842 matches
-
care faimoasele tangouri ""Nos encontramos al pasar"", ""Viejo ciego"" și ""Volvió una noche"". În această perioadă înregistrează și primele sale două tangouri instrumentale, ""La chiflada"" și ""Color de roșa"", compuse încă în stil tradițional. Până în 1948 lansează peste 30 de tangouri imprimate pe discuri, dintre care unele au deja valoare antologica: ""Taconeando"", ""Tierra querida"", ""La rayuela"", ""Pară lucirse"" sau ""Contratiempo"". Piazzolla se dovedește a fi un compozitor genial în genul muzicii de tango, plin de originalitate și de inspirație neegalata. Compozițiile
Astor Piazzolla () [Corola-website/Science/299371_a_300700]
-
toamnă", "Ce-ar face?", " Cine te-a adus în calea mea", "Din toată inima", " Două inimi cântau", "E nunta de aur", "Inima mea e a ta", "Orice zi e-o primavără", "Ram, tam, pam, pam", "Serenada tinereții", "Soarele dragostei", "Stelele", "Tangoul de sâmbată seara", "Te iubesc așa cum ești", "Tineri în țara tinereții", "Ziua dor și noaptea dor". Trei melodii au fost interpretate de Margareta Pâslaru în filmul Tunelul: "Și tu îmi placi","Marea mea iubire" și "Unde ești". Tot Margareta a
George Grigoriu () [Corola-website/Science/309582_a_310911]
-
Cultivă-l și folosește-te de el!" - îl sfătuiește tatăl său. Primul „contract de diseur” l-a avut la grădina restaurant "Princiar" de pe șoseaua Kiseleff, unde a cântat cu maestrul Fănică Luca. Atunci avea un repertoriu de 60 de cântece, tangouri și romanțe. În 1933 este angajat oficial ca solist vocal, la localul de lux occidental "Galeries Lafayette" cântând cu Orchestra James Kok. Patronul, dl. Schwartz, îi confecționează două costume elegante pentru zi (alb) și seară (bleumarin). Avea 18 ani și
Gică Petrescu () [Corola-website/Science/302638_a_303967]
-
și „Ai distrus inima mea”. În perioada 1935-1945, după cântă în diverse restaurante din București, precum „Neptun”, își alătură o serie de cântăreți în cunoscuți, între care Gică Petrescu și Rodica Bujor, și lansează câteva șlagăre de mare succes ca tangoul „Ne despărțim” și cântecul în stil popular „Niculae, iar te-ai îmbătat”. După cel de-Al Doilea Război Mondial revine la muzica clasică, ocupând postul de concert-maestru al Orchestrei de Studio Radio. Urmează în perioada interbelică o etapă de peregrinări
Nicușor Predescu () [Corola-website/Science/330332_a_331661]
-
Dorin Murariu, "Provincie și valoare", Eubeea, Timișoara, 1998. Ion Bogdan Lefter, "Romanian Writers of the '80s and '90s. A Concise Dictionary", Paralela 45, Pitești, 1999. Adrian Oțoiu, "Trafic de frontieră. Proza generației '80", I, Paralela 45, Pitești, 2001. Rodica Draghincescu, "Tangouri pe trambulină", Paralela 45, Pitești, 2001. Ion Bogdan Lefter, "Scriitori români din anii '80 și '90. Dicționar bio-bibliografic", II, Paralela 45, Pitești, 2001. Ada D. Cruceanu, "Capete de pod (sau despre fețele barocului)", Anthropos, Timișoara, 2001. Tudorel Urian, "Platon pe
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
16 iulie 1954, Târgu Ocna) a fost un cântăreț de muzică ușoară din perioada interbelică. De origine rusă, a cântat aproape exclusiv în limba rusă. A devenit cetățean român după alipirea Basarabiei de România în 1918. A devenit cunoscut prin tangourile sale fiind supranumit „Regele tangoului rusesc”, dar a cântat și numeroase cântece populare rusești. A efectuat numeroase turnee în străinătate la Paris, Londra, Viena, Belgrad și Riga. La București a fost proprietarul barului Leșcenco de pe Calea Victoriei. Arestat în 1951 a
Petre Leșcenco () [Corola-website/Science/319101_a_320430]
-
a fost un cântăreț de muzică ușoară din perioada interbelică. De origine rusă, a cântat aproape exclusiv în limba rusă. A devenit cetățean român după alipirea Basarabiei de România în 1918. A devenit cunoscut prin tangourile sale fiind supranumit „Regele tangoului rusesc”, dar a cântat și numeroase cântece populare rusești. A efectuat numeroase turnee în străinătate la Paris, Londra, Viena, Belgrad și Riga. La București a fost proprietarul barului Leșcenco de pe Calea Victoriei. Arestat în 1951 a fost deținut la canalul Dunăre-Marea
Petre Leșcenco () [Corola-website/Science/319101_a_320430]
-
ale compozitorilor din Letonia, printre care "Ochi negri", "Rapsodie albastră", "Ultimul meu tango" și "Spune-mi dece" de și "Tatiana", "Miranda", "Nastia-ca o mură" și "Un pahar de vodca" de Mark Marianovski dar și lucrări ale unor compozitori români ca tangoul " Când felinarele se-aprind" de Petre Andreescu, "Mișa" de G. Vilnov sau "Sașka" de Max Halm și chiar compoziții proprii cum sunt melodiile "Basarabeanca: Din Basarabia la Riga", "Bucură-te, sufletul meu" și "Băiețelul". În 1931 Leșcenco ajunsese sufficient de
Petre Leșcenco () [Corola-website/Science/319101_a_320430]
-
garnizoanei din București a armatei sovietice. Într-o perioadă de trei ani, el a dat peste o sută de concerte pentru armata sovietică, în săli de concert, în cazărmi sau în spitale. Repertoriul său s-a modificat, a renunțat la tangourile și foxtroturile care îi asiguraseră faima și a început să cânte mai mult romanțe și cântece populare rusești, în marea lor majoritate cântece triste. Familia soției sale s-a întors la Odesa. După război, Gheorghi Belousov s-a întors acasă
Petre Leșcenco () [Corola-website/Science/319101_a_320430]
-
proprii, interpretări comparatiste, studii și comunicări la congrese de antropologie culturală, literatură, educație, biblioteconomie, politologie din numeroase țări. Recomandări:<br> Literary Anthropology, Ed. Bibliotheca, 2005; New York Ramayana, Academia Internațională „Mihai Eminescu” (AIME), 2005; Ibsenienii (7 volume), Ed. Oscar Print, 2005-2006; Tangoul Tigrului, Ed. AIME, 2005; Sanskritikon, Ed. AIME, 2002; Manuscrisele de la Marea Vie, Majadahonda, 1996; Haos, temniță și exil la Eminescu, Cotruș, Gyr și Stamatu, Majadahonda, 1995; Articles on Education, Biblioteca Pedagogică Națională/Consiliul Europei, 1995 Indoeminescology , AIME, 1994<br> Poezie
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
Magazinul meu de vise” la Casa de Discuri Roton. Toate melodiile sunt compuse de Dan Iagnov pe versuri de Andreea Andrei: „Nu știam că te iubesc atât de mult”, „Mai mult decât oricând”, „Ah femeia!”, „Trecătorul”, „Viața noastră este un tangou”, „Ți-am dăruit o floare”, „Nu te întreb” și „Magazinul meu de vise”. Trei dintre cântece sunt în duet cu Monica Anghel: „Mai mult decât oricând”, „Viața noastră este un tangou” și „Nu te întreb”. Cântecul „Nu știam că te
Ștefan Iordache () [Corola-website/Science/300215_a_301544]
-
decât oricând”, „Ah femeia!”, „Trecătorul”, „Viața noastră este un tangou”, „Ți-am dăruit o floare”, „Nu te întreb” și „Magazinul meu de vise”. Trei dintre cântece sunt în duet cu Monica Anghel: „Mai mult decât oricând”, „Viața noastră este un tangou” și „Nu te întreb”. Cântecul „Nu știam că te iubesc atât de mult” Ștefan Iordache i l-a dedicat soției sale Mihaela Tonitza. În anul 2008 Jurnalul Național Vol. 67 scoate o ediție specială „Ștefan Iordache. Muzică de colecție”, cu
Ștefan Iordache () [Corola-website/Science/300215_a_301544]
-
(n. 30 iulie 1898, Râmnicu Vâlcea - d. 1 august 1978, București) a fost un cunoscut tenor, solist de romanțe, tangouri și cântece populare, mai ales în perioada interbelică. S-a născut la data de 30 iulie 1898, în Râmnicu Vâlcea, pe malurile Oltului. Studiile muzicale le începe la Craiova cu Savel Horceag (teorie-solfegiu și canto). Studiază apoi la București cu
Petre Alexandru () [Corola-website/Science/323497_a_324826]
-
aproape trei ani, mișcarea legionara se agită în voie. Scoate ziare, cărți, broșuri de propagandă. „Balada Nicadorilor” e tipărită și afișată pe străzi. (...). Radu Gyr a scris acum „Sfântă tinerețe legionara”. Tânărul compozitor Nello Manzatti (cetește Ion Mânzatu), autor de tangouri lascive, a pus strofele lui Radu Gyr pe note. Le cântă toată țara legionara. Poliția și-a pus vata în urechi. Nu aude, nu vede. (...). Mișcarea legionara e adevărat că a fost interzisă după asasinarea lui Ducă, dar câtăva vreme
Zile de lagăr () [Corola-website/Science/295839_a_297168]
-
an de liceu balada "Cruce albă de mesteacăn" (1919), prima sa piesă de muzică ușoară. După ce se va stabili la Ploiești, înțelegând nevoia de a compune muzică de succes, dar și totodată pentru a-și verifica posibilitățile, scrie romanțe și tangouri. Primul său tango, compus în 1931, s-a intitulat "Minciuna" (mai cunoscut prin titlul " Pe boltă când apare luna", reprezentând primul vers din refren); în fapt, melodia este o adaptare a unei piese franțuzești, propusă de Nicolae Kirițescu. Versurile în
Ionel Fernic () [Corola-website/Science/309708_a_311037]
-
a plecat din cămin, a început să neglijeze cursurile la Conservator. În final, a renunțat la studenție. Pentru profesorul Vrăbiescu a fost cea mai mare dezamăgire din cariera sa de dascăl. Cristian și-a croit destinul în muzica ușoară. Aborda tangoul și romanța cu mare lejeritate și cânta cu dăruire, seară de seară, încât, la scurt timp, numele său a ajuns pe buzele tuturor bucureștenilor, iar faima i s-a dus, încet-încet, în întreaga țară și dincolo de granițele ei. Visul său
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
magie ce plutea chiar și în momentul în care melodia se sfârșea. Preț de câteva secunde se instala în sală tăcerea. Ca la un semn se declanșau aplauze furtunoase. Cristian Vasile a ars precum o flacără. Cristian Vasile a iubit tangoul. A cântat și romanțe, dar prea puține. S-a aruncat în brațele tangoului, pe care l-a interpretat în stil propriu, unic, cu mare eleganță. "Îi ardeau ochii și-i ardea glasul când apărea în public, dăruindu-se cântecului cum
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
de câteva secunde se instala în sală tăcerea. Ca la un semn se declanșau aplauze furtunoase. Cristian Vasile a ars precum o flacără. Cristian Vasile a iubit tangoul. A cântat și romanțe, dar prea puține. S-a aruncat în brațele tangoului, pe care l-a interpretat în stil propriu, unic, cu mare eleganță. "Îi ardeau ochii și-i ardea glasul când apărea în public, dăruindu-se cântecului cum numai puțini interpreți ai acestui gen au făcut-o. Avea o voce caldă
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
apărut în orașele Buenos Aires, Argentina și Montevideo, Uruguay și s-a raspandit ulterior în toată lumea, dezvoltându-se diferite variante. Orchestre precum au fost cele conduse în trecut de Juan D'Arienzo, Francisco Canaro și Anibal Troilo sunt definitorii pentru sunetul tangoului, așa cum îl cunoaștem astăzi. Muzică: Ángel Villoldo (compozitor argentinian, 1861-1919). compus probabil în anul 1898, a fost prezentat public în 1903 în localul “El Americano” din centrul Buenos Aires-ului că “dans creol”, spre a evita posibile conflicte, tango-ul fiind considerat
Tango () [Corola-website/Science/311033_a_312362]
-
Muzică: Julio César Sanders (compozitor argentinian, 1897-1942) Text: César Vedani (1906-1979) Muzică: Francisco Canaro (1888-1964) și Mariano Mores (compozitori argentinieni) Text: Ivo Pelay (1893-1959) În prima jumătate a secolului al XX-lea au existat mai multe orchestre specializate în interpretarea tangourilor (și a dansului precursor: "Milonga"). Orchestrele sud-americane purtau deobicei numele șefului de orchestră, însoțite de denumirea “"y șu orquesta tipică"”. Orchestre renumite: Adolfo Carabelli Alberto Di Paulo Alfredo D’Angelis Angel D'Agostino Anibal Trolio Carlos Di Sarli Edgardo Donato
Tango () [Corola-website/Science/311033_a_312362]
-
Wilnow sau Gherase Dendrino; mai târziu, în 1937, compozitorul Claude Romano (pseudonim de creator al muzicologului George Sbârcea) este angajat de Nicușor Constantinescu drept compozitor secund al teatrului. Odată afirmat ca autor de șlagăre - scrise în stilul creațiilor apusene, foxtroturi, tangouri, valsuri etc. - Vasilescu caută să construiască un stil național, în spiritul folclorului și al muzicii populare românești. Primul spectacol care reușește să impună astfel de creații ca șlagăre, lansat la sfârșitul anului 1934, este "Fata șefului de gară" (cu subtitlul
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
pe scurt a unei țări care fusese vândută pe nimic până la ultima bucățică. Cât o să câștige vânzătorul Care e și el brazilian Și în trei rate a vandut Brazilia întreaga? Iar câțiva ani mai tarziu, Enrique Santos Discépolo zugrăvea, în tangoul sau Cambalache (Afaceri murdare), vremea infamiei în Argentina: Azi se pare că-i tot aia Să fii drept sau trădător Ignorant, înțelept, hoț, Generos, înșelător, Ține-o tot așa... (Traducerea din limba spaniolă: David Schwartz) https://www.youtube.com/watch
5 MAI. BLESTEM CÂNTÂND (FRAGMENT DIN quot;FIII ZILELORquot; DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295853_a_297182]
-
obligă muzica ușoară românească să parcurgă, măcar formal (pentru că rezultatele sunt destul de diferite, din pricina deficiențelor tehnice, bănești și, nu în ultimul rând, a concentrării pe alte interese), unii pași adoptați în Vest (mulți, din cele două Americi). Astfel, se importă tangoul (în Europa) în anii douăzeci; la români, compozitorii studiază forma, inițial plagiază (este cazul celebrului "Zaraza", reprodus după un tango uruguayan al compozitorul Benjamin Tagle Lara) și apoi scriu tangouri noi, pe versuri în limba română. Îi amintim pe compozitorii
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
în Vest (mulți, din cele două Americi). Astfel, se importă tangoul (în Europa) în anii douăzeci; la români, compozitorii studiază forma, inițial plagiază (este cazul celebrului "Zaraza", reprodus după un tango uruguayan al compozitorul Benjamin Tagle Lara) și apoi scriu tangouri noi, pe versuri în limba română. Îi amintim pe compozitorii Ionel Fernic și Ion Vasilescu, ale căror tangouri au fost interpretate de cântăreții Cristian Vasile, Jean Moscopol, Gion ș.a. Alte noutăți apărute în muzica ușoară, preluate și de muzicienii români
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
compozitorii studiază forma, inițial plagiază (este cazul celebrului "Zaraza", reprodus după un tango uruguayan al compozitorul Benjamin Tagle Lara) și apoi scriu tangouri noi, pe versuri în limba română. Îi amintim pe compozitorii Ionel Fernic și Ion Vasilescu, ale căror tangouri au fost interpretate de cântăreții Cristian Vasile, Jean Moscopol, Gion ș.a. Alte noutăți apărute în muzica ușoară, preluate și de muzicienii români, includ împrumuturile din muzica de jazz - începând cu dansurile de societate ("foxtrot", "Charleston") și cu adoptarea instrumentației specifice
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]