21,512 matches
-
suită. Abia mai tîrziu mi-am dat seama că, deoarece călătoream adesea în RDG, în cursul întîlnirilor noastre, i-am relatat lui Mitterand o mulțime de lucruri detestabile despre acel stat, care nu i-au făcut deloc plăcere. El se temea profund de Germania, înțelegînd că dispariția Republicii Democrate însemna reunificarea, ceea ce ar fi dus la o Germanie prea puternică. Mitterand își însușea de fapt cuvintele lui Mauriac: "Iubesc atît de mult Germania încît îmi pare bine că sunt două". Călătoream
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
sensibil mai în vîrstă decît mine, iar eu am 80 de ani. R: Ați studiat în Germania filosofia, la Tübingen, în mod curios, îndată după al II-lea război mondial. Deci, nu v-a fost teamă de Germania. M.T.: Mă tem de ei abia acum pentru că, iată, în 1999, mi-au telefonat de la Weimar și m-au rugat să țin eu discursul oficial la aniversarea a 250 de ani de la nașterea lui Goethe. Am obiectat că nu sînt germanist, dar mi
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
mit. Un exemplu: Am vrut să studiez mai îndeaproape pulsul subteranelor metroului parizian. L-am însoțit pentru asta pe un conducător de metro de la un capăt la altul al traseului, întrebîndu-l care sînt, acolo, sub pămînt, anxietățile sale. Omul se temea cel mai tare de sinucigași, de cei care se aruncă sub roțile trenului fără a mai putea fi evitați. Îmi spunea că este oribil, uneori fiind nevoie de macarale pentru a desprinde garnitura de rămășițele umane strivite. R: Cea mai
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
despre unul și același fenomen, despre unul și același poet care ascultă și cadența însuflețitoare a lui noi și cântecul de sirenă al lui eu. Avangarda ca noi înseamnă a umple entuziast paginile unor reviste efemere. Avangarda ca eu se teme, parcă, a trece între copertele definitive ale unui volum. Să fie, oare, un simplu, întâmplător joc pronominal?". A doua chestiune importantă ridicată este Inovația tradiției, adică tipul de relație stabilit (manifest sau nu) între avangardiști și precedență, durata avangardelor, precum și
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
toate denumirile sale anterioare -, lămuritoare în acest sens, dacă mai era nevoie, fiind și poziția adoptată de Vadim și ciracii săi la constituirea consiliilor locale de după alegerile din primăvara acestui an) și, mai rar, după interesele sale de moment. Mă tem că individul nu este nici nebun (cum cred mulți), nici exaltat. Pur și simplu are un rol în piesă pe care îl interpretează cu toată măiestria de care este în stare. Și pentru că nu se știe ce va fi după
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
se poate de realist, dar nici nu se ridică la o cotă comparabilă, prin proporție, cu filmul lui Besson. Mă văd din nou nevoit să deplâng, în primul rând, lipsa epicului și nu știu ce explicație să dau acestui fenomen care mă tem să nu ia amploare. O fi lipsa imaginației (lucrul cel mai trist cu putință), a talentului narativ, în fine, lenea scriitorilor tot mai mult prozatori și tot mai puțin povestitori sau pur și simplu o stupidă trăsătură de generație sedusă
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
să aștept? - Povestește. Despre scriitori povestește-mi. Povestești interesant... Pesemne că deschisese reportofonul. În întuneric, fiecare putea să facă ce vrea. El voia ca eu să beau acum înghițitură după înghițitură, să mă tîmpesc fără grabă, să-i povestesc. Se temea că am să beau deodată o jumătate de sticlă.) M-am întins. - Ți-am spus să ai răbdare!... A tras sticla în întuneric. Dar eu mă apropiasem suficient, mă lipisem de el (n-ar avea timp să mă împingă). Și
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
urgent! Adică, nu: spune-i că l-am rugat să pună la cale niște blaturi, că el se pricepe la chestii de astea... După câteva clipe de tăcere, am auzit și vocea Sfântului Petru: -Nu vrea, Doamne. Zice că se teme de Dumitru Dragomir și de arbitrul Marian Salomir după ce a văzut meciul Farul - Dinamo... Fila 13. La Etno Tv, interpretul Puiu Codreanu e din ce în ce mai hotărât, exprimându-și clar simțămintele sub formă de folclor într-adevăr autentic: Să ferească Dumnezeu Să
Alte file de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12614_a_13939]
-
în dimineața împărăției Tale, cea cu multe ferestre, prin deschizătura contemplației, acolo unde pereții cîntă, unde totul este fără chip, ca într-un pahar, nălțînd ochii, Doamne, către lumina cea subțire, iar sandalele mi-au luat foc și m-am temut de frumusețe, căci miroseam sufletele pustnicilor ivite prin minune". (ibidem) Plutește peste atari exaltante conexiuni duhul unei receptivități reciproce mediind o întîlnire a mizericordiei dumnezeiești ce nu cunoaște margini cu deschiderea poetului spre echivalările metaforice ale năzuinței sale către Dumnezeu
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
abordarea unor teme cît mai largi, la meditația asupra chestiunilor esențiale. Seria Individualității i-a permis autorului o anume libertate tematică, sub semnul integrator al unei metode și al unui stil personal. Volumele anterioare au adus puncte de vedere și teme extrem de interesante, puncte de referință în istoria gîndirii lingvistice românești: de la teorii despre obiectul direct prepozițional, raportul adversativ, mijloacele de afirmație, exprimarea politeții, partitivul, ordinea cuvintelor - pînă la "continuitatea mobilă", occidentalizarea romanică, cultura populară și cea pentru elite, adaptarea neologismelor
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
de străbuna. De mă vei caută pe ulicioare M-oi face umbră liliacului bătrîn Ti-oi da să-mi gusti obrazul de răcoare Cu buze-ngenuncheate, de păgîn. Ori de mă vei strigă peste ulcele De straja-oi pune vîntul de temut Ca să-ți alunge vorba cu sperietorile Și să te scalde În izvoarele de mut. Iar de te-i prinde În calusul patimilor M-oi Împărți În patru corzi de scripca Să-mi luneci clipele pe-arcusul horelor CÎnd mi-oi
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
dictează sensibilitatea de scriitor, precum la o bună parte din colegii ei de generație, e sinceră cu sine până la capăt, prin urmare, izolarea de trend face și mai vizibilă uniformizarea poeziei celorlalți. Simona Sora vorbește despre o "uniformizare voluntară", mă tem însă aici de un exces de credit. Volumul se deschide cu Albedo, un poem cvasisuprarealist, care oferă cheia traseului inițiatic presupus de aventura scrierii cărții, precum și cea a trăirii dragostei absolute ("Pe drum vei crește sau te vei micșora / pe
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
în istoria masacrelor lumii, și-a făurit un punct de vedere, trăindu-și pasional spaimele, cu reacțiile spasmodice ale celui constant agresat. Or, eroina, scriitoare, publicistă are opinii care nu consună neapărat cu cele ale semenilor înconjurători. Ea nu se teme, astfel, să așeze în același context holocaustul și gulagul, cu tipicele note structurale care le definesc. O discuție pe această temă, cu un apropiat ia aspecte dramatice, cineva o acuză pe Mimi Ianculovici de... legionarism! Fapte care, repetativ, pot duce
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
limbi străine: facultativ, am urmat poloneza și germana și, separat, tot acasă, m-am ocupat de franceză. C.B.: Cum ați învățat românește? A.S.: Ca să fiu sinceră, româna a fost pentru mine limba cea mai dificilă. La un moment dat, mă temeam chiar că n-o să-i dau de capăt. O piedică de neînvins mi se părea dublarea pronumelui personal în forma lui accentuată și neaccentuată: Mie îmi place. Te iubesc pe tine. Apoi, mi se părea exasperant pentru o limbă romanică
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
o inventivitate la nivelul limbajului plastic care riscă să intrige adepții unui purism sculptural. Tehnici și materiale din cele mai eteroclite se amalgamează în sculptura lui, aproximând o tipologie umană robotizată. În lucrarea cioplită la Bistra, Simion Moldovan nu se teme să figureze explicit în două registre suprapuse, lumea răului și inocența, reprezentate printr-o figură desprinsă parcă dintr-un bestiar medieval și copilul care pășește încrezător. Lemnul se dovedește maleabil și apt să transcrie atitudini și gesturi. Intervine și culoarea
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
dovedește maleabil și apt să transcrie atitudini și gesturi. Intervine și culoarea, aplicată voit neglijent și cu furie gestuală, intensificând expresia. Paul Popescu pare să aspire spre o anume coerență formală ideală, preferă formele cu respirație amplă și nu se teme de rigiditatea simetriei, pe care o convertește în structuri clar articulate. Deși ferm ancorată în sol, sculptura lui Paul Popescu sugerează totuși aspirația spre înalt, zvâcnirea, zborul. Cu totul altă înțelegere a materialului are Florin Strejac, pentru care masivitatea nu
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
cărții reușesc să confere o surprinzătoare coerență textelor scrise, cum altfel, ocazional. Avem, pentru început, o galerie de portrete (care va să zică o bună parte din personajele principale ale vodevilului obscenității publice), urmează Comedia presei, un tablou mai general, și apoi trei teme cuprinzătoare: comunismul, tranziția și integrarea în UE și NATO, fiecare cu seria aferentă de momente alcătuitoare. Simplificând și apelând la metaforă, se poate spune despre acest volum publicistic că este un fel de manifest public de corectare a comportamentului neglijent
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
soiul... Asta e, vreau-nu-vreau, Ťrețetať mea existențială, tensiunea primejdioasă a destinului meu. Frumos mi-ar ședea să iau o poză de teoretician famelic, să strâmb de nas înaintea iahniei și să contemplu nudul blond sau brun cu grimase mistice." Mă tem însă ca nu cumva folosirea cuvântului "moralist" să-mi fie răstălmăcită într-un sens nedorit. Dincolo de intransigență și pe alocuri duritate (pamfletară), Andrei Pleșu nu dă, totuși, lecții deschise și explicite, nu are pretenția vanitoasă a pertinenței absolute, în fine
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
Roonie și Lampard, un team admirabil. Cînd și norocul va trece Canalul Mînecii, englezii se vor distra cu francezii cei băftoși, care au știut să cedeze la timp Algeria ca să profite de Zidane, dar n-au mai știut să se teamă de viclenii greci. Și, fiindcă a venit vorba, nu mi-au plăcut, pe lîngă francezi, italienii, dintre cei care ar fi putut să-mi placă, pentru că alții nu aspirau nici măcar la atît. Francezii sînt bătrîni și uzați ca ghetele pictate
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
-i Natură! În veci nu greșește,/ Ci toate le pune la loc potrivit:/ Deasupra o Lună, sub care domnește/ O noapte adâncă și fără sfârșit!" ȘTEFAN CAZIMIR "Lui Al. Piru Harnic ițele îți legi/ Și-mpletești speranței firu",/ Dar mă tem c-ai să te-alegi/ C-o izbândă ŕ la Piru." N. CREVEDIA "Cafeneaua La "Capșa" unde vin toți seniorii,/ Local cu două mari despărțituri,/ Într-una se mănâncă prăjituri,/ Și-n altă se mănâncă scriitorii." NICOLAE IORGA Când academicienii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
cei care au vizitat-o și nu și-au crezut ochilor. Două lucruri extrem de importante realizează cu acest roman Radu Pavel Gheo. În primul rând, iată, în sfârșit un povestitor pur sânge cu o frazare încântătoare. Îmi e tot mai teamă că tinerii scriitori au uitat să povestească, interesați excesiv de experimente, de fracturisme, de secvențialisme, de notații fragmentare, diaristice sau hiper-realiste de tip proces-verbal, preocupați exclusiv de autobiografic, de banal și subiecte derizorii, de realismul domestic minimalist ș.a.m.d. Dezavantajul
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
iar scriitorul poate făuri despre el, pentru urmași, o imagine convingătoare. în sfârșit, înconjurându-se de artiști și de scriitori celebri, principele adaogă renumele lor la propria sa glorie. Dar toate acestea nu sunt încă decât dorinți, și principele se teme că nu-i vor fi îndeplinite. Scriitorul îi poate refuza ajutorul; poate răspândi despre omul aflat la putere, în public și pentru generațiile următoare, o imagine detestabilă; poate chiar semăna germeni de revoltă sau deveni el însuși un simbol puternic
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
bunuri care în lumea modernă îi sunt tot mai adesea repartizate de către alții: informație, timp, acces la cititori. Căt despre independența de gândire care pentru el este vitală, aceasta vine în contradicție fățișă cu dorințele principelui. Ca urmare, scriitorul se teme în chip firesc ca principele să nu-i retragă dreptul la aceste bunuri esențiale. Frica lui este și ea întovărășită de fascinație. A observa de aproape funcționarea puterii, a cunoaște personal pe cei ce o exercită, a înțelege mecanismele administrative
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
fel ca și aceștia, Ion Simuț este interesant în primul rînd prin întrebările pe care (și; ni) le pune și doar apoi prin răspunsurile pe care le schițează. El nu face decît să propună noi provocări, să aducă în discuție teme de mare actualitate, apte să se transforme instantaneu în contradictorii dezbateri publice. Reabilitarea ficțiunii este o carte emblematică pentru scrisul lui Ion Simuț. Construcție eclectică, ea este alcătuită din cinci părți, fiecare dintre ele dînd seama de preocupările autorului în
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
plurală în anii '90, dar considerată, în fond, obligatorie în aceeași măsură. Să ne amintim condamnarea apolitismului, care semăna atît de mult în cele două epoci de tranziție despărțite de patru decenii și de sensuri democratice contrarii" (p. 8). Mă tem că aici autorul încurcă planurile. Atunci cînd se referă la anii '50, el nu ia ca instanță reprezentativă cititorul obișnuit, ci autoritățile regimului comunist. Altminteri îmi este imposibil să-mi imaginez un cititor format la școala interbelică ajuns în situația
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]