942 matches
-
galbenurile și portocaliurile tonice, iar rosurile excitante; nu putem totuși stabili care sunt atracțiile sau repulsiile față de anumite culori, valabile pentru absolut toți oamenii așa cum se constată la animale sau la unele organisme interioare. Dar preferințele cromatice exprimă și dominanta temperamentală a individului, de vreme ce culorile au rămas și cu un efect fiziologic. Marele nostru om de știință ȘtefanescuGoangă a stabilit că sub înrâurirea purpurei, roșului, portocaliului sau a galbenului, cresc și devin mai intense respirația și pulsul; iar sub efectul verdelui
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
vieții, cu deosebire condițiile socialeducative) Factorii subiectivi, la rândul lor, s-ar putea împărți în cel puțin trei grupe: -factori intelectuali; aptitudini speciale; factori non-intelectuali și non-aptitudinali, care reprezintă în esență trăsături și calități ale personalității (mai ales factorii motivaționali, temperamentali și de caracter). Vasile Oprescu arată că la baza procesului creativ stau trei categorii de factori: factori psihici: cognitiv intelectuali (aptitudinali); non-cognitivi (motivație, afectivitate,atitudini). factori sociali (culturali, educativi, economici, etc) -factori biologici (diferență de sex, de vârstă, starea de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
trăsături de conținut, socio-morale și axiologice (caracterul). Aspectele instrumentale, performanțiale ale personalității (aptitudinile) vor fi prezentate într-un alt capitol al acestui manual. 3. Temperamentultc "3. Temperamentul" Cele mai accesibile, ușor de observat și identificat trăsături de personalitate sunt cele temperamentale. Ele se referă la nivelul energetic al acțiunii, la modul de descărcare a energiei și la dinamica acțiunii. De aceea, încercând să descriem pe cineva, vom putea utiliza, fără teama de a greși prea mult, adjective precum: energic, exploziv, rezistent
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce reprezintă aceste elemente determină temperamentul. În funcție de dominanta uneia din cele patru „umori” (sânge, bilă neagră, bilă galbenă, flegmă), temperamentul poate fi: sanguin, melancolic, coleric, flegmatic. Deși această explicație era oarecum naivă, trebuie să remarcăm intuirea determinismului endocrin al însușirilor temperamentale, precum și a ideii (adoptată de filosofia modernă) că macrocosmosul se reflectă în microcosmos. După aproape două milenii, Pavlov propune o explicație științifică a tipurilor de temperament în care caracteristicile activității nervoase superioare și raporturile dintre ele sunt noțiunile fundamentale. Însușirile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
corelează cu temperamentul coleric; cel puternic echilibrat, mobil, se exprimă în temperamentul sangvinic, tipul puternic echilibrat, inert Ă în temperamentul flegmatic; tipul slab (luat global) fiind pus la baza temperamentului melancolic. Totuși, nu trebuie să punem semnul egalității între tipurile temperamentale și tipurile de sistem nervos. Acestea din urmă rămân, de-a lungul vieții, neschimbate, în timp ce temperamentul se construiește în cadrul interacțiunii individului cu mediul fizic și socio-cultural, suportând în același timp și influențele celorlalte subsisteme ale personalității. De aceea, am putea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și a unei încrederi reduse în forțele proprii. Cu o bază științifică incontestabilă, teoria lui Pavlov este, totuși, mai puțin utilă educatorilor care nu dispun de mijloacele necesare pentru identificarea tipurilor de sistem nervos. De aceea, prezentăm în continuare tipurile temperamentale după școala caracteriologică franceză (Le Senne; Berger, G. etc.). Pentru Le Senne, caracterul este ceea ce înțelegem astăzi în mod obișnuit prin temperament, adică „ansamblul dispozițiilor înnăscute, care formează scheletul mintal al individului” (Debesse, M., 1970, p. 223). În baza cercetărilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Senne, caracterul este ceea ce înțelegem astăzi în mod obișnuit prin temperament, adică „ansamblul dispozițiilor înnăscute, care formează scheletul mintal al individului” (Debesse, M., 1970, p. 223). În baza cercetărilor efectuate de psihologii olandezi Heymans și Wiersma, caracteriologii descriu opt tipuri temperamentale, prin combinarea a trei factori: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Astfel, oamenii pot fi caracterizați conform acestor dimensiuni ale căror extreme sunt: emotivitate (E) Ă non-emotivitate (nE); activitate (A) Ă inactivitate (nA); primaritate (P), tendința de a trăi puternic prezentul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acestor dimensiuni ale căror extreme sunt: emotivitate (E) Ă non-emotivitate (nE); activitate (A) Ă inactivitate (nA); primaritate (P), tendința de a trăi puternic prezentul, extraversiune Ă secundaritate (S), tendința de a rămâne sub influența impresiilor trecute, introversive. Cele opt tipuri temperamentale ce rezultă din combinarea acestor dimensiuni sunt: tipul pasionat (E.A.S.), tipul coleric (E.A.P.), tipul sentimental (E.nA.S.), tipul nervos (E.nA.P.), tipul flegmatic (nE.A.S.), tipul sangvinic (nE.A.P.), tipul apatic (nE.nA.S), tipul amorf
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
premise importante în procesul devenirii socio-morale a ființei umane. În sfârșit, adăugăm că, referindu-se la aspecte formale ale personalității, temperamentele nu sunt în relație cu aptitudinile, fapt evidențiat și de existența unor persoane cu performanțe deosebite aparținând tuturor structurilor temperamentale. 4. Caracterultc "4. Caracterul" Spre deosebire de temperament, care, după cum am văzut, se referă la însușiri puternic ancorate în ereditatea individului, caracterul vizează îndeosebi suprastructura socio-morală a personalității, calitatea de ființă socială a omului. De câte ori vorbim despre caracter, mai mult ca sigur
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
termen. De aceea, psihologia americană preferă utilizarea termenului generic de personalitate, care include într-un sistem unitar ceea ce europenii înțeleg prin temperament și caracter. Adevărul este că, raportându-ne la celălalt, nu putem utiliza cuvinte neutre, constative. Chiar descriind trăsături temperamentale utilizăm termeni cu o conotație evaluativă (nervos, nestăpânit, lent, „moale” etc.). Etimologic, termenul caracter, care provine din greaca veche, înseamnă tipar, pecete și, cu referire la om, sisteme de trăsături, stil de viață. Acest termen ne trimite la structura profundă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
modestie. 3. Trăsături de temperament Ă extravertit sau introvertit, energic, activ, emotiv, sentimental, rece, sensibilitate afectivă redusă. VI. Caracterizare sintetică 1. Nivelul pregătirii școlare 2. Nivelul inteligenței 3. Aptitudini sau interese speciale 4. Trăsături de caracter mai pregnante 5. Particularități temperamentale dominante 6. Orientare școlară și profesională (dorința părinților, aspirațiile realiste ale elevului, părerea profesorului) 7. Recomandări de ordin pedagogic (precizarea unor obiective educaționale concrete și a intervențiilor educative oportune) ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Argumentați dificultățile cunoașterii psihologice a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
hipobarismul - presiunea atmosferică; zgomotul; iluminatul; culorile funcționale; muzica funcțională; vibrațiile; infrasunetele; ultrasunetele; radiațiile infraroșii, luminoase, ultraviolete. Factori fizico-chimici pulberi organice, anorganice, sintetice; Factori chimici substanțe toxice în stare gazoasă, lichidă sau solidă; Factori biologici microorganisme; Factori psihosociali relații interpersonale; particularități temperamentale; aspirații; stil de conducere, etc. 8.4.1. MICROCLIMATUL Microclimatul constituie o grupă a factorilor fizici din încăperile și zonele de lucru, din care fac parte (Roșca, 1997): temperatura ambientală - radiațiile suprafețelor înconjurătoare, determinate mai ales de natura proceselor tehnologice
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
înțelegea arta modernă, că n-ar fi trebuit să facă politică etc. În privința contactului cu arta și poezia modernă, nu cred că era la el mărginire și opacitate (dar la urma urmei ce importanță ar avea?), ci mai degrabă pornire temperamentală și mai ales lipsă de timp; uneori ne surprinde apreciind foarte sigur pe Claudel, pe Valéry sau Oedip al lui Enescu. Cât despre politică, e o aberație să i se facă acest reproș. Iorga nu putea să nu facă politică
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
avea o concepție teoretică proprie. Era „filosof” în accepția secolului al XVIII-lea, care presupunea o gnoseologie sensualistă și o morală hedonistă. Ralea a făcut însă, mai mult decât o dată, remarca foarte fină că hedonismul e mai degrabă o predispoziție temperamentală, o chestiune de psihologie, decât una propriu-zis estetică. El considera în schimb morala epicuriană ca fiind întemeiată pe luciditate și experiență, deci o înțelepciune de maturitate sau, cum a numit-o, o „filosofie a deziluziei”. A practicat de altfel „deziluzia
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
În tot ce se prezintă ei descoperă noi perfecțiuni ale ființei iubite.) „Îndrăgostitul, când dragostea-l orbește,/ iubește și cusurul ființei ce-o iubește.” (Molière) Inima ce se aprinde repede se și stinge repede. În iubire, capriciile sunt, uneori, pur temperamentale sau determinate doar de aparențe, de impresii de moment: „Iubirea trece, devine joc, după aceea-i șarpe care are limbi de foc”.) În dragoste nu există sfat. (Pentru că În fiecare cuplu iubirea are un specific al său: de exemplu, mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
relațiile cu colegii de serviciu, învățând să-și expună și să-și susțină punctele de vedere în cadrul grupului. Bineînțeles că folosirea unui stil sau a altuia de soluționare a conflictelor ține de anumite trăsături de personalitate, cum ar fi cele temperamentale sau caracteriale, dar mediul, respectiv compania în care angajatul își desfășoară activitatea are o contribuție, o influență destul de mare în formarea acestor stiluri, fie prin încurajarea, fie prin dezaprobarea lor. Diferențele existente între cele două grupuri de subiecți, precum și corelațiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
evocați Ion Vodă cel Cumplit, Petru Rareș, Luca Stroici, Vlad Țepeș, Nicolae Milescu, Negru Vodă ș.a. Stilistica exaltată a lui N. Bălcescu e de regăsit în aceste pagini, în discuție fiind nu atât înrâurirea, modelul, cât mai cu seamă afinitatea temperamentală. Cu o viziune care trimite întotdeauna la romantism, H. consideră că istoria, filologia, etnopsihologia, folcloristica sunt discipline congenere. Influențat de Giambattista Vico, crede, ca și N. Iorga și G. Călinescu mai târziu, că toate aparțin unui singur domeniu, istoria generală
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
1867 e numit agent al țării la Belgrad. A fost unul dintre jurnaliștii români remarcabili, ale cărui articole, publicate în presa liberală, multe semnate Radion, mărturisesc cunoștințe întinse și variate de filosofie, drept, economie, sociologie, etică, diplomație, politică. Deși înclinat temperamental către poezie, I. a scris versuri fără calități deosebite. Elev și imitator al lui D. Bolintineanu în prozodie, el a contribuit la îmbogățirea meditației lirice românești de până la Mihai Eminescu, printre precursorii căruia poate fi socotit. Cultura filosofică sistematică și
IONESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
și nevoile fiecărei persoane În parte. Rutina de a da același tratament sau medicație la două persoane doar pentru că manifestă aceleași simptoame este una din greșelile grave ale medicinei convenționale. SÎntem prea diferite Între noi din punct de vedere genetic, temperamental și energetic pentru a pune deciziile legate de sănătate pe baze generale sau pe studii care indică faptul că un anumit procent de oameni au reacționat pozitiv la un anume tratament. Meritați mai mult și veți vedea În capitolul 2
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
o fină capacitate de observație a oamenilor din diverse categorii sociale și psihologice, ca și a moravurilor mereu schimbătoare, posedând o cunoaștere a subtilităților oralității și un perfect meșteșug al versificației, F. a fost deseori clasificat între poeții satirici. Însă temperamental liric, mai ales în povestirile scurte, scriitorul se relevă a fi cu precădere un umorist sentimental, cald-comprehensiv, în descendența lui G. Topîrceanu și din familia lui Ion Băieșu, Valentin Silvestru ș.a. F. depășește actualitatea, trimiterile la particular, prin comparații și
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
moarte de erou, o „moarte roditoare”. În ea se trezește, aproape că înăbușind sentimentele firești, „românca”. Finalul, în această piesă ce și-a propus să nu recurgă la surle și trâmbițe, nu-și reprimă emfaza. Nu se putea ca vorbitorul temperamental să nu fie tentat de retorica sunătoare. SCRIERI: Mamă, București, 1907; Jertfă, București, 1909. Repere bibliografice: [Mihail Dragomirescu], „Mamă”, CVC, 1907, 12; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1920, 222-223; [Mihail Dragomirescu], „Jertfă”, CVC, 1909, 4; Chendi, Pagini, 574-575; Dragomirescu
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
profesionale și standarde morale. Societatea realizează socializarea în sensul dorit de ea prin școală, unde controlul este mai riguros, dar și prin familie. Deținând pârghiile de recompensă și pedeapsă, interacționând intens cu ființele umane în formare, cunoscând, prin urmare, trăsăturile temperamentale și de personalitate, părinții modelează, în special prin prima socializare („cei șapte ani de acasă”), portretul psihocultural al copiilor. Și cu toate că profilurile de personalitate concrete nu coincid decât parțial cu profilul ideal propus de o anumită cultură și societate (Linton
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
relativă evoluție nu poate fi totuși respinsă. Ninge la izvoare umple pliurile unei recuzite modic decrepite (pluvială-lichidă-autumnală etc.) - direcționată cel mai adesea regresiv, către un spațiu al unei blânde surpări cvasiamniotice - cu sonoritățile unei retorici care, deși reflexivă și „timidă” temperamental, lasă suficient spațiu pozei incongruente. Nicolae Manolescu sesiza aici „un anumit aer de epocă [...] în atitudini și în limba încă nespecifică, impregnate de ecouri din Ioan Alexandru, Adrian Păunescu cel de atunci sau, mai general, din «noii tradiționaliști»”. Recuzita este
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
un sens îngust, scriitorii români trăiau într-o atmosferă ce îi aducea aproape de viziunea romantică. Îndoielnică e, totuși, concluzia unor comentatori, potrivit căreia generațiile de la începutul secolului al XIX-lea ar fi aderat la idealurile romantice numai accidental și că, temperamental, ei s-ar fi aflat mai aproape de clasicism. Fenomenul se explică mai curând prin complexitatea raporturilor între cele două direcții ale culturii europene din acea vreme. Un temei de meditație în această privință ar putea fi relațiile generației lui Byron
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
ridicate, cu precizie și eficiență. Se evidențiază astfel o altă caracteristică a jocului de fotbal, și anume complexitatea tehnico-tactică. Sarcinile complexe solicitate în jocul de fotbal se realizează ca urmare a îmbinării armonioase a particularităților de ordin tehnic, tactic, fizic, temperamental ale fiecărui jucător cu cele ale pregătirii generale și specifice. Caracteristic este și faptul că este necesară o pregătire atletică a jucătorilor pe ansamblul calităților forță-viteză, viteză îndemânare, o capacitate crescută de participare a jucătorilor în diferite regimuri de solicitare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]