440 matches
-
excepții care, în ciuda faptului că evită, de la caz la caz, adoptarea unor vocabulare ori sintaxe consacrate, propun fie angajarea unui tip superior de alcătuire a unui context muzical, fie o clasificare subtilă a materialității actului componistic, dictată de gradul de teatralitate al factorului sonor. Tentativele de repunere pe rol a oralității primordiale au totuși vagi șanse de izbîndă atîta vreme cît, spre deosebire de epocile arhaice, bazate pe gramatici comune, imuabile, muzicile conceptuale dezvoltă o permanentă escaladare a limbajelor particulare, insulare, nu de
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
G. M. Zamfirescu, Victor Ion Popa sau Camil Petrescu. E un capitol important pentru istoria autohtonă a ideilor teatrale, un punct de plecare de neocolit pentru analiza spectacologică a deceniilor următoare; cu toată necesara preocupare pentru trasarea liniilor precise ale teatralității dintre războaie (de la care i se „trage” totul scenei românești), trebuie însă spus de la bun început că adevărata miză a cărții stă în cu totul altă parte. Ce înseamnă totuși teatralizarea, cuvînt-cheie în analiza Mirunei Runcan? Termen de care criticii
40 de ani în 300 de pagini by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13107_a_14432]
-
Eli Sunday (Paul Dano), pastorul local, dornic de a avea propria parohie. Și Eli Sunday se află în căutarea puterii, cea pe care i-o conferă rolul de pastor evanghelic exorcizînd enoriașii creduli, într-un spectacol funambulesc de o rizibilă teatralitate. Mistificarea nu-i scapă lui Daniel care trebuie să convină cu pastorul asupra unor chestiuni pentru a avea susținerea comunității. Dovedit de a-l fi ucis pe cel care împrumutase identitatea fratelui său, Daniel trebuie să compare în fața congregației în
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]
-
un tur de forță, încercînd să devină o voce a rațiunii într-o lume din ce în ce mai sufocată de noxe. Politicianul și-a ales un alt culoar, unde imaginea sa se reconstruiește substanțial, servind nu doar o cauză nobilă, cît o necesitate. Teatralitatea demonstrației se explică și prin faptul că filmul lui Guggenheim, susținut de prestația actoricească și politică ex catedra a lui Al Gore, se adresează atît unui public informat, cît și unui public dezinformat, cu o pregătire minimală, și este poate
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
Teatrul Maghiar din Cluj, la „Bulandra”. Cu Aureliu Manea a făcut Arden din Kent, în 1978 și, tot la Ploiești, zece ani mai tîrziu, Trei surori. Iată ce scria Vittorio despre Rică Manea: „Prin tainice alchimii năștea imagini de o teatralitate autonomă, eliberate de servituțile ilustratorului, adevărate imagini-stare, imagini-gînd, oricînd gata să se destrame preluînd prin rezonanță zgomote, glasuri, șoapte dintr-un dincolo cu care puțini au curajul sau menirea să dialogheze. Să admirăm, dar să nu invidiem această grea povară
Despărțiri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2718_a_4043]
-
ei să însemne. Sînt preocupați de relațiile dintre ei, de ceea ce îi leagă și de ceea ce îi desparte, se străduiesc să se explice, să transforme vina în întîmplare nefericită, să se dezvinovățească, să pedepsească în cunoștință de cauză. Redus la teatralitatea sa elementară, celebrul text shakespearian devine o problemă personală, nu filozofică. Spectacolul coboară la rădăcina răului, acolo unde crima se petrece fără mijlocitori: cel care o înfăptuiește este și cel care profită de pe urma ei, cel care vrea să o pedepsească
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
în Danemarca este mai întîi o dramă personală și prin intensitatea ei devine universală. Iureș se potrivește cel mai bine cu desenul general al spectacolului, cu retorica lui anti-retorică. Actorul a renunțat la procedeele, lipite parcă de piele, ale unei teatralități răsfățat-demonice, pentru exprimarea inteligentă a unei sensibilități îndurerate. Hamlet iubește și se teme de urmările iubirii, își cenzurează elanurile și interoghează neîncetat raționalitatea unei lumi indiferente, cînd nu este ostilă. Tot ce îl confirmă vine din ceea ce alții nu văd
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
Marină Constantinescu Cuvîntul "teatralitate", care apare în titlul ei, i-a îndemnat pe colegii mei de redacție să-mi ofere spre lectură și recenzare cartea lui Nicu Horodniceanu, Eul flexibil sau despre teatralitate, apărută de curînd la Editură Albatros, în colecția Eseu. Faptul că
Arta de a trăi prezentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17647_a_18972]
-
Marină Constantinescu Cuvîntul "teatralitate", care apare în titlul ei, i-a îndemnat pe colegii mei de redacție să-mi ofere spre lectură și recenzare cartea lui Nicu Horodniceanu, Eul flexibil sau despre teatralitate, apărută de curînd la Editură Albatros, în colecția Eseu. Faptul că nu știam nimic despre autor a funcționat și că o incitare. Datele tehnice din notă biobibliografica de la sfîrșitul volumului m-au ajutat să-mi schițez un portret: Nicu Horodniceanu
Arta de a trăi prezentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17647_a_18972]
-
montare care ar putea sta, cu unele mici amendamente, pe orice scenă profesionistă. Și asta nu doarpentru că în multe locuri nivelul și calitatea montărilor au scăzut iar ce se întîmplă este absolut aberant și mută discuțiile, implicit, în afara granițelor teatralității și spectacologiei. Gianina Cărbunariu a gîndit o punere în scenă în care toate elementele să fie reprezentate cu maturitate, ea însăși dovedindu-se un artist matur, profund și complex, să existe soluții pentru spațiu, pentru costume, de regulă improvizate la
Faptul divers by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13937_a_15262]
-
pildă, să înțeleagă cum, cale de trei săptămîni, un oraș întreg e un cuptor care arde în teatru continuu, ceea ce nu înseamnă doar o sumă de spectacole (și ce sumă! în jur de 700!), înseamnă un ALT spectacol, de o teatralitate specială (teatralitate, adică un amestec de "semne și senzații" independente de orice "text", am spune, dacă ar fi să-l invocăm pe dl Barthes). La Avignon, hălăduind pe străzile invadate de oameni care iubesc teatrul, te simți liber și în
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
înțeleagă cum, cale de trei săptămîni, un oraș întreg e un cuptor care arde în teatru continuu, ceea ce nu înseamnă doar o sumă de spectacole (și ce sumă! în jur de 700!), înseamnă un ALT spectacol, de o teatralitate specială (teatralitate, adică un amestec de "semne și senzații" independente de orice "text", am spune, dacă ar fi să-l invocăm pe dl Barthes). La Avignon, hălăduind pe străzile invadate de oameni care iubesc teatrul, te simți liber și în dulce fraternitate
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
suporți mistralul și să nu dormi, să vezi 15 spectacole proaste la unul bun, pentru că trăiești o experiență unică"... Unicitate datorată, cred, nu atît programului propriu-zis (autori, regizori, tendințe, în fiecare an repertoriate de criticii de teatru), cît, din nou, teatralității Avignon-ului în sine. Un spațiu încărcat de istorie, în care totul sună altfel (imaginați-vă cum sună un text în clarobscurul unei biserici părăsite, cu pereții gri, scorojiți, printre vitralii și coloane, unde nu se mai slujește decît teatru)... E
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
la spectacolele ...au pus cătușe florilor de Fernando Arrabal și La țigănci de Mircea Eliade, amîndouă puse în scenă de Alexander Hausvater, cu mare succes, la Teatrul Odeon. Spectacolul din el, din limba lui poetică, spiritul unei aventuri cît viața, teatralitatea poemelor sale, a imaginilor, ludicul formelor și formulărilor se amestecau teribil cu ceea ce era, atunci, șocant la Arrabal și fabulos la Eliade, tremura și se emoționa puternic cînd se făceau salturi peste sală, salturi mortale, ca la circ, cînd spectatorii
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
miliarde de dolari împrumutați pe termen scurt băncilor europene. Iritarea se traduce, deocamdată, prin creșterea dobânzilor la împrumuturi, dar e posibil să urmeze și alte măsuri, mult mai radicale. Grecia e un caz spectaculos, dramatic și cu multe elemente de teatralitate — în fond, acolo s-au născut și tragedia, și comedia! Atacul asupra clădirii Parlamentului arată că nici în țări cu o cultură a democrației mai evoluată decât a noastră oamenii nu identifică realele cauze ale problemelor cu care se confruntă
E noapte și e frig, finanțiști! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6321_a_7646]
-
excepții care, în ciuda faptului că evită, de la caz la caz, adoptarea unor vocabulare ori sintaxe consacrate, propun fie angajarea unui tip superior de alcătuire a unui context muzical, fie o clasificare subtilă a materialității actului componistic, dictată de gradul de teatralitate al factorului sonor. Tentativele de repunere pe rol a oralității primordiale au totuși vagi șanse de izbîndă atîta vreme cît, spre deosebire de epocile arhaice, bazate pe gramatici comune, imuabile, muzicile conceptuale dezvoltă o permanentă escaladare a limbajelor particulare, insulare, nu de
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
originală îi aparține lui Marius Marchiș, iar decorul și costumele sunt realizate de Adriana Grand. Ziua Franței, 14 iulie. „Marat-Sade" este un spectacol despre nemaipomenita Revoluție Franceză, privită prin ochii unor „nebuni". Însă Frunză adaugă și tema Manipulării și a teatralității unei lumi în schimbare: spectacolul Revoluției și al cetățenilor ei. Un teatru nou despre o lume veche. Un spectacol despre Revoluție și despre oameni „nebuni" care scriu Istoria. Ziua Franței, 14 iulie. Atras - încă de la debut (Dragonul de Evgheni Șvarț
Ziua Franței, 14 iulie. TVR 2, program: piesa „Marat-Sade” de Peter Weiss by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37635_a_38960]
-
-l îndepărtez în același timp pe Adrian Lustig de Eugen Ionescu. Faptul e mai evident în a doua piesă, intitulată Clinica, în realitate o mise-en-scene pentru un antiteatru tot la scară postrevoluționară, dar nu cu miza subminării tehnice a procedeelor teatralității, ci cu o folosire a teatrului pentru dinamitarea Poliției române. Unui actor i se fură valiza ce conține craniul lui Yorrik, hoțul se sperie de craniu, reclamă la Poliție, reiese că actorul este ucigaș în serie, e anchetat, nu știe
LECTURI LA ZI by Iulia Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13657_a_14982]
-
care destinul și hazardul își dau mîna cu liberul arbitru. ,, Realitatea nu există. Noi trebuie să o inventăm" este sloganul-filosofic - dacă pot să mă exprim așa - al unui film eseu, dificil de urmărit pentru cine nu prizează posibila filmicitate a teatralității. Atu pe care-l exploatează cu imaginație debordantă Antoinetta Angelidi în Hoț ori Realitate - temerară tentativă de reiterare a motivelor tragediei antice, a întregii filosofii grecești raportate la prezent. Ceea ce Alexis Grivas afirma în Screen International aveam să constatăm după ce
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
actorii sînt folosiți în penibile reclame video cu detergenți sau untdelemn și, mai ales, în tot felul de show-uri absurde, ridicole și grotești, uneori, în care aparițiile lor ies cu totul din sfera esteticului și, oricum, din aceea a teatralității. Această practic abandonare a profesiunii a atras, am spune în mod paradoxal, o stare materială de invidiat în breaslă și eticheta de vedetă aplicată de marele public. Un actor important trece astăzi pe strada fără să stîrnească vîlvă. O vedetă
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
fotografic-meduzați înaintea Meduzei?!?) Și că dintre toate Bunăvestirile văzute (întâmplător, am mers pe urmele unui bun prieten metafizician, care pregătește un eseu pe tema respectivă), cea botticelliană m-a covârșit de-a binelea prin divina i, seducătoarea levitație de-o teatralitate superbă? Adică prin gradul de participare rafinat-dansantă a mișcărilor, în care, ca-ntr-o tiradă shakespeariană de luxuriantă, reciproc-magnetizantă ambiguitate, Îngerul dă să spună și să sară, dar se reține zeiește în clipa supremă, în vreme ce Fecioara dă să-l respingă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
tare, acest volum de-o serafică, inconștientă magnificență. Și de-o teribilă libertate a simțirii, rostirii și ideii de-a fi. Mi am reevocat legăturile de substanță sufletească dintre Cărtărescu, Dimov și Emil Brumaru, în linia levantinismului nastratinesc. Am recunoscut teatralitatea clovneriei din zăpezile fantasmatice ale lui Coșovei („câte nopți auzul meu nu s-a întins ca un covor / pe trepte, pe scări! / Unde întunericul își mușcă și acum mâinile așteptându-te“) și savoarea luxuriant fabulatorie a scenelor închipuite de Iaru
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mult decît atît. Printre primele cadre avem transcrise cîteva episoade în convenția filmului mut al anilor 20 cu replicile inserate între o imagine și cealaltă, cu viteza specifică de rulare a imaginii care creează impresia unui dramatism burlesc, a unei teatralități nevricoase. Avem un gag tipic pentru un Charlie Chaplin - el și Lubisch, ca și primele filme mute cehești sunt principalele repere pentru regizor - unde vînzătorul de crenvuști în gară amînă deliberat să-i dea restul unui cumpărator numărînd tacticos "restul
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
scenă își au rădăcinile în refuzul oamenilor de teatru de a discerne între semnele textului și semnele reprezentării, care în mod evident nu pot fi examinate cu aceleași mijloace. „ Avem a face cu o veritabilă polifonie informațională, și aceasta este teatralitatea: o densitate de semne.” Textul teatral este prezent în interiorul reprezentării sub forma sa de voce, de sunet, având o dublă existență: la început precedă reprezentarea, pentru ca ulterior s-o acompanieze. în revanșă, este adevărat că se poate citi un text
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
de tout”. Anne Ubersfeld încearcă să explice mecanismele acestui fenomen pornind de la premisa că există în interiorul textului teatral matrici textuale ale reprezentativității, că o asemenea operă poate fi realizată după proceduri care sunt relativ specifice și pun în lumină nucleele teatralității. Orice text dramatic se compune din două părți distincte, dar inseparabile: dialogul/monologul și didascaliile. Raportul textual dialog - didascalii este variabil după epocile istoriei teatrului. în tragedia antică sau cea shakespeariană planul didascaliilor este nul sau cvasinul, pentru ca în teatrul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]