3,283 matches
-
practică programul netulburat de nimeni, a guvernat, a poruncit cum a vrut, și-a impus legile ce le-a voit, a mutat popoare pe alte locuri, a distrus naționalități, destine, culturi și vieți, a umplut jumătate din omenire cu lagăre, temnițe, crime și gropi comune, cu sânge și lacrimi. O îndatorire morală este alcătuirea unei istorii adevărate și cât mai complete a rezistenței la agresiunea comunistă. Este o îndatorire urgentă, impusă de obligația de gratitudine față de cei care au plătit cu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în permanentă ascensiune pe scena vieții politice, guvernul dr. Petru Groza a coordonat practic, între 1945 și 1947, prima etapă a sovietizării. «Acest guvern - își va aminti regele Mihai I - a distrus ultimele vestigii ale libertății. El a aruncat în temnițe cei mai reprezentativi și mai respectați reprezentanți ai democrației române. El a falsificat alegerile. Folosind truda și teroarea, el a impus României instituții cu totul străine sufletului și vieții poporului.»”; În această etapă preliminară epocii comuniste, guvernul dr. Petru Groza
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Suspectat, de asemenea, de nenumărate atrocități care nu putură fi dovedite, sentința dată fu Închisoarea pe viață, și intră În pușcărie așteptînd să compară În fața tribunalului singura persoană care putea depune mărturie Împotriva lui: Carmen de Ibarra. Închis Într-o temniță adîncă și Întunecoasă de doi metri pătrați, În care nici măcar nu se putea Întinde cu totul, rămase prin urmare În așteptarea Niñei Carmen. Uitat de justiția oamenilor Împotriva cărora luptase necontenit, Iguana Oberlus, acea lepădătură, acel geniu al răului, acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
apa călâie, când zărise grupul pelerinilor În mantiile lor albe țâșnind din umbra caselor și recunoscând printre ei pe Petru cu ucenicii săi sprijiniți În toiege... „iar până atunci, sub acoperământul mohorât al cerului, Între zidurile neguroase ale pământului, În temnița vieții, să disprețuiți bogăția, așa cum vă Învață ei, să nesocotiți desfătările trupului, să vă lepădați de femeie, acest urcior de nectar, această urnă a plăcerilor, În numele raiului lor Înșelător și de teama iadului lor născocit, de parcă viața n‑ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pe umeri, când Îi apăruse cruciș, pe când fusese În stare de vis sau În stare de veghe, pe când Îi Încolțise În pântece, pe când Îi susurase În sânge, pe când Îi Încălzise oasele. Ca iată, acum totul să fie mormântul trupului și temnița sufletului, Împărăția negurii, cetatea mucezelii verzulii, care i se vârau iarăși În inimă și sub piele, În măduvă, deși zadarnic căuta el să se Încredințeze, zadarnic pipăia cu degetele uscate și vlăguite piatra jilavă și Înghețată a grotei, zadarnic Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
loc cămașa sfîșiată și împărțită? Lui nu i se cunoaște nici un compromis. Și-a trăit pînă la moarte credința. Rectific: lîngă moarte, în zarcă, la Aiud. Atunci, condamnă-l și pe Titel Petrescu. A cedat. După ani și ani de temniță, a formulat o scrisoare de adeziune pentru regim. Era înfometat. Era șantajat. Psihicul i s-a șubrezit și s-a frînt. Dar Pandrea? Petre Pandrea chiar crezuse în alternativa proletară. A pledat gratis pentru eliberarea a o mie de comuniști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o asemenea copilărie, nu mai trebuia să fie o surpriză pentru nimeni că tînărul respectiv se apucase și el să fure de la vîrsta de 6 ani. Făcuse deja închisoare pentru tentativă de omor și acum îl așteptau ani grei de temniță pentru încă două crime. El și-a încheiat povestea cu cuvintele: În aceste condiții, ce altceva puteam să devin?". Acel tînăr avea și un frate. De îndată ce ziariștii au descoperit asta, s-au și pornit să îl caute. Spre marea lor
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
aerul că ne-a făcut-o. Adevărul e că ne-a făcut-o. Dacă ne ambiționăm să parcurgem cartea cu atenție de la prima la ultima pagină, ne trezim la sfârșit vlăguiți și cu părul alb, ca după ani mulți de temniță. Roxana Gabriela Braniște îl imită fără grație pe Ion Barbu, preluând unele sugestii și din „limba poezească“ a lui Nichita Stănescu. Rezultă o păsărească pe care nu o putem considera nici măcar un joc de-a poezia: „M-a rele ochii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pârghia focosului, dai coastele la o parte, o așezi cuminte precum oul sub cloșcă, apoi aștepți. Libertatea se rupe așchii, se împrăștie în sânge, se divide precum omida în trupul frunzei. Frunza de dud, casă și pâine; frunza de om, temniță și gratii. Lacrimile se rostogoleau granule de sare peste biserica de sare. Biserica creștea până mai sus de zborul vulturului și cerul se dădea la o parte. Petru a luat în mâna stângă ciocanul, în mâna dreaptă dalta, a lovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pieptene pădurea cea mare. Văzînd uimit că revolverul său credincios nu percutează, răzvrătitul, la adăpostul unui baraj de bușteni, a ridicat mîinile, avînd norocul ca trupa să nu tragă, ci să și-l dorească legat. A luat ani grei de temniță, dar se pare că tocmai inspirația lui de a arunca arma și a se preda l-a scăpat de condamnarea la moarte. Povestea lui Alexandru Soponaru, de a cărui vizită a aflat și el pînă la urmă, mi-a spus
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Îi stîrnea mamei Floare cea mai mare indignare și după șaizeci de ani. Pretindea că știa unde se află bărbatu-său și le tot spunea, „la Cigagău“, dar ăia nu pricepeau. Ba mai mult, au aruncat-o, zicea ea, „În temniță“, și pe ea, și pe dregătorii de pendule, dar separat, ca să nu se poată Înțelege Între ei. Blestema mai ales Femeia, că, dacă În locul ei ar fi fost, tot așa, sclipitor și de aramă, dar Încă mai Înalt, un bărbat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Înalt, un bărbat, nu s-ar fi ținut nenorocul de ei. Că lucru știut este că, atunci cînd pășești pentru Întîia oară Într-un loc necunoscut, bine-i să-ți iasă Înainte un om, nu o muiere. În așa-zisa temniță, au mai fost ținuți o noapte. — Unde ne-ai adus, nană dragă, se văicăreau din cealaltă Încăpere ceasornicarii, ce-ai făcut cu noi? — Io v-am adus, io v-oi duce și de-amu ncolo! — Sloboziți-ne la America, striga
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
că au venit să vadă Minunea și să se vindece, fie ei, fie vreun copil de-al lor ori vreo rudă. Niște moroșeni s-au rugat cu glas tare la icoană să-i sloboadă Maica Domnului pe frații lor din temniță și să-i bage În locul lor pe cei ce-i osîndiseră. Fiecare știa pe cîte cineva care se Îndreptase de vreo strîmbăciune de cioante, i se oprise vreo sîngerare ori altă scurgere, i se ridicase din pat vreo rubedenie stoarsă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Sfîntă, iară vouă nu! — Gura, chiaburule! — Apoi, dacă asta ni-i cinstea..., zise omul și se Întoarse din grajd cu furca. Pe polițai Îi alungă, iar pe oaspeți Îi reîntoarse În șură. I-au ridicat pe toți trei. Scăpat din temniță după patru ani, țăranul arăta aproape neschimbat pentru că, susținea el, Sfînta Fecioară se Îngrijise de el și de toți nevinovații din preajma lui. Organele au mai săltat și dintre pelerinii recalcitranți vreo cîțiva, iar pe la mijlocul lui septembrie raportau că „situația a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Înțelegere În ale vieții, l-a făcut scăpat pe Pomean cu numai zece mii de lei amendă Zece mii de lei! O avere! Din ce s-o plătească?... Nu era Însă pe lume om mai fericit ca el că a scăpat de temniță. A vîndut tot ce cumpărase Floare la a doua Întoarcere de la Chicago, și-a luat desagii la spinare și nevasta de mînă, a lăsat iar casa În seama soacrei și, cum la America nu se mai putea merge că erau
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
care pun în mișcare roata soarelui și a stelelor și șapte munți din pietre prețioase. Pe vârful celui din mijloc se află un tron de safir. Dincolo de limitele pământului, un ținut pustiu, în care au fost „azvârlite” ca într-o temniță planetele, adică aștrii neascultători, care au fost îngeri la origine. Domnul i-a condamnat să rămână în acest haos nelumesc vreme de zece mii de ani, până-și vor fi ispășit vina. Conform primei călătorii vizionare, îngerii care s-au unit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
imperial din cer. Instaurarea noii vârste echivalează cu o nouă creație. Nimic nu supraviețuiește în condițiile dinainte: drepții se bucură din plin de condițiile pământului transfigurat, devin locuitori ai Ierusalimului ceresc; păcătoșii populează grotele extramundane; îngerii rebeli sunt închiși în temnițe pe vecie. Noua lume are o cu totul altă calitate decât cea veche, stând sub cârmuirea directă și salutară a Creatorului, iar nu sub cea arbitrară și nocivă a creaturilor. Un lucru se cuvine însă adăugat aici, și nu de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Să dai de pământ cu toți! Și întreaga comédie se derula ca urmare a promisiunilor ferme de la marele miting electoral că spolietorii de țară, jefuitorii mari și mici, fără excepție, vor fi deferiți justiției și condamnați la ani grei de temniță, după faptele abominabile săvârșite. Ce mai, chinurile iadului pe pământ îi așteaptă pe toți baronii, pe toți mogulii, pe toți farsorii și țepuitorii care ne-au băgat țara în ruină și pe noi ne-au adus la sapă de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ai făcut, nerodule?! Că de ce ți-a făcut vânt nenărocita ceea de la Putila, Trifănele-Trifănele!? Mălină-Mălină! Tu huțulcă mândră! Toate-s bune și frumoase de vreme ce năpastele s-au trecut odată cu vremea... Despre toate îți voi vorbi în zilele următoare. Oricum, ceva temniță tocmai pe la Botșănii ceia, legat de Respublicuța nostră Huțulească. Dar numai cât a durat procesul, că m-au găsit nevinovat și iată-mă-s alăturea de tine, întreg și nevătămat, Mălină, flămând și însetat de toate cele... Mă bucur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
numai când îi adunată cu frica lui Dumnezeu, fără păcat! Că, până la urmă, tot vine judecata cea dreaptă, dacă averea-i dobândită fie și numai ca părtaș la vicleșugul străinului. Că străinul te bagă una-două și-n păcat, și-n temniță, și-n alte drăcovenii, dacă te lași ademenit de el!.. * * * În satele de pe valea Hatnuței, în numai doi-trei ani, s-a cuibărit tristețea și pustia. Priveliștea înfloritoare de altădată a fost înlocuită cu brutalitate de niște spații dezolante cu imagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
auzul acestor vorbe. Pesemne, își dădu seama că și el făcuse, în trecutul lui, parte din aceeași categorie de oameni, oameni pe care îi disprețuia Maria cu atâta forță, în care glăsuiește ignoranța și care o condamnaseră pe femeie la temnița sufletească, în care se găsea ea acum. Astfel, acestuia i se formase un nod în gât, care începuse a-l sufoca teribil și, în dorința de a și-l scoate, zise timid și foarte încet, abia găsindu-și cuvintele: - Dar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
fără ca lupta înflăcărată cu rutina și cu stagnarea să nu răbufnească-n mine. Ce prostie din partea mea, parcă n-am fost eu! Ah, ba da, eu am fost, doar că am fost oarbă - păcat! -, însă cred că oricine altcineva, în fața temniței crunte a unui astfel de loc de muncă, ar păli imediat și s-ar teme; s-ar teme de încătușarea în rutina seacă și infructuoasă, ce dă pe loc neputința pășirii în voie pe calea noului și a progresului. Este
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Uită-te la mine, privește-mă în ochi! Eu însumi sunt cea mai puternică dovadă a spuselor mele! A fi ținut cu forța strâns în hățuri de către aceste nebune invenții ale minții omenești este, de bună seamă, cea mai vitregă temniță, din care reușești să scapi numai prin puterea de invidiat a acelora deja răniți, măcar odată-n viață, din cauza lor. Numai astfel, poți să te înalți peste orice fleac, care lucește și, privind înțelept și realist în miezul fiecărui lucru
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sfinților noștri martiri și a memoriei lor, care pe timpul persecuției lui Nero (54-68 p. Chr.) au fost puși pe rug pentru convingerile lor religioase, care nu erau și ale împăratului. Corneliu Tacit (+ 117 p. Chr) vorbind despre aceste persecuții zice: "Temnițele se deschiseră acum pentru martirii creștinismului; fiarele sălbatice se pregătiră spre a sfâșia cu lăcomie mii de creștini și RUGURILE SE APRINSERĂ pentru a arde de vii pe mărturisitorii credinței. Chinurile cele mai înfiorătoare se urziră pentru sprijinitorii cultului creștin
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de unsprezece sau doisprezece ani. Dar să povestim totul cu șart și la locul lui. Mă numesc Íñigo. Și numele meu a fost primul lucru pe care l-a rostit căpitanul Alatriste În dimineața când a fost eliberat din vechea temniță municipală, unde petrecuse trei săptămâni pe spezele regelui pentru neplata dărilor. Chestia cu spezele e așa, un fel de-a zice, pentru că atât În această Închisoare, cât și În celelalte din vremea aceea, singurele luxuri - printre ele numărându-se și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]