444 matches
-
fost deservite de același paroh, cele două parohii formând una singură: Onceștii-Noi. Sătenii din Tarnița au două biserici. Cea mai obișnuită fiind cea veche amplasată în satul Făgheni care a fost ridicată în anul 1832 de către enoriașii satelor Făgheni și Tarnița. Acest lăcaș de cult, purtând hramul Sfântului Nicolae, este construit în formă de cruce pe fundație de piatră bolovan, cu tălpi de stejar și pereții din paiantă nivelată cu lut, fiind mai întâi acoperit cu draniță și mai apoi cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ce se strecoară timid prin strâmtoarea ochiurilor de geam și de pâlpâirea timidă a candelei. Biserica e încărcată de legende, care nu s-ar fi răspândit atât dacă nu ar fi avut și un sâmbure de adevăr. Ambele biserici din Tarnița aparțin ca filiale de parohia Oțelești. Au slujit pe Domnul în aceste lăcașuri preoții Ion Chirilă, Vasile Lupu, Neculai Popa, Nicolaie Popa, Ion Munteanu, Pintilie și Gheorghe Hodoba. (Scurt comentariu privind Bătrâna Biserică „Sf. Neculai” din Făgheni) Mai întâi apar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ceea ce s-a și întâmplat. Nestând o clipă pe loc, ne-am înălțat în dragostea și ajutorul oamenilor. În zidurile noii biserici e toată munca lor. Fără ei nu m-aș fi descurcat. Și în cazul înălțării lucrării Domnului din Tarnița, sătenii au simțit binecuvântarea lui Dumnezeu revărsată din belșug asupra lor. Prin rugăciunile lor, credincioși, de undeva de departe, au dăruit alături de credincioșii din comunitate sume extraordinare pentru pictura bisericii, pentru sfintele vase”. Tărnicenii sunt bisericoși și unii chiar habotnici
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înainte de război, sub alte forme. Este adevărat că în socialism funcționarea acestui așezământ a avut o mare importanță, în această instituție organizându-se diferite festivități. Căminul cultural era sediul bibliotecii, sub egida sa aveau loc proiecții cinematografice (în Bărboasa, Oncești, Tarnița) și se desfășurau activități cultural- artistice, diferite adunări, ședințe, serate de dans, nunți, baluri. Actualul sediu al Căminului cultural din centrul comunei Oncești dispune de o sală de festivități cu 200 de locuri pe scaune și o bibliotecă cu peste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mult suflet în activități artistice care să placă părinților și consătenilor de toate vârstele. Faptul că întotdeauna sala era neîncăpătoare la serbările lor, dovedește câtă priză aveau activitățile căminului cultural la un public dornic să iasă din întunericul spiritual. La Tarnița, din punct de vedere al activităților culturale de masă, perioada 1959-1980 sa caracterizat printr-un entuziasm care, pentru cel ce a scris aceste rânduri, nu poate fi apreciat decât extraordinar. Seară de seară, prin anul 1964, animatorii activităților culturale se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ion Perju, Viorel Pintilescu, Georgeta Carp, Anișoara Nastase, Elena Pintilescu, Nelia și Octavian Iftimie,. Un rol important în culturalizarea sătenilor l-a avut și caravana cinematografică, iar mai apoi (până în 1989), erau două cinematografe sătești în comună: unul stabil, la Tarnița (deservit de-a lungul timpului de Sâlică Chirilă și Ionel Sofronea) și unul mobil, la Oncești, care se deplasa și în satele Dealu Perjului, Bărboasa și Satu Nou, cu operatorul Costică Boghiu. În satele noastre, în care n-au existat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Făt-Frumos”. Toată lumea, toți tinerii jucau cu plăcere, nu știau să ceară recompense, oricât de mari ar fi fost greutățile și lipsurile din timpul deplasărilor cu căruțele, cu remorcile sau pe jos în satele vecine. Echipa de fotbal a satului Tarnița, în perioada 1958-1970, era pregătită de domnul profesor Jenică Iamandi și avea următoarea componență: Gheorghe Olaru, Vasile Maxim, Ion Bătrânu, Grigore Tofan, Vasile Apostu, Ion Chirilă, Ștefan Maftei, Ioan Pușcuță, Costică Chirilă, Ion Șoica și Gheorghe Mardare. La Căminul cultural
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în perioada 1958-1970, era pregătită de domnul profesor Jenică Iamandi și avea următoarea componență: Gheorghe Olaru, Vasile Maxim, Ion Bătrânu, Grigore Tofan, Vasile Apostu, Ion Chirilă, Ștefan Maftei, Ioan Pușcuță, Costică Chirilă, Ion Șoica și Gheorghe Mardare. La Căminul cultural Tarnița, echipa de dansuri de sub îndrumarea învățătorilor Nelia și Octavian Iftimie. avea activitate continuă în perioada 1958-1965, având în componență perechile: Costică Samoilă - Reta Sularu, Mihai Vraciu - Elena Șoica, Costică Guțu - Sofia Sofronea, Nicolaie Coca - Ana Căpraru, Alexandru Mihăilă - Maria Avram
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
carte. Prin gama largă de activități inițiate în plan cultural, biblioteca din Oncești a reușit să atragă un număr de 230 de cititori. Biblioteca din Oncești poartă numele filologului prof. dr. Ariton Vraciu, personalitate marcantă a culturii românești, originar din Tarnița, începând cu data de 1 iunie 2003, cu prilejul lansării cărților „Tranșeele văzduhului” - autor Corneliu Groapă și „Schiță istorică și monografică a satului Tarnița” și „Nostalgii și destine” ale învățătorului Octavian Iftimie. Acest eveniment a fost completat de un reușit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din Oncești poartă numele filologului prof. dr. Ariton Vraciu, personalitate marcantă a culturii românești, originar din Tarnița, începând cu data de 1 iunie 2003, cu prilejul lansării cărților „Tranșeele văzduhului” - autor Corneliu Groapă și „Schiță istorică și monografică a satului Tarnița” și „Nostalgii și destine” ale învățătorului Octavian Iftimie. Acest eveniment a fost completat de un reușit spectacol artistic susținut de elevi ai școlii din Oncești, coordonați de către doamna directoare de atunci a școlii, d-na Lăcrămioara Prosie, în prezența unor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cititorului și o situație a fondului de carte existent în bibliotecile din cadrul școlilor din comună. Astfel, la școala din Oncești există un număr de 3.200 de volume, la școala din Dealu Perjului 1.600, iar la școala din Tarnița 2.300. OBICEIURILE OBICEIURI DE NAȘTERE Obiceiurile de naștere sunt comune pentru toate satele comunei Oncești. Bunicile noastre povesteau că la nașterea unui copil, la fereastra casei veneau trei ursitoare, care „urseau” copilul, pentru ca întreaga viață să fie: „Sănătos sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acesta primind un nume de la copiii noii mame. Copiii astfel „cumpărați” își respectau noua mamă ca pe cea adevărată. Noii părinți țineau legătura cu cei naturali pe tot parcursul vieții. Ruxanda Tătărășanu a cumpărat astfel peste 20 de copii din Tarnița și satele vecine. De atunci a rămas vorba: „a fost cumpărat pe o sită de făină”. OBICEIURI DE NUNTĂ Obiceiurile de nuntă sunt variate de la o zonă la alta, dar aproape comune satelor puse în discuție. În societatea tradițională (mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vremurile când localnicii aveau o stare materială bună, adică înainte de colectivizare, exista obiceiul ca ei să-și facă „pomană de vii”. Era prin anul 1963, când am mers la Nicolae - fratele cel mai mare al soacrei mele, Elena Savin din Tarnița, care-și chemase pe cei doi copii, precum și nepoții, la o asemenea pomană. În acest scop, au amenajat în curte o „casă” din rogojini cât o cameră, în care au adunat toate cele necesare unui interior de locuit: pat, masă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de casa părintească, iar cealaltă fată se va ofili ca o floare, tot așteptând să se mărite. Acest obicei era prezent în satele Onceștii Vechi, Taula și Bărboasa. O altă tradiție e mersul la fântână, obicei întâlnit mai ales în Tarnița. Un grup de fete cu lumânări în mână se duce la fântână și, pe rând, se apleacă luminând fața apei cu lumânarea. Dacă le era dat să se mărite, fetele zăreau pe luciul apei chipul ursitului. Tot în Tarnița, fetele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în Tarnița. Un grup de fete cu lumânări în mână se duce la fântână și, pe rând, se apleacă luminând fața apei cu lumânarea. Dacă le era dat să se mărite, fetele zăreau pe luciul apei chipul ursitului. Tot în Tarnița, fetele care vroiau să știe când se vor mărita făceau niște turte pe care le însemnau și le așezau pe o scândură. Chemau apoi un câine ca să mănânce turtele. Se mărita mai întâi fata a cărei turtă era mâncată prima
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
12 zile (cele12 luni), după care era legat de creanga unui pom. Dacă pomului îi mergea bine, și copilului îi mergea la fel. În satele de răzeși, fetele își pun mărțișoarele pe trandafiri, pentru a fi frumoase ca trandafirul. La Tarnița, mărțișorul se poartă până se auzea cucul cântând sau până soseau berzele și îl aruncau spre ele. Tot la 1 martie se sărbătorește Sfânta Evdochia (Dochia), despre care legenda spune că a fost o fată de împărat care a plecat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care sunt dați de pomană, cu lumânare aprinsă și un pahar cu vin. Tot acum se ascut fiarele plugului, vitele sunt bine hrănite, pentru ca lucrările de primăvară să înceapă bine. Dacă tună în această zi, vara va fi neroditoare. La Tarnița, scoaterea plugului la câmp era însoțită de un ritual: stăpâna casei arunca înaintea boilor un ou de găină, care dacă se spărgea, plugul se strica. Alexiile - 17 martie - constituie momentul în care pământul se dezgheață și se deschide pentru arătură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe de altă parte se află urâții, reprezentați de babă, moșneag, țigan și jidani. Personajele, deși sunt reprezentative, au foarte puțin text de spus, altele deloc. Mimica și gestica lor exprimă activități specifice etniilor pe care le reprezintă. În satul Tarnița se face o deosebire clară între Moș Nicolaie și Moș Crăciun. Fiind și hramul vechii biserici „Sfântul Nicolaie”, prăznuit la 6 decembrie, Moș Nicolaie aduce cadouri copiilor cuminți iar celor mai puțin cuminți, câte o nuielușă. Moș Crăciun era stăpânul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
colaci sau turta vacii. Înainte vreme, preotul era răsplătit, pe lângă bani, și un fuior de cânepă. Cu Steaua Cu Steaua se umbla timp de două săptămâni, din Ajunul Crăciunului și până la Bobotează, în toate satele comunei, mai des în satele Tarnița și Satu Nou. Cântecul de stea din aceste sate era, de fapt, troparul 1 învățat de la preot: „Nașterea ta Hristoase,/ Dumnezeul nostru,/ Răsărit-a lumii/ Lumina cunoștinței./ Că de la stea au învățat/ Să se-nchine Ție/ Soarele dreptății...”. Cântecul și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
material mai rezistent. Capra saltă și se smucește, se rotește și se apleacă, clămpănind din fălcile de lemn acționate din interior cu ajutorul unei sfori. Capra este acompaniată de lăutari. Ursul Umblatul cu Ursul este o datină întâlnită doar în satul Tarnița, de Anul Nou. Ursul era întruchipat de un flăcău purtând pe cap și pe umeri blana unui animal, uneori împodobită în zona urechilor cu ciucuri roșii. Alteori, masca putea fi mai simplă: capul ursului se confecționa dintr-un schelet de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pânză solidă, astfel încât să sugereze perii caracteristici. Masca este condusă de un ursar. Mocănașii Dacă unele obiceiuri s-au mai păstrat și după evenimentele din decembrie 1989, mocănașii nu se mai poartă în toate satele comunei, ci numai în satele Tarnița și Satu Nou. Despre acest obicei se spune că ar fi fost adus în satele învecinate din acele sate specializate în creșterea oilor: Tarnița, Lunca, Slobozia. Avem de a face cu o interferență folclorică microzonală între satele de mocani și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din decembrie 1989, mocănașii nu se mai poartă în toate satele comunei, ci numai în satele Tarnița și Satu Nou. Despre acest obicei se spune că ar fi fost adus în satele învecinate din acele sate specializate în creșterea oilor: Tarnița, Lunca, Slobozia. Avem de a face cu o interferență folclorică microzonală între satele de mocani și cele de „cojani” (lucrători de pământ). Umblatul cu sorcova În prima zi a Anului Nou, grupuri de copii poartă o crenguță înmugurită de copac
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
surov” (verde, fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă dintr-un arbore. Cântecul și sorcovitul considerate aducătoare de noroc, sănătate și bucurii. Acest obicei se practica mai cu seamă în satele de răzeși Oncești, Bărboasa și Dealu Perjului. În satele Tarnița și Satu Nou, grupuri de copii cu buzunarele pline cu boabe de grâu vin și „seamănă” gospodăria unde au „arat” cu Plugușorul, rostind cuvintele: „Anul Nou cu sănătate/ Și la mulți ani fericiți!” TĂIATUL PORCULUI Tăiatul porcului se făcea în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
parte tinerii. Se făcea o horă a flăcăilor de rând, unde se cânta din vioară, țambal, cimpoi, fluier, caval, ocarină, cimpoi și cobză și o horă a celor mai avuți, care-și plăteau fanfară. În satele Valea Iepei, Bărboasa și Tarnița erau cunoscute tarafurile lui Țîmpău, Neculai Crețu, Gh. Samoilă, Ion Sofronea, Coca I, Vasile Sularu Vasile și Gheorghe Maftei. În satele comunei se întâlneau o serie de jocuri populare cu specific local dar și jocuri comune cum ar fi Bătuta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să rămâie/ Curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce te-o lăsat/ Ea cu gura te-o descânta/ Dumnezeu leac ți-a da’’. O altă variantă de descântec de „deochi” a fost culeasă de la Maria Puiu din Tarnița, fiind folositoare atât la oameni, cât și la animale. Pentru acest descântec, ea întrebuința un pai de mătură de la biserică, un ban de argint, un fir de busuioc și unul de lână roșie. În timp ce plimba banul în jurul ochiului bolnav, firele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]