără sens la stimuli auditivi, vizual, olfactivi, tactili și/sau kinestezici, nivelul variind. F. de cogniție, se pot constata anormalități privind procesul de gândire generalizată și abstractă, dificultăți de conștientizare, analiză care afectează abilitatea de procesare a informațiilor simbolice. Universitatea Iowa prezintă în 2008 un tabel cu elementele
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
mediului senzorial poate fi diferit, sau pot apărea dificultăți de interpretare a informațiilor. Nu există doi indivizi cu autism care să prezinte același tip de probleme senzoriale. Multe persoane cu autism evită sa fie atinși, cauza fiind de regulă simțul tactil exacerbat. O atingere ușoara poate uneori răni sau șoca, iar în alte cazuri un asemenea gest poate genera confuzie. O altă caracteristică destul de comună este perceperea stimulării invers proporțional cu intensitatea ei, astfel încât o atingere ușoara poate fi simțita ca
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
conexe, printre care: reacții vizuale anormale față de obiecte, ca fixarea unui obiect bine luminat o perioadă lungă de timp; probleme de somn sau alimentație; ezitări în explorarea mediului; hiperactivitate sau stări letargice; reacții anormale la stimuli senzoriali auditivi, vizuali, odorizanți, tactili, dureroși etc.; hipo sau hipertonie. 2.3.2. Caracteristicile specifice la copii cu autism de la un an și șase luni la patru ani În ceea ce privește relațiile sociale copilul autist poate: să prefere singurătatea; să nu simtă nevoia de a fi alinat
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
imagini Gândirea imaginativă este mult mai comună la persoanele cu autism decât la populația generală. Acest fapt nu este general valabil sau exclusiv, nu toate peroanele cu autism dispun de această calitate. b) Toate deficiențele senzoriale sunt legate de hipersensibiliate tactilă sau auditivă. Tulburările senzoriale pot fi reprezentate și de hiposensibilitate, sinanestezia, când un simț este perceput ca un altul. Orice sensibilitate poate fi afectată incluzând propriocepția și sensibilitatea vestibulară. c) Toți autiștii au abilități speciale sau abilități de savant. Abilitățile
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
că: afectarea sistemului cardio-vascular, pierderea auzului, spasme ale extremităților o degradare semnificativă a sistemului nervos central. După un consum de marijuana pe o perioda scurtă de timp, Incep sa apara probleme de memorie și învățare, distorsiuni ale percepției (vizuale, auditive, tactile și a timpului), dificultăți de gandire și rezolvare a problemelor, anxietate. Aceste efecte șunt mult mai accentuate atunci cand alte droguri șunt consumate Împreună cu marijuana. Cercetări științifice majore În ceea ce privește consumul de canabis au demonstrat că, În cazul dozelor mici comportamentul agresiv
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
poate resimți efecte asupra SNC și asupra comportamentului implicând dezinhibiție, logoree, relaxarea autocontrolului, oboseală, stare de bine, euforie, distorsiunea percepției timpului, imaginii corporale și a spațiului (În special a distanțelor și vitezei de deplasare), acuitate vizuală și auditivă crescută, hiperestezie tactilă, olfactivă, kinestezică și gustativă, râs spontan, diminuarea memoriei recente, confuzie ușoară, dificultăți de concentrare, senzație de forță musculară scăzută, vertije, capacitate scăzută de a executa sarcini motorii complexe, neliniște și panică, tendințe paranoiace ușoare (Cox et al 1983). Semnele cardiovasculare
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
învățare. • Al doilea secret se referă la a conștientiza care stil de învățare creează cea mai eficientă cale de a înțelege și de a ține minte ceea ce alegem și decidem să învățăm. Există patru stiluri de învățat principale : vizual, auditiv, tactil kinestezic. Stilul de învățare vizual are următoarele puncte tari: • Își amintesc ceea ce scriu și citesc • Le plac prezentările și proiectele vizuale • Își pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole și hărți • Înțeleg cel mai bine informațiile atunci când le văd
TEHNICI DE ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mereuţă Mariana, Caramarcu Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_889]
-
nou, de factură „parazitară”, care-l înlocuiește sau perturbă pe primul. O altă metodă de realizare a unor modele experimentale de tulburări psihice este reprezentată de „deprimarea senzorială”. Plasarea subiecților voluntari în condiții de izolare absolută în raport cu stimulii vizuali, auditivi, tactili, poate duce la apariția rapidă a unor tulburări psihice, în special din sfera perceptivă de tipul halucinațiilor. Concomitent, se pot instala stări de neliniște, anxietate, agitație și tulburări de conștiință. Tulburări psihice pot fi produse, experimental, prin deprivarea unor subiecți
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
determină apariția acestor halucinații. c) Iluziile gustative și olfactive, sunt mult mai rare ca frecvență și se diferențiază deosebit de greu de halucinațiile sau interpretările delirante. Ele apar în cursul epilepsiei temporale, leziuni ale hipocampului, tumori ale lobului temporal; d) Iluziile, tactile sau cenestezice privesc simțul extern și pe cel intern, visceral, fiind iluzii raportate la propriul nostru corp. Ele se întâlnesc în cursul evoluției parafreniilor, al schizofreniei paranoide, precum și în delirurile ipohondriace; e) Iluziile de transformare ale schemei corporale sau a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
regulă, cu stările delirante, fiind deosebit de greu de diferențiat de acestea. Ele pot avea un caracter agreabil sau dezagreabil. Sunt întâlnite în leziunile temporale sau bipocampice, în cazurile de schizofrenie, la epileptici, alcoolici sau în intoxicațiile cu cocaină. 4) Halucinațiile tactile sau haptice interesează analizatorul tactil-cutanat și ele sunt mai rare. Pot apărea în stările toxice, în cursul intoxicațiilor cronice cu alcool sau cocaină și la bolnavii schizofrenici. 5) Halucinațiile interoceptive și proprioceptive interesează sfera viscerală sau genitală. Au un caracter
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologic general După P. Schilder, „imaginea corpului uman este imaginea propriului nostru corp pe care noi ne-o formăm în planul spiritual, felul în care corpul nostru ne apare nouă-înșine, ca imagine de sine”. Imaginea corporală este suma senzațiilor exteroceptive (tactile, termice și dureroase) proprioceptive (musculare, posturale) și visceroceptive (visceral-cenestezice). Din sinteza totalității acestora se va constitui o „imagine unitară” a propriului nostru corp. Această „unitate” este percepută ca un „model postural al corpului” (H. Head) având o imagine spațială de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
duce la acte de violență cu caracter de periculozitate atât pentru bolnav, cât și pentru anturajul acestuia. Agnozie: pierderea capacității de a recunoaște, înțelege și denumi semnificația diferiților stimuli senzoriali în absența unor tulburări de tip senzorial periferic (agnozie vizuală, tactilă, auditivă, asterognozie, prosopagnozie). Agorafobie: frica patologică de spații deschise. Agrafie: tulburare caracterizată prin pierderea capacității de a scrie care apare în cadrul afaziei. Agresivitate: dispoziție fundamentală a ființelor vii. Poate avea un caracter ostil-distructiv sau un caracter activ-constructiv de afirmare de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]