357 matches
-
cunoa?terii sociologice asupra acestor epoci, f?r? a neglijă faptul c? sociologia este relativ independent? (ea devine ?i datorit? a ceea ce se petrece �n interiorul ei că disciplin? de cunoa?tere). Este demn de tot interesul efortul sociologilor cunoa?terii de a contura locul sociologiei ?i rosturile ei �n societate, �n interac?iune cu politicul, economicul ?i culturalul, viz�nd aspectele institu?ionale, ca metodologie de cunoa?tere a socialului, ca ansamblu teoretic, ca aplică?ie a cunoa?terii sale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cunoa?terii de a contura locul sociologiei ?i rosturile ei �n societate, �n interac?iune cu politicul, economicul ?i culturalul, viz�nd aspectele institu?ionale, ca metodologie de cunoa?tere a socialului, ca ansamblu teoretic, ca aplică?ie a cunoa?terii sale. Analizele contextului social al cunoa?terii ?i ale influen?elor c�mpului intelectual al unei forme organizate de social asupra cunoa?terii sociologice ne ajut? s? pricepem de ce nu au ce c?uta �n sociologie postul?rile ideologiilor indiferent
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i rosturile ei �n societate, �n interac?iune cu politicul, economicul ?i culturalul, viz�nd aspectele institu?ionale, ca metodologie de cunoa?tere a socialului, ca ansamblu teoretic, ca aplică?ie a cunoa?terii sale. Analizele contextului social al cunoa?terii ?i ale influen?elor c�mpului intelectual al unei forme organizate de social asupra cunoa?terii sociologice ne ajut? s? pricepem de ce nu au ce c?uta �n sociologie postul?rile ideologiilor indiferent care ar fi acestea. Sigur c? societatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
institu?ionale, ca metodologie de cunoa?tere a socialului, ca ansamblu teoretic, ca aplică?ie a cunoa?terii sale. Analizele contextului social al cunoa?terii ?i ale influen?elor c�mpului intelectual al unei forme organizate de social asupra cunoa?terii sociologice ne ajut? s? pricepem de ce nu au ce c?uta �n sociologie postul?rile ideologiilor indiferent care ar fi acestea. Sigur c? societatea influen?eaz? sociologia prin procesualitatea ei ?i prin �ncerc?rile ei de a se autocunoa?te
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu spunem mai nimic din punct de vedere sociologic p�n? nu identific?m care deciden?i, institu?îi, actori individuali sau/?i colectivi �?i fac din cunoa?terea sociologic? un aliat, un instrument, un scop, un crez. Sociologia cunoa?terii ne ajut? s? �n?elegem c? tot ce s-a �nt�mplat �n sociologie ?i �n raporturile ei cu exterioritatea social? a f?cut că devenirea ei s? urmeze o anumit? traiectorie. Dup? ce s-a institu?ionalizat ?i au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rîi � cu mult? sau cu mai pu?în? onestitate ?tiin?ific? � a subiec?ilor umani ?i a societ??ilor acestora. S? nu ne �nchipuim c? sociologii care vor �nv??a temeinic din filosofia ?i istoria ?tiin?ei, din sociologia cunoa?terii ?i etic? etc. vor afla �adev?rul pur�, �calea� de urmat etc. ci, c? proced�nd astfel, ei pot face pa?i, cu mai mult? onestitate ?tiin?ific?, cu �smerenie�, c?tre o mai mare obiectivitate, pot c?p?ta
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
etc. ci, c? proced�nd astfel, ei pot face pa?i, cu mai mult? onestitate ?tiin?ific?, cu �smerenie�, c?tre o mai mare obiectivitate, pot c?p?ta con?tiin?a c? nici o disciplin? care �?i asum? responsabilitatea cunoa?terii socioumanului nu este o �monad? Revin asupra �istoriei� ?tiin?ei pentru a desprinde ?i faptul c? a face istoria sociologiei poate �ndemna cititorii ei la o a?ezare mai temeinic? �n socialul prezent ?i la o alt? atitudine fă?? de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
m � că istorici ai disciplinei � fapte, fenomene cu semnifică?ie, iar semnifică?ia se define?te prin raportare la valori culturale (universale), caracteristice epocilor istorice. Un idealtip de istorie a sociologiei are caracter instrumental, serve?te unei mai adecvate cunoa?teri a devenirii disciplinei. De obicei, cei care urm?resc devenirea unei discipline selecteaz? de ici ?i de colo, ar?ta P. Sorokin. Proced�nd �n acest fel �ns?, ei nu au suficiente argumente care s? le �ndrept??easc? afirmă?iile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cronologice ?i geografice. A scrie ast?zi o istorie a sociologiei fundamentat? pe con?tiin?a importan?ei dep??irii �opozi?iilor clasice� � static-dinamic, local-na?ional-interna?ional etc. � mi se pare o întreprindere mai benefic? pentru cunoa?terea devenirii cunoa?terii sociologice dec�ț aceea care ar selecta c�teva �mari nume� sau c�teva no?iuni �cheie� ale sociologiei. Autorii prezentului volum consider? c? �impulsul ini?ial� a fost dat sociologiei de c?tre revolu?ia industrial? ?i politic? a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i contractual?, prin intermediul diviziunii muncii sociale care �ncurajeaz? afirmarea identit??îi individuale. Durkheim a dat sociologiei sarcina de a trata fenomenele sociale că lucruri, pentru a realiza o cunoa?tere obiectiv? a formelor de societate ?i pentru a favoriza na?terii unei noi comunit??i morale. Deciden?îi vremii au sprijinit sociologii c�?tiga?i de cauză republican? ?i de morală laic?. Ei au constituit l?că?uri universitare, au dat mai multe mijloace facult??ilor, profesorii au fost mai bine
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
postulatelor func?ionaliste. �Sociologia critic?� �?i va afla principalul inspirator �n C. Wright Mills care denun?? alienarea claselor mijlocii, c�rd??ia elitelor economice, politice ?i militare etc. ?i �n Fran?a se afirm? o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit??îi sociale, sociologia fiind acum mai sensibil? la mizele empirice dec�ț la �sirenele teoretice�. Institu?iile internă?ionale (CEE ?i UNESCO) dau sociologiei noi comenzi de cercetare, finan??rile americane venite de la Ford, Rockefeller sau Kodak o �nt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
simplu este simplu sau simplificat pentru a facilita nara?iunea ?i �n?elegerea. Autorii au l?sat deoparte, se �n?elege, detalii considerate mai pu?în importante. Poate lipsesc imagini ce ar fi adus mai mult din ambian?a cunoa?terii socialului prin sociologie �n alte epoci (cum procedau leplaysienii, de exemplu, sau cum f?ceau anchete cercet?torii ?colii de la Chicago). Traducerea acestei lucr?ri umple un gol �n literatura sociologic? de la noi, venind �n sprijinul studen?ilor dar ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
constată un lucru rar �n literatura de specialitate ?i anume acela c? apar numele ?i prenumele tuturor autorilor, iar siglele ?i abrevierile s�nt explicitate. Aceast? carte este o nou? contribu?ie la dezv?luirea posibilit??ilor ?i limitelor cunoa?terii sociologice. C�nd perspectiva de abordare va fi l?rgit? ?i la Europa Central? ?i de Est etc. vom avea mult mai clar? �panoramă� sociologiei. atunci se vor manifesta consecin?e ale unor fapte, acte, evenimente pe care ast?zi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
avea mult mai clar? �panoramă� sociologiei. atunci se vor manifesta consecin?e ale unor fapte, acte, evenimente pe care ast?zi le ignor?m O traiectorie a sociologiei rom�ne?ți Pentru sociologii, pentru cititorii rom�ni ai istoriei cunoa?terii sociologice poate apare impresia c? actuala lucrare este scris? (?i) pentru ei. Dup? o lectur? atent? a c?r?îi ?i cunosc�nd ce s-a �nt�mplat la noi poate r?m�ne impresia c? �ce a fost va
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fost emise multe idei, dar pu?ine au dat roadele scontate). M? gr?besc s? previn astfel de acuză?îi ar?ț�nd c? cele mai multe idei emise la noi le reg?sim �n societ??ile Antichit??îi, Evului Mediu, Rena?terii sau Epocii Luminilor� ?i �n timpul Rena?terii de la noi, c?rturarii au (re)descoperit societatea, importan?a oamenilor, foloasele ac?iunii dar nu au renun?at automat la credin?ele religioase, la contemplare, sau la �z?bava� pl?cut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dat roadele scontate). M? gr?besc s? previn astfel de acuză?îi ar?ț�nd c? cele mai multe idei emise la noi le reg?sim �n societ??ile Antichit??îi, Evului Mediu, Rena?terii sau Epocii Luminilor� ?i �n timpul Rena?terii de la noi, c?rturarii au (re)descoperit societatea, importan?a oamenilor, foloasele ac?iunii dar nu au renun?at automat la credin?ele religioase, la contemplare, sau la �z?bava� pl?cut? a �cetitului c?r?ilor�. Critică ordinii sociale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ioan Popper, Nicolae Ghika-Com?ne?ți ?.a.) Dimitrie Cantemir (1673-1723), fiu de domnitor moldovean, a studiat tradi?iile bizantine ?i turce?ți, autori clasici ?i contemporani, a �nv??at limbi clasice ?i moderne (orientale ?i occidentale). Lucrarea să Istoria cre?terii ?i descre?terii Imperiului Otoman a abordat aceea?i tematic? prezent? la G.�B. Vico sau la Montesquieu. Pr?bu?irea imperiului turcesc se corela cu ascensiunea Europei moderne, �n care se �nscria ?i Moldova vremii sale. La cererea Academiei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ghika-Com?ne?ți ?.a.) Dimitrie Cantemir (1673-1723), fiu de domnitor moldovean, a studiat tradi?iile bizantine ?i turce?ți, autori clasici ?i contemporani, a �nv??at limbi clasice ?i moderne (orientale ?i occidentale). Lucrarea să Istoria cre?terii ?i descre?terii Imperiului Otoman a abordat aceea?i tematic? prezent? la G.�B. Vico sau la Montesquieu. Pr?bu?irea imperiului turcesc se corela cu ascensiunea Europei moderne, �n care se �nscria ?i Moldova vremii sale. La cererea Academiei din Berlin a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai ales muncă. Starea de civiliza?ie� �nseamn? munc? ?i supremă?ia legii, egalitatea tuturor �n fă?a legilor. Progresul, dup? Vasile Conta (1845-1882), este continuu ?i indefinit. Sensul lui este legat de �vectorul-con?tiin??�, iar criteriul este dezvoltarea cunoa?terii care �ntemeiaz? ac?iunea. Individul ?i societatea se co-determin? ?i trebuie s?-?i fac? concesii reciproce. Poetul nostru na?ional, Mihai Eminescu (1850-1889) a c?utat s? identifice caracteristicile riguroase ale identit??îi rom�nilor ?i s? denun?e �clasele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iar �n parlamentul ??rîi a militat pentru modernizarea societ??îi rom�ne?ți). Jules Michelet l-a considerat �sufletul na?iunii rom�ne�. �n acela?i timp s-au cristalizat preocup?ri de sociologie moral?, de sociologia culturii, sociologia cunoa?terii, sociologia educa?iei etc. �Principiul activ� al societ??îi este interesul; via?a sociouman? este, �n fapt, o agregare ?i dezagregare a intereselor �n lupt? pentru Ideal. Pentru rom�ni idealul social era progresul �n civiliza?ie, consideră Constantin Dimitrescu-Ia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din care face parte naratorul, �n majoritatea cazurilor) sau a unei epoci revolute (�timpul precursorilor ?i a fondatorilor�), cum se face adesea. Astfel, nu vom reg?și referin?a obligatorie la filosofii Antichit??îi, nici la filosofii politici ai Rena?terii sau ai �Luminilor� secolului al XVIII-lea, care s�nt trimi?i �n preistoria ?tiin?elor sociale. De asemenea, a existat preocuparea de a nu propune o lectur? par?ial? sau militant? a disciplinei, f?c�nd apel la un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de aflat, �ntre expunerea doctrinelor ?i a condi?iilor sociale de emergen??. ?i lista nu este �nchis?! Dac? sociologii se consider? destul de aviză?i pentru a nu pică �n capcanele naturalismului ?i ale dificult??ilor constante de obiectivare a cunoa?terii, ei nu s�nt cu siguran?? mai asigura?i dec�ț al?îi c? nu vor c?dea �n ele. �nc? un cuv�nt: din ra?iuni de comoditate, redactarea primei p?r?i i-a revenit �n principal lui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sistemul feudal la sistemul industrial, �n Occident, de exemplu) se face prin violen??, prin �nfruntarea claselor antagoniste. Cu toate acestea, conflictele sociale nu s�nt anarhice; ele se supun unor legi generale care �mping omenirea s? evolueze �n sensul cre?terii capacit??ilor ei de interven?ie asupra naturii ?i societ??îi. Noi putem spune, �n principiu, c? �n momentul �n care sistemul feudal ?i teologic a fost definitiv organizat, elementele unui nou sistem social �ncepuser? s? se formeze. O capacitate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
este o contrac?ie a expresiei �politic? pozitiv?� pe care Comte o utilizeaz? �n 1824. Prin această el a �n?eles s?-?i disting? propria doctrin? care, plec�nd de la o analiz? a condi?iilor de evolu?ie a cunoa?terii umane, nu re?ine dec�ț adev?rurile ?tiin?ifice � sau pozitive � excluz�nd orice alt? c?utare a esen?ei lucrurilor. Din acest moment apar temele ce vor figură �n Cursul pe care �l inaugureaz? � �n apartamentul s?u
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s?i francezi ?i englezi, printre care, Stuart Mill ?i lexicograful Emile Littr� joac? un rol decisiv. Pragmatist �nainte de toate, Comte separ? �n mod deliberat studiul fizic al fenomenelor de metafizic?. El afirm? c? validitatea ?tiin?ific? a cunoa?terii trebuie s? se sprijine pe observa?ia f?cut? �n mod ?tiin?ific ?i, măi general, pe experien??, care presupune realizarea unei experiment?ri. Acestea caracterizeaz? ?tiin?ele, naturale ?i sociale, pe care le adun? �ntr-un sistem coordonat al ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]