6,584 matches
-
aceleași fervori și cu aceleași decepții. Și unul și altul și-au purtat "opera" în desagă, sperînd s-o vadă tipărită nu pentru ei, ci pentru cei pe care opera îi "atesta". Aveau, și unul și celălalt, vocația pietrei de temelie, a întemeierii construcției. Pînă la urmă, n-a fost o simplă similitudine biografică. A fost mult mai mult: un fel de coincidență destinală. Opera i-a omorît pe amîndoi. "Zidul neisprăvit", această metaforă a destinului și vocațiilor românești, s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
de aripi/ stau iradiere/ suflarea mea/ e-acum apoteoză/ ființelor întregului văzduh" (Un centru). O sangvină ebrietate se învecinează cu sacrilegiul: "Mă-mbăt pînă-n/ ultimul mirelui sînge/ arterele mele/ se sparg peste cer/ vorbiți-mă duhuri/ pînă tună de glasu-mi/ temeliile-ntregii puteri" (Mă-mbăt). Nu altminteri decît o ființă demoniac totalizantă, poetul se declară înzestrat el însuși cu daruri mai mult decît orfice, uzurpatoare ale atributelor divinității: "Sînt o ființă ultimă/ sînt templul/ tuturor limbilor/ în glorie sunînd/ Dacă-a
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
o atmosferă solemnă, foarte potrivită pentru a încheia o zi atît de specială. Amintirile mele din anii comunismului sînt amintirile mele de pînă la vîrsta de 7 ani". Ziua aceea a fost pentru ea asemenea unei cărămizi inaugurale, pusă la temelia propriei vieți. Și tot în București se află și Diana Maria Găvan, de 16 ani, istorisindu-ne o pățanie tragicomică, petrecută în casa unor prieteni de familie: "Au început să spună bancuri, ca între prieteni. Bancurile mi s-au părut
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
pare să ne depărteze, deși ne aduce mai aproape. Pretextul povestirii, îl anunță Marquez dintru început, este un reportaj comandat de un ziar sud-american în luna octombrie a anului 1949, privitor la golirea criptelor funerare a mănăstirii Santa Clara, pe temelia căreia urma a fi construit un hotel. Sub lespedele ascunzînd fiecare un subiect de roman (un vicerege din Peru și amanta sa tainică, de pildă), ziaristul trimis să consemneze evenimentul găsește o firidă anume, invadată de uriașe plete vii de
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
cu simulacre de natură să deruteze, favorizând manifestarea instinctelor primare cu drept de expresie artistică autentică, apelul la sacru rămâne - în opinia cărturarului francez - singura șansă a individului și chiar a Universului, de a dăinui?! Aceasta a fost, în mare, temelia pe care îmi structurasem - la București - proiectul de dialog cu Dl. Alain Besançon. Emoția mă copleșea, la fel ca atunci când, în 1990, printr-un alt joc al hazardului, fusesem primită de istoricul de artă René Huyghe, pentru un dialog similar
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
începe cu această frază-emblemă în care e conținută întreaga substanță tragică și metafizică a cărții: sfîrșitul a ceea ce aparent nu se poate vreodată termina. Matiora este un sat, într-un ostrov, care urmează a fi dărîmat, iar pe vechea lui temelie se dă frîu liber apelor. Cei ce trăiesc în sat, bătrîni și tineri, sînt somați să-și părăsească locuințele și să plece la oraș, unde îi așteaptă o altfel de viață, cu obiceiuri și "conforturi" pe care nu le înțeleg
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
zăpezii și al aburilor ieșind din plămînii oamenilor, este o metaforă superbă pentru un sine captiv în propria sa multiplicitate. Impresia mea, la lectura acestui roman, este că viziunea asupra ființei pe care am expus-o mai sus stă la temelia personajelor și a întîmplărilor prin care trec. Interesant este că viziunea cu pricina e cumva ascunsă, aflată în subsidiarul textului, deductibilă din fragmentele de filozofie personală care presară narațiunea. Aici găsesc subtilitatea Agnetei Pleijel, o scriitoare care se bucură, aflăm
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
antifenomenologism suspect, Damasio își explică poziția într-un chip relativ simplu și convingător: conștiința reprezintă disponibilitatea individului de a percepe și reacționa la ceva, și nu percepția ori reacția în sine. Creierul este centrul acestei activități narative frenetice aflate la temelia conștiinței, pentru că în el se concentrează imagini și scenarii neurologice privitoare la structura și funcționarea organismului, a fiecărei părți fiziologice și anatomice a corpului nostru. Povestirile pe care ni le spunem în fiecare clipă sînt, înainte de orice, povestiri despre noi
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
lumină un adevăr: o evidență, de fapt. Anume că întreg edificiul înălțat de gînditorul Devenirii întru ființă are acum și o cupolă în strălucirea căreia se reflectă ontologicul laolaltă cu acel gînd unic ce a pornit să se înalțe din temelii sub cugetul arhitectului" etc. Nu spun că opera lui Noica merită sau nu merită "și o cupolă"; spun doar că, în mod sigur, astfel de aprecieri nu sînt judecăți de valoare. Interesantă este omniprezența lui Hermes. În cunoscuta manieră intempestivă
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]
-
cu orice temă sociologică, o bibliografie completă și chiar la zi. Ajuns profesor de sociologie la Iași, a fost surprins de dezlegările finalmente ale războiului. Și cum avea în el demonul organizării structurilor intelectuale, aici încă, în capitala Moldovei, pune temeliile Asociației pentru Știință și Reformă Socială cu scopul, evident, de a pregăti publicul intelectual pentru reformele ce stăteau să vină. Mutat între timp la București, dă viață societății de el create la Iași, organizînd cicluri de prelegeri, cu o foarte
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
persiflatoare a frazei, elementul factologic devine, sub pana lui Cornel Regman, atractiv, derizoriul scos la iveală într-un fel agreabil devine comestibil. E un soi de reciclare a inevitabilei mediocrități, chiar în situațiile în care nobile intenții îi stau la temelie și pioase simțăminte încarcă raportul nostru cu trecutul: "Gentila libertate cîntată de Alecsandri era cu neputință să nu fie asociată neamului păsăresc, de unde ritmul sprințar: "Libertatea-n fața lumii a aprins un mîndru soare/ Și-acum neamurile toate către dînsul
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
modalitatea continuă să fie ale unui creator de povești sătești, ale acelor Dorfgeschichte mult cultivate de literatura germană. Iar conducătorii Junimii considerau că pînă a ajunge la etapa literaturii artistice culte (la care, totuși, Slavici ajunsese deplin) e necesară punerea temeliilor. Și ce altă temelie mai solidă putea fi în acest domeniu decît creația populară de orice fel. Nu trebuie să se înțeleagă de aici că junimiștii ar fi minimalizat arta lui Slavici. Dimpotrivă, i-au acordat, prin cei chemați să
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
ale unui creator de povești sătești, ale acelor Dorfgeschichte mult cultivate de literatura germană. Iar conducătorii Junimii considerau că pînă a ajunge la etapa literaturii artistice culte (la care, totuși, Slavici ajunsese deplin) e necesară punerea temeliilor. Și ce altă temelie mai solidă putea fi în acest domeniu decît creația populară de orice fel. Nu trebuie să se înțeleagă de aici că junimiștii ar fi minimalizat arta lui Slavici. Dimpotrivă, i-au acordat, prin cei chemați să se rostească, prețuirea cuvenită
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
interesează ca producător de document, ci precumpănitor prin subiectivitatea lui. N-am de unde să știu dacă ceea ce îmi oferă autorul de jurnal sau memorialistul drept relatare adevărată nu e decît o interpretare distorsionată, relatată credibil. Convenția sincerității, care stă la temelia relației clasice între jurnalierul inocent și cititor, a devenit treptat un pretext în înflorirea genului. Îl cred pe cuvînt pe cutare autor de jurnal sau pe cutare autor de memorii contemporan mai mult din cauză că nu mi-a dat motive să
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
care începe va ridica primele sale stindarde pe cetatea Blajului. Alături de Aliați vom birui pe dușmanul din afară și vom încerca să întindem pînă la hotarele largi simțul dreptății ardelene, al acelei dreptăți care și-a verificat în decursul anilor temeliile sociale". Mi-aduc aminte că am citit, în 1967-1968, pentru cartea mea Țărănismul (1969), colecția întreagă a Dreptății pînă în 1947 și știu bine de cîtă audiență se bucura editorialul lui Carandino, apărut pe pagina întîia în chenar. Avea o
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
de Wellek și Warren, Hjelmslev, Bahtin, literatura și teoria literară spaniolă și hispanică. Trăiam în-tr-un "cerc" de impregnare literară care sugea ca un burete tot ce era nou (sau poate vechi pentru alții!). Thomas Mann și Borges erau pietrele de temelie pe care juram atunci. În America, mai tîrziu, am redimensionat unele trăsături ale literaturii americane citite în România, cu singura mentalitate pe care o aveam la îndemînă atunci... Astfel, am înțeles, de pildă, că Steinbeck era mult mai puțin metafizic
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
ei; chiar dacă ea nu-i dă dreptate. Dar, în viziunea românească descrisă mai sus, omul nu gîndește lumea, ci lumea gîndește în om". Nedomolindu-și contradictoriul entuziasm, C. Noica sugerează că mult hulita, ieri ca și azi, "România eternă" alcătuiește temelia filosofiei culte românești, care face corp comun cu așa-zisa filosofie populară. Iată o formulă de recuzare, dramatizîndu-se prin sublinierea ei de către autor: "Întreaga noastră filosofie cultă este în consonanță cu țărănescul". Caracteristicile ei, scoase dintr-un rezervor imemorial al
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
dintîi îl leagă de sensul verbului latin amare, a iubi, și-l folosește în poezii și în scrisori ca sinonim pentru iubită: "Neologismul, întors către obîrșii, este astfel "lămurat" (ar spune I. Budai-Deleanu) de orice pojghiță depreciativă". Caragiale "clatină din temelii" sinonimia cu prieten, bunăoară în schița O conferență, distrugînd cea din urmă pretenție a cuvîntului amic de a fi luat în serios. Asta, după ce procedase la fel cu june (despre care romanticii și Eminescu, printre ei, aveau părere bună), făcîndu-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
semantice era nu doar previzibilă, dar și inevitabilă, sub presiunea experienței clinice. Autorii complexului Tratat de psihotraumatologie tradus la Editura Trei, Gottfried Fischer și Peter Riedesser, membri ai grupului de cercetare despre care aminteam mai înainte, așază o dată cu acest volum temelia noii discipline. Ei își concentrează eforturile pe trei mari direcții: cea a unei psihotraumatologii generale (sintetizând principiile general valabile pentru acest domeniu), cea diferențială (particularizând în funcție de personaje și situații) și cea specială (situații tipice: trauma la locul de muncă, criminalitatea
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
liberalismului asupra civilizației românești în genere, a celei politice în speță, Eminescu demonstra contradicția dintre tipul de regim ce se edifica la noi și structura socială și ocupațională a populației, dintre ideologia liberală, urbană și capitalistă și societatea rurală românească. Temelia adevăratului liberalism este existența unei clase de mijloc "care să producă ceva". La noi însă "ea consistă din dascăli și din ceva mai rău, din advocați". Eterogenă, neproductivă și în bună măsură străină de neam, aceasta a introdus "drepturile imprescriptibile
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
asupra acelor aspecte care-i pot servi în demonstrație. Chiar și așa, cartea e o mostră de erudiție, de simț al umorului, de găselnițe inteligente. Tonul radical se justifică prin faptul că, operă de pionierat la vremea sa, reformează din temelii (prin efectele sale de lungă durată) studiile regionale - în primul rînd pe cele legate de Orient, modificînd însă în mod fundamental o întreagă metodă de abordare academică (e de notat influența sa asupra studiilor central și est-europene din Statele Unite). Trebuie
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
pervers. La fel, ridicarea la rang de miniștri a consilierilor locali, adică a tot felul de mărunte scursuri provenite din rândul admistrațiilor de bloc, îmi dă de pe acum fiorii nebuniei. Dar asta nu înseamnă că România nu trebuie regândită din temelii. Problema descentralizării radicale constituie una dintre urgențele pe care iresponsabila clasă politică de astăzi o amână în mod criminal. Renunțarea la votul pe listă, o altă catastrofă a vieții politice românești, care-a deschis larg baierele corupției, incompetenței și ticăloșiei
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
proaspăt În plămâni, a făcut o constatare: - Știți, domnule prim... Știți ce Îmi spuneați mie, cândva: „Doresc să sparg păienjenișul de relații ce stau la baza soluțiilor nedrepte. Instituția noastră are nevoie de prestigiu, de totală Încredere a oamenilor. La temelia ei trebuie să așezăm, drept fundament solid, cinstea și dreptatea. Amenințărilor să nu le dăm importanță. Eu sunt alături...“ Acum? Vă respect prea mult, pentru a nu vă spune altceva. Mă rezum doar la faptul că Iorgu Bleahu știa ce
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
bătute piroane grele de fier de care lucrurile, prinse, să țină... Trenul care face să se zguduie casa periferică în care se întâmplă să dorm mai mult timp. Prin somn, ghicesc dacă e mărfar, personal ori accelerat după cum se clatină temeliile casei, și mă pomenesc vorbind singur prin somn: ăsta trebuie să fie acceleratul de cinci... La pădurea Pustnicul, băiatul-chelner pe care-l cheamă Aurică și care își făcea unghiile cu ojă și se farda ,,ca să fiu curat la serviciu"... Cu
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
părea paradoxal, dar tocmai comuniștii care nu s-au sfiit niciodată să facă din alb negru împotriva bunului simț și rațiunii celei mai elementare, la îndemîna oricărui simplu muritor, s-au prevalat întotdeauna de ,,logica istorică", transformînd-o în piatra de temelie a acțiunii lor practice, adică a fărădelegilor lor. Ne-a relatat despre asta în modul cel mai deslușit Arthur Koestler care, atrăgîndu-și fulgerele foștilor lui tovarăși comuniști, dezvăluia încă din 1938 mecanismul subteran al unui regim totalitar echivalînd cu una
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]