818 matches
-
considerăm doar premoderne. Curricula propriu-zis moderne au apărut abia în perioada postbelică, odată cu progresele cercetărilor psihologice dedicate învățării și integrarea lor în modelele curriculare care prescriu moduri de dirijare a mecanismelor învățării în direcția unor obiective predefinite și clasificate în taxonomii pedagogice. Deși au fost supuse unor critici postmoderniste virulente în ultimele decenii, curricula moderne sunt încă vii și se află la baza multor reforme educaționale care se desfășoară în spațiul euroatlantic. Autorii lor au aspirat și au reușit să le
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cercetării psihologice și pedagogice, teoria modernă a curriculumului s-a optimizat continuu. Cea mai consistentă contribuție științifică a venit din partea unui notoriu eficientist și emul al lui Tyler, Benjamin Bloom, care, în 1956, a publicat Domeniul cognitiv al vestitei sale Taxonomii de obiective pedagogice 21. Taxonomia lui Bloom permitea designul unor curricula centrate pe obiective comportamentale consistente, promițând chiar o știință riguroasă a curriculumului și o știință obiectivă a instruirii; ambele păreau similare celor botezate generic de către epistemologii germani Naturwissenschaften. 11
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modernă a curriculumului s-a optimizat continuu. Cea mai consistentă contribuție științifică a venit din partea unui notoriu eficientist și emul al lui Tyler, Benjamin Bloom, care, în 1956, a publicat Domeniul cognitiv al vestitei sale Taxonomii de obiective pedagogice 21. Taxonomia lui Bloom permitea designul unor curricula centrate pe obiective comportamentale consistente, promițând chiar o știință riguroasă a curriculumului și o știință obiectivă a instruirii; ambele păreau similare celor botezate generic de către epistemologii germani Naturwissenschaften. 11.6. Deceniul marii literaturi curricularetc
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a planificării curriculumului - o decizie de sorginte progresivistă, dar confirmată de achizițiile ulterioare ale cercetării curriculare moderne. 11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60-’70tc "11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60‑’70" Succesul Taxonomiei lui Bloom (1956) a antrenat alte descoperiri psihopedagogice remarcabile. S-a comparat Taxonomia cu „Tabelul lui Mendeleev” și s-a spus că pedagogia a depășit „faza alchimică”, devenind știință obiectivă autentică. În 1959 a avut loc un alt eveniment științific
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale cercetării curriculare moderne. 11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60-’70tc "11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60‑’70" Succesul Taxonomiei lui Bloom (1956) a antrenat alte descoperiri psihopedagogice remarcabile. S-a comparat Taxonomia cu „Tabelul lui Mendeleev” și s-a spus că pedagogia a depășit „faza alchimică”, devenind știință obiectivă autentică. În 1959 a avut loc un alt eveniment științific major. În urma unei conferințe desfășurate la Woods Hole (Cape Cod) (Massachusetts), președintele acesteia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de Carroll au fost aplicate în anii următori la diferite niveluri ale învățământului, dând naștere la numeroase mastery learning; experimentate, acestea dovedeau eficacitate instrucțională maximă, mai ales după ce modelul inițial al lui Carroll (1963) s-a conectat în 1968 cu Taxonomia lui Bloom; s-a constituit, astfel, un mastery learning centrat pe obiective comportamentale, riguros, care permitea controlul permanent al progreselor instruirii și determinarea eficacității generale a acesteia („reușita tuturor la învățătură”, „succesul general”)26. Curiozitatea teoreticienilor și designerilor de curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a realiza și a evalua performanțele învățării. Asamblarea lor în planuri de învățământ și programe școlare va finaliza, după autorii citați, curriculumul unei educații adecvate atât pentru nevoile individului, cât și pentru cerințele societății. 12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogicetc "12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogice" Taxonomiile obiectivelor pedagogice sunt considerate de către mulți teoreticieni ai curriculumului - și în primul rând de către cei „moderniști” - cele mai sigure puncte de sprijin pentru proiectarea și dezvoltarea unor planuri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în planuri de învățământ și programe școlare va finaliza, după autorii citați, curriculumul unei educații adecvate atât pentru nevoile individului, cât și pentru cerințele societății. 12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogicetc "12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogice" Taxonomiile obiectivelor pedagogice sunt considerate de către mulți teoreticieni ai curriculumului - și în primul rând de către cei „moderniști” - cele mai sigure puncte de sprijin pentru proiectarea și dezvoltarea unor planuri educaționale riguroase și adecvate pentru satisfacerea nevoilor de formare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învățământ și programe școlare va finaliza, după autorii citați, curriculumul unei educații adecvate atât pentru nevoile individului, cât și pentru cerințele societății. 12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogicetc "12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogice" Taxonomiile obiectivelor pedagogice sunt considerate de către mulți teoreticieni ai curriculumului - și în primul rând de către cei „moderniști” - cele mai sigure puncte de sprijin pentru proiectarea și dezvoltarea unor planuri educaționale riguroase și adecvate pentru satisfacerea nevoilor de formare individuală și pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de către mulți teoreticieni ai curriculumului - și în primul rând de către cei „moderniști” - cele mai sigure puncte de sprijin pentru proiectarea și dezvoltarea unor planuri educaționale riguroase și adecvate pentru satisfacerea nevoilor de formare individuală și pentru a răspunde cerințelor societății. Taxonomiile lui B.S. Bloom, D.R. Krathwohl și A.J. Harrow au fost utilizate în special în SUA, pentru proiectarea curriculară la nivelul învățământului secundar și în învățământul vocațional. În anii ’60, taxonomia lui B.S. Bloom a fost folosită pentru proiectarea curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de formare individuală și pentru a răspunde cerințelor societății. Taxonomiile lui B.S. Bloom, D.R. Krathwohl și A.J. Harrow au fost utilizate în special în SUA, pentru proiectarea curriculară la nivelul învățământului secundar și în învățământul vocațional. În anii ’60, taxonomia lui B.S. Bloom a fost folosită pentru proiectarea curriculumului formării militarilor în mai multe țări membre NATO. În deceniul următor însă, aceasta a fost abandonată în favoarea inventarului de demersuri intelectuale transdisciplinare propus de L. D’Hainaut (asupra căruia vom reveni
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
NATO. În deceniul următor însă, aceasta a fost abandonată în favoarea inventarului de demersuri intelectuale transdisciplinare propus de L. D’Hainaut (asupra căruia vom reveni în acest capitol). Trebuie să facem totuși precizarea că „pedagogia prin obiective” și dezvoltarea curriculară prin taxonomii preconstituite de obiective în literatura psihopedagogică au întâmpinat și numeroase critici. Acestora li se opune așa-zisa pedagogie by men („prin oameni”). Criticilor aduse de reprezentanții „pedagogiei prin oameni” le-a răspuns J.W. Popham (1968). Întrucât, în pedagogia modernă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de autorul acestui volum în reforma curriculară a învățământului militar din România (este baza teoretică a curriculumului Academiei Trupelor de Uscat din Sibiu)31. „Tipologia demersurilor transdisciplinare” descrisă de D’Hainaut are avantajul de a fi depășit deficiența esențială a taxonomiilor obiectivelor pedagogice de tip Bloom-Krathwohl-Harrow: separarea arbitrară a domeniilor formării umane (cognitiv, afectiv și psihomotor). D’Hainaut a reușit integrarea acestora printr-un principiu extrem de simplu. „Integrarea cognitivă” propusă de L. D’Hainaut a putut fi expusă într-un mod
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tratamentul pedagogic la situațiile educaționale întâlnite prin „repetiții”, „ajustări” și „îmbogățiri” ale conținuturilor învățării. Seduși de acest model (și în special fascinați de termenul competență), designerii Noului Curriculum românesc au crezut că îl pot combina cu modelul curricular bazat pe taxonomia lui Bloom pentru a obține o sinteză superioară. Acest amestec s-a dovedit însă malign. A rezultat un mixtum compositum haotic de „obiective”, „competențe”, „capacități”, „performanțe”, „obiective de referință”, „obiective terminale”, „competențe de bază” etc. nestructurat ierarhic, fără raporturi precise
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și nu a fost luată în seamă. Anunțul mortuar a fost făcut în 1969, dar curricula moderne au supraviețuit în deceniul următor. Ba chiar au avut parte de glorie și „prosperitate” prin asimilarea unor descoperiri și construcții științifice importante, precum taxonomia obiectivelor pedagogice (Bloom), ierarhia mecanismelor de învățare (R.M. Gagné), paradigma mastery learning (John B. Carroll), tehnici de motivare (Maslow, Berlyne ș.a.) etc. și nu se poate ignora faptul că „ingineria curriculară” botezată de R.M. Gagné instructional technology este o realizare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
McKeon și al unei îndelungi meditații. Schwab a ajuns la concluzia că vestitele Great Books („Marile Cărți ale Omenirii”) dispun de un mare potențial educativ și că trebuie luate în considerare în alcătuirea oricărui curriculum. În același timp, propunea o taxonomie a variatelor categorii de cercetări științifice, ca pe un fel de ghid pentru planificarea și proiectarea curriculară. După el, taxonomia cercetărilor științifice și Marile Cărți ar trebui să constituie instrumentele de lucru ale oricărui designer curricular și, în același timp
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de un mare potențial educativ și că trebuie luate în considerare în alcătuirea oricărui curriculum. În același timp, propunea o taxonomie a variatelor categorii de cercetări științifice, ca pe un fel de ghid pentru planificarea și proiectarea curriculară. După el, taxonomia cercetărilor științifice și Marile Cărți ar trebui să constituie instrumentele de lucru ale oricărui designer curricular și, în același timp, să fie „inima” (core) oricărui curriculum. Într-un studiu-anexă, Schwab și-a dezvăluit sursele și metoda (What Do Scientists Do
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
caz, cu conceptul generic de learner (care nu ne spune nimic despre vârsta și caracteristicile individuale ale celui ce învață). Deceniul pe care îl analizăm s-a derulat însă sub semnul impresiei puternice produse în lumea educației de finalizarea primei taxonomii a obiectivelor pedagogice a cărei descriere începuse anterior. De aceea a și fost considerată de mulți exegeți ca „epoca lui Bloom”5. Taxonomia lui Bloom a fost asemuită cu tabelul lui Mendeleev și s-a afirmat ritos că ea inaugurează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
îl analizăm s-a derulat însă sub semnul impresiei puternice produse în lumea educației de finalizarea primei taxonomii a obiectivelor pedagogice a cărei descriere începuse anterior. De aceea a și fost considerată de mulți exegeți ca „epoca lui Bloom”5. Taxonomia lui Bloom a fost asemuită cu tabelul lui Mendeleev și s-a afirmat ritos că ea inaugurează nașterea pedagogiei științifice după milenii de căutări, frământări și bâjbâieli „alchimice”. Taxonomia obiectivelor pedagogice a fost, fără îndoială, o contribuție științifică majoră, care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și fost considerată de mulți exegeți ca „epoca lui Bloom”5. Taxonomia lui Bloom a fost asemuită cu tabelul lui Mendeleev și s-a afirmat ritos că ea inaugurează nașterea pedagogiei științifice după milenii de căutări, frământări și bâjbâieli „alchimice”. Taxonomia obiectivelor pedagogice a fost, fără îndoială, o contribuție științifică majoră, care a marcat istoria pedagogiei. Dar importanța ei nu este atât de mare cât s-a sperat în anii ’70; ea nu descrie un „tablou universal al elementelor chimice umane
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este atât de mare cât s-a sperat în anii ’70; ea nu descrie un „tablou universal al elementelor chimice umane”, ci doar un set de limite ale posibilităților de formare umană cu ajutorul influențelor educative. Speranțele „obiectiviste”, legate de universalitatea taxonomiei lui Bloom, s-au diminuat încă din anii ’70, când s-au identificat numeroase aspecte discutabile ale acestei construcții teoretice și s-a demonstrat că sunt posibile taxonomii alternative. Pe parcursul întregului deceniu, Bloom a încercat însă să își apere și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
posibilităților de formare umană cu ajutorul influențelor educative. Speranțele „obiectiviste”, legate de universalitatea taxonomiei lui Bloom, s-au diminuat încă din anii ’70, când s-au identificat numeroase aspecte discutabile ale acestei construcții teoretice și s-a demonstrat că sunt posibile taxonomii alternative. Pe parcursul întregului deceniu, Bloom a încercat însă să își apere și să își consolideze teoria. În 1971, a publicat - împreună cu T. Hastings și G. Madaus - Handbook of Formative and Summative Evaluation 6. Manualul limpezea problemele practice ale „pedagogiei prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și „măsurătorismul” inflexibil. În 1976, Benjamin Bloom a publicat Human Characteristics and School Learning 7, intenționând să confere un temei psihologic și educațional solid, inextricabil chiar, instruirii eficiente. A articulat principiile mastery learning, enunțate de J.B. Carroll (1963)8, cu taxonomia de obiective și cu tehnicile de evaluare preconizate de el însuși într-un model instrucțional extrem de coerent. În plus, Bloom a atașat modelului său numeroase alte rezultate ale cercetărilor behavioriste dedicate învățării, năzuind să-i confere acestuia un caracter cât
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vedere două tipuri de design instrucțional. Macroproiectarea privește designul sistemelor și proceselor de instruire la nivel curricular. Microproiectarea privește designul experiențelor de învățare concrete prevăzute în curriculum și parcurse de elevi, în clasă. Spre deosebire de Bloom, Gagné n-a descris o taxonomie a obiectivelor educaționale care să fundamenteze curriculumul și instruirea concretă. După el, instruirea este, de fapt, învățare; prin urmare, instruirea trebuie să fie la fel de „naturală” ca și învățarea. Orice alt element, artificial introdus în această ecuație, va face instruirea „nenaturală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
De aceea, singurele obiective pedagogice ale curriculumului și ale instruirii concrete sunt și trebuie să rămână tocmai cele opt-nouă mecanisme (tipuri de învățare) care permit asimilarea informațiilor, formarea abilităților și a capacităților de a opera cu cunoștințe și priceperi. Repudiind taxonomia lui Bloom, Gagné reproșa implicit teoriei instrucționale a acestuia și curriculumului by objectives artificialitatea, „lipsa de obiectivitate” și „neconformitatea cu natura” fenomenelor și proceselor reale. Ceea ce însemna că era vorba despre modele incompatibile din punct de vedere științific. Un vierme
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]