2,516 matches
-
poată fi măsurată instrumental-riguros, cu o durată tm teoretic-muzicală sau fizică (secunde/minute), ori empiric-aproximativ, prin timpi relativ-scurți/-lungi. c. Adecvat form-temporal S-dpc, C-Mins ne apare ca mod expresiv sau stil de variabilitate-în-continuitate. Dacă L-dpc este un deja-dat (predat), iar tempoul, o relație de stare Mins în parcurs (referită U-Fmz, printr-o tradiție sau convenție, incluzând și indicația din partitură), stilul particularizează C-Mins sub aspectul interpretativității. Aceasta implică o dublă diferențiere față de datul formal: în raport cu coordonata linearității timpo-metrice, având ca unitate
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
și nuanțe de ordin tm-divizionar, în tot felul de combinații, între subdiviziuni de pe un anumit nivel ori de pe niveluri diferite. În exemplificarea din fig. 3, parcursurile Mins referite L-dpc aspectează diferite grade de stare tempică. Astfel, primul și al treilea tempo sunt constante (Tcp = tm), iar cel din mijloc este permanent variabil, profilând o accelerare (Tcp 3-5), urmată de o încetinire (Tcp 5-7). ② Ds-pMins sau Dsp poate varia ca greutate sau accent, în raport cu densitatea articulațiilor dintr-un interval pMins, corespondent dinamicii
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
variabil, profilând o accelerare (Tcp 3-5), urmată de o încetinire (Tcp 5-7). ② Ds-pMins sau Dsp poate varia ca greutate sau accent, în raport cu densitatea articulațiilor dintr-un interval pMins, corespondent dinamicii muzicale. Bunăoară, tot în fig. 3 am marcat pe linia tempoului repede-constant intervalul Dsp 12, pe considerentul că, comparativ cu toți ceilalți pași (având aceeași durată cu tm), aici este cuprins cel mai mare număr de articulații Fmz, conform graficului imaginat ca exemplu. La fel am procedat și pentru varianta de
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
repede-constant intervalul Dsp 12, pe considerentul că, comparativ cu toți ceilalți pași (având aceeași durată cu tm), aici este cuprins cel mai mare număr de articulații Fmz, conform graficului imaginat ca exemplu. La fel am procedat și pentru varianta de tempo lent-constant, subliniind ponderea Dsp 5. Totodată, pe întreaga linie a acestui tempo greutatea pMins este mai mare, analog unui registru sonor grav, de timbru gros. Menționăm însă că un accent Mins nu trebuie să coincidă neapărat cu unul sonor, el
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
având aceeași durată cu tm), aici este cuprins cel mai mare număr de articulații Fmz, conform graficului imaginat ca exemplu. La fel am procedat și pentru varianta de tempo lent-constant, subliniind ponderea Dsp 5. Totodată, pe întreaga linie a acestui tempo greutatea pMins este mai mare, analog unui registru sonor grav, de timbru gros. Menționăm însă că un accent Mins nu trebuie să coincidă neapărat cu unul sonor, el având totuși o pondere sensibilă în raport cu tipul Mins, care poate fi: gestual
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
din audiție, ca din (pe) sine însuși. footnote>, sub aspectul semnificației sau tematicii acesteia. ③ Lg-pMins sau Lgp comportă expresivizări corelate separat, unor anume tm din șirul timpo-metric. Întrucâtva, aceasta se aseamănă aspectărilor Tcp, unde duratele tm referite unei variații de tempo (în profiluri de minimum trei Tcp), apar mai lungi sau mai scurte. În cazul unei variații Lgp, aceasta corespunde punctual unui tm din șir, figurându-l ca mai lung (mare) ori mai scurt (mic), fapt nedeterminant agogic (ca grăbire ori
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
unei variații Lgp, aceasta corespunde punctual unui tm din șir, figurându-l ca mai lung (mare) ori mai scurt (mic), fapt nedeterminant agogic (ca grăbire ori rărire graduale, într-un registru de stare tempică). Spre exemplu, în șirul pMins din tempoul inconsecvent-variabil (linia din mijloc) din aceeași fig. 3, putem spune că toți pașii, exceptându-l pe primul (luat ca model, întrucât pe această linie nu avem și o referință a constantei tm), variază în raport cu primul pMins, care are calitatea de
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
stare / constantă tempică); Densitatea (Dsp), ca pondere a pasului, aspectând o timbrocronie în accentuare (grupare / dinamizare timpică); Lungimea (Lgp), ca întindere de pas-anume, profilând o melocronie în secvențializare (formulare / împerechere ritmică). Din perspectiva constantei mărimii pasului ca Tcp, respectiv a tempoului de instrumentare în parcurs, C-Mins o analogăm variației de entropie. Am considerat astfel, analog transferului căldurii, două coordonate de adecvare Mins în-parcurs (fapt): I. stare timpo-tempică sau de tempo - ca energie Mins distribuită într-un interval de timp (div) sau
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
împerechere ritmică). Din perspectiva constantei mărimii pasului ca Tcp, respectiv a tempoului de instrumentare în parcurs, C-Mins o analogăm variației de entropie. Am considerat astfel, analog transferului căldurii, două coordonate de adecvare Mins în-parcurs (fapt): I. stare timpo-tempică sau de tempo - ca energie Mins distribuită într-un interval de timp (div) sau tactată linear (pulsată pe o L-dpc) - determinând calitatea expresiei de continuitate a U-Fmz, în armocronie cu forma L-dpc; II. inițiere form-energetică sau de impulsionalitate - ca articulare Mins focalizată într-
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
timbrocronie cu modul S-dpc. Operăm analogia pe schema de mai jos, în a cărei formulare înlocuim apoi termenii: Entropia măsoară calitatea de depozitare a energiei. Variația de Energie dată sub formă de căldură ENTROPIE Temperatura la care are loc transferul Tempoul exprimă adecvarea stării Mins în-parcursul Fmz. Variația de Mișcare dată sub formă de Tact timpo-metric TEMPO Gradul tempic (frecvența Ttm) prin care se petrece adecvarea => Într-un interval (moment) de timp determinat linear (pe L-dpc), tempoul (numărul Tcp) tinde să
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
apoi termenii: Entropia măsoară calitatea de depozitare a energiei. Variația de Energie dată sub formă de căldură ENTROPIE Temperatura la care are loc transferul Tempoul exprimă adecvarea stării Mins în-parcursul Fmz. Variația de Mișcare dată sub formă de Tact timpo-metric TEMPO Gradul tempic (frecvența Ttm) prin care se petrece adecvarea => Într-un interval (moment) de timp determinat linear (pe L-dpc), tempoul (numărul Tcp) tinde să varieze invers-proporțional cu numărul tm. Prin urmare, Ttm se adecvează prin rărire sau prin grăbire, dacă
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
care are loc transferul Tempoul exprimă adecvarea stării Mins în-parcursul Fmz. Variația de Mișcare dată sub formă de Tact timpo-metric TEMPO Gradul tempic (frecvența Ttm) prin care se petrece adecvarea => Într-un interval (moment) de timp determinat linear (pe L-dpc), tempoul (numărul Tcp) tinde să varieze invers-proporțional cu numărul tm. Prin urmare, Ttm se adecvează prin rărire sau prin grăbire, dacă nr. tm crește, respectiv scade (odată cu micșorarea sau mărirea duratei tm). Practic este vorba de un transfer spontan al Ttm-Mins
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
cu numărul tm. Prin urmare, Ttm se adecvează prin rărire sau prin grăbire, dacă nr. tm crește, respectiv scade (odată cu micșorarea sau mărirea duratei tm). Practic este vorba de un transfer spontan al Ttm-Mins pe un alt nivel/grad de tempo, ducându-se în sens invers celui spre care variază nivelul pulsației tm. Cu alte cuvinte, o piesă muzicală lentă (de grad Ttm scăzut) va prezenta numeroase durate pe niveluri divizionare mari (grad de pulsație-tm ridicat), pe când într-o piesă de
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
ducându-se în sens invers celui spre care variază nivelul pulsației tm. Cu alte cuvinte, o piesă muzicală lentă (de grad Ttm scăzut) va prezenta numeroase durate pe niveluri divizionare mari (grad de pulsație-tm ridicat), pe când într-o piesă de tempo repede vom întâlni mai des durate cumulative, ori de niveluri divizionare mici. Deducem de aici și cel de-al doilea aspect de variație, referit intensității, prin aceea că, odată cu creșterea mărimii temporale (duratei) și/sau a masei sonore (densității), și
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
în re minor de Gustav Mahler. Prima simfonie mahleriană a fost precedată de Simfonia concertantă în si minor pentru violoncel și orchestră de George Enescu, în concertul Filarmonicii din München, din 17 Septembrie - dirijor de Semyon Bychkov, solist Gautier Capuçon. Tempo-ul greoi și frazările nu tocmai coerente și șlefuite, l-au îndepărtat pe violoncelist de spiritul ”visării treze” din muzica lui Enescu. În felul acesta, nici partitura enesciană nu a fost pusă corespunzător în valoare și nici partitura lui Mahler
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
muzical, în care piesele cu tentă nostalgică, evocatoare, au alternat cu cele impetuoase, energice, marcate de dinamism și strălucire. Am apreciat coordonarea fructuoasă a duo-ului în realizarea contrastelor dinamice, a diferențelor timbrale, bunul gust și flexibilitatea manifestate în conducerea tempo-ului (fără exagerări de rubato). În încheierea recitalului, violonista Raluca Voicu-Arnăuțoiu și pianista Manuela Giosa au prezentat 3 piese din Suita op. 6 pentru vioară și pian de Benjamin Britten, creație de tinerețe a compozitorului, remarcabilă prin frumusețea, insolitul și
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
și pianistul Horia Maxim . Așteptările au fost mari de la tânăra violoncelistă. Cu sunetul cald și generos al instrumentului și avântul și siguranța afișate, interpretarea concertului de Haydn părea promițătoare. Și totuși, în pozițiile înalte era de multe ori fals, iar tempo-ul ales pentru partea a treia, deși bun ca intenție, a dovedit nestăpânirea tehnică a partiturii. Cu totul alta a fost situația în cazul lui Horia Maxim. Artistul a redat cu claritate structura, iar precizia tușeului și luminozitatea sonoră pe
De la Haydn la Sibelius by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84012_a_85337]
-
de perfectă ca proporție și densitate. Aspectele cadențiale ale primei mișcări au fost extrem de elaborate și au plasat acest concert în perimetrul cu adevărat romantic, departe însă de orice ar contraveni bunului gust, iar finalul s-a desfășurat într-un tempo deosebit de mișcat, potrivit calităților sale tehnice. Aclamațiile la scenă deschisă au fost răsplătite cu dramatica Allemanda din Sonata a IV pentru vioară solo de Ysaÿe și cu celebrul Andante din Sonata a II-a de Bach, ultima fiind cântată în
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
pianiștii Valentina Sandu-Dediu și Dan Dediu au interpretat Idile și Guerille, o creație de anvergură instrumentală scrisă de Dan Dediu, care evidențiază calitățile orchestrale ale pianului. Elaborată în mai multe mișcări, contrastante din punctul de vedere al conținutului și al tempoului, lucrarea constituie un adevărat tur de forță pentru pianiștii care sunt solicitați să facă față unor provocări și dificultăți incredibile, spectaculoase. În dubla sa calitate de compozitor și pianist, Dan Dediu exaltă magnificența instrumentului preferat, destinat să întruchipeze un caleidoscop
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
de colaborare artistică de cea mai înaltă calitate. Concertul pentru două piane în re minor de Poulenc este o lucrare plină de farmec și bravură, ce întruchipează un caleidoscop variat de imagini muzicale, adeseori contrastante, care se succed într-un tempo amețitor. Compozitorul creează o minunată lume sonoră, în care sunt percepute reminiscențe diverse din creații scrise de Mozart, Liszt, Saint-Saëns, Ravel, dar și influențe jazistice și de music-hall. Într-o scrisoare adresată lui Igor Markevitsch, compozitorul francez menționa printre sursele
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
idealul” meu tocmai fusese detronat în acea seară de interpretarea lui Demidenko. De ce? Simplu: Chopin nu este eroic, Chopin este sensibil! Ce am mai putut observa, prin analogie cu eroica Martha Argerich sau cu virtuosul Lang Lang, Demidenko “operează” cu tempo-uri ceva mai așezate, lucru foarte bine venit în muzica lui Chopin. De asemenea, față de stilul celor doi pianiști enunțați mai sus, Demidenko este mult mai implicat în ceea ce interpretează, dar în același timp dă dovadă de calmitate, serenitate, rafinament
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
complementarele contrarii, de tip consonant-disonant, solo- multiplu, continuu-discontinuu, pe care le experimentează sonor în mai toate opusurile sale, adesea tematizându-și programul componistic pe coordonatele unor serii deschise, referite unor clase de compoziție denumite prin termeni proprii - Phonologos I-VI, Suono tempo, Proportions I-II (lucrări camerale în diferite combinații instrumentale); Modalis I-III (piese concertante, solist-orchestră) - sau prin genuri consacrate: simfonie I-V; cantată I-II; solo (peste 20 de titluri); muzică electronică (o lucrare); muzică de scenă (opera de cameră
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
va deprinde la Schola Cantorum și pe care și-o va cultiva constant în creație, cu greu ar putea fi intuită și anticipată în alcătuirea încă neîndemânatică: o expoziție de sonată de concert, urmată de o tranziție (marcată de schimbarea tempo-ului, Presto) spre subdominanta minoră, sol minor, tonalitate în care se desfășoară o secțiune lentă (Adagio) ce face trecerea spre finalul concertului, „Rondo”. Secțiunile piesei sugerează, prin schimbarea de tempo, părțile unui concert, dar acestea nu au o formă clară
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
sonată de concert, urmată de o tranziție (marcată de schimbarea tempo-ului, Presto) spre subdominanta minoră, sol minor, tonalitate în care se desfășoară o secțiune lentă (Adagio) ce face trecerea spre finalul concertului, „Rondo”. Secțiunile piesei sugerează, prin schimbarea de tempo, părțile unui concert, dar acestea nu au o formă clară, bine cristalizată. Scopul esențial al concertului este de a pune în valoare virtuozitatea violonistică prin abundența de duble și triple coarde. Temele sunt simple, abuzând aproape de armonia elementară a funcțiunilor
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
vital al interpretării - să fie dirijată, cântărită cu grija cu care ai administra o doctorie primejdioasă. Bine dozată scapă bolnavul, dar poate să-l și omoare. Profesorul să lămurească elevilor atmosfera în care se desfășoară bucata, precum și însemnătatea primordială a tempo-ului, și culoarea tonului în care cântă. Să analizeze apoi modulațiile care reprezintă în sintaxa sonoră verbul unei fraze, să stabilească climatul și sentimentul poeziei melodice, să lege într’o viziune unitară textul pentru ca să se construiască arhitectonic compoziția pe care
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]