332 matches
-
prezintă o foliolă: anterioară, mică una anterioară, mare și una stângă. În porțiunea centrală se descrie orificiul esofagian și orificiul venei cave inferioare. 2. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul tendinos. Marginile tendinoase ale stâlpilor se unesc în plan median pentru a forma o arcadă înaintea arterei aorte. după Gray's Anatomy, U.S. 20th Ed.-1918 Acțiunea: 1. principalul mușchi inspirator prin a cărui contracție sunt mărite toate cele trei diametre
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
foliolă: anterioară, mică una anterioară, mare și una stângă. În porțiunea centrală se descrie orificiul esofagian și orificiul venei cave inferioare. 2. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul tendinos. Marginile tendinoase ale stâlpilor se unesc în plan median pentru a forma o arcadă înaintea arterei aorte. după Gray's Anatomy, U.S. 20th Ed.-1918 Acțiunea: 1. principalul mușchi inspirator prin a cărui contracție sunt mărite toate cele trei diametre ale cutiei
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a aponevrozei plantare. * falanga proximală a halucelui, * sesamoidul medial. Prin nervul plantar medial. 1. abductor al halucelui, 2. menținerea bolții plantare. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: * medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; * lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de 9 - 11 ani se termină osificarea falangelor degetelor de la mâini iar între 10 - 13 ani și a oaselor carpiene. Oasele sunt elastice iar articulațiile neconsolidate. Musculatura școlarului mic este slabă, fibrele musculare sunt lungi și elastice, mușchiul prezintă părți tendinoase scurte. Flexorii sunt mai puternici decât extensorii iar tonusul muscular este redus. Forța musculară este puțin mai mare la băieți dar fetele au o excitabilitate neuro - musculară superioară băieților de aceeași vârstă. Sistemul cardio - vascular, în ansamblu, este slab dezvoltat
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
mai mare dacă nu există o reacție imediată a organismului. S.N.C. primește în permanență informații privind poziția corpului de la: aparatul vestibular Aflat în urechea internă, el măsoară schimbările de poziție ale capului în spațiu (schimbări de direcție, accelerări); proprioceptori (fusurile tendinoase neuro musculare, receptorii articulari) care înregistrează amploarea și viteza cu care se întind sau se contractă mușchii, ca și amploarea și viteza mișcărilor articulațiilor; vederea care furnizează repere; pielea care prin receptorii ei informează asupra intensității presiunilor resimțite, vibrațiilor, reliefurilor
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
pasive interesează formele inflamatorii evolutive, în care durerea este greu de suportat de către bolnav, chiar și la mobilizările articulare executate pasiv. Evaluarea beneficiilor terapeutice este dată de evoluția goniometriei articulațiilor în suferință. Cu titlu informativ, durerile punctuale sunt de origine tendinoasă, cele ce reacționează la alungirea pârghiilor musculare sunt atribuite structurilor capsulo-ligamentare, iar staza venoasă este asociată senzațiilor de „picioare grele ca plumbul”. În spondiloartropatiile reumatismale evolutive, obiectivele kinetoterapiei pasive sunt subordonate terapiei medicamentoase, care, prin atenuarea simptomatologiei algice, oferă șansele
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
incluse și mijloacele pentru reeducarea acestor două forme de sensibilitate. Sensibilitatea superficială sau cutanată poate fi pusă în evidență prin tact-presiune, cald, rece și durere, acestea fiind reperele ce au condus la etichetarea ei ca fiind termo-tacto-algică. Sensibilitatea profundă (musculară, tendinoasă și articulară) este pusă în evidență prin: simțul poziției, kinestezie (precizia și sensul mișcărilor), barognozie (greutatea obiectelor), stereognozie (forma obiectelor pe care le pipăie fără să le vadă), topognozie (localizarea senzațiilor somatice pe corp). b) Bilanțul funcțional al membrului superior
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
nervos. Aceasta se poate combina cu o multitudine de tulburări senzoriale, care adesea sunt la fel de neplăcute ca durerea însăși. Mai mult, leziunile inflamatorii ale bolii pot cauza durerea nociceptivă prin afectarea meningelui. De asemenea multe dureri musculo 94 scheletice și tendinoase pot fi cauzate de spasticitate și postura anormală, impuse de boală. În ultimul rând, pacienții cu SM pot suferi de afecțiuni acute sau cronice care afectează populația generală. În aceste situații de durere nociceptivă, prezența unor tulburări senzoriale poate ajuta
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu SM, aceștia sunt predispuși la sedentarism. Sedentarismul favorizează: atrofierea musculară (atrofierea din lipsă de activitate), retracția musculară, în special a flexorilor 282 membrelor inferioare la persoanele în scaun cu rotile, anchilozarea articulară însoțită de întregul proces dureros și distrofic tendinos și capsular, staza circulatorie care poate antrena apariția edemelor venoase și limfatice și escarele. Pentru combaterea edemelor se folosesc ciorapii compresivi și se pun în poziție ridicată membrele inferioare. Anumiți factori agravează riscul apariției escarelor. Aceștia sunt deficitul senzitiv, tulburările
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
se produce separația mușchilor și aponevrozelor, extensia de-a lungul vaselor, care prin necroză septică pot fi erodate, generând hemoragii grave. Reparația este lentă (câteva săptămâni), tendința la granulare redusă, rămânând de obicei pierderi mari de substanță, retracții musculare și tendinoase, ce dau cicatrici vicioase, deformante, retractile. Din punct de vedere topografic, flegmoanele se pot clasifica în: superficiale (subcutanate); profunde (subaponevrotice); totale, suprași subaponevrotice (flegmonul Chassaignac). Semne clinice : în perioada de debut, predomină semnele generale: febra ridicată (39 40°C), frisoane
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
de vedere muscular, studiile și cercetările efectuate au evidențiat că țesutul muscular este scăzut, cu un control neuromuscular insuficient și mobilitate articulară mare, fapt ce favorizează deviațiile atitudinale și deformațiile unor regiuni corporale (Alexe, D.I., 2009). Capacitatea sistemului osos, cartilaginos, tendinos și ligamentar de a suporta un efort ar reprezenta, la vârsta pubertății, un factor limitativ în cadrul activităților sportive, deoarece, în opinia autorilor Rață G., Rață, Gh., (2008), structurile sistemului locomotor pasiv sunt în plină creștere și nu au încă rezistența
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
inextensibile care întăresc articulația și previn depășirea limitei normale a mișcării. Clasificarea liaamentelor: -după topoarafia lor: liaamente pot fi descrise ca fiind intra- și extracapsulare. -după oriainea embrioloaică pot fi: - capsulare: liaamentele rezultate prin diferențierea unei porțiuni din capsula articulară; - tendinoase rezultate prin transformarea unor tendoane ex: liaamentul rotulian; - musculare rezultate prin atrofierea unor mușchi: liaamentul acromio- coracoidian; - fibrozate: liaamentul stilo-hioidian. - după poziția pe care o au în raport cu oasele: liaamente interosoase. Alți factori care participă la menținerea suprafețelor articulare în poziție
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări distanța dintre fibre
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care se spiralează în jurul fiecărei fibre musculare. întreaga structură formată este delimitată de o teacă sau o capsulă lamelară. 2. Aparatul sau organul neuro-tendinos Golgi, prezent în toți mușchii, este situat în zona de tranziție dintre fibrele musculare și cele tendinoase. Aparatul Golgi este delimitat de o structură capsulară și prezintă un aparat central format din fibre tendinoase fuzionate. în jurul acestuia se descrie o bogată rețea de neurofibrile provenite din fibre nervoase mielinice. 3. Terminații nervoase libere situate în structurile conjunctive
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capsulă lamelară. 2. Aparatul sau organul neuro-tendinos Golgi, prezent în toți mușchii, este situat în zona de tranziție dintre fibrele musculare și cele tendinoase. Aparatul Golgi este delimitat de o structură capsulară și prezintă un aparat central format din fibre tendinoase fuzionate. în jurul acestuia se descrie o bogată rețea de neurofibrile provenite din fibre nervoase mielinice. 3. Terminații nervoase libere situate în structurile conjunctive din mușchi sunt dispuse în apropierea sau în jurul vaselor de sânge. Sensibilitatea culeasă de acești receptori este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în: mușchii regiunii antero-laterale, mușchii regiunii posterioare, mușchii regiunii superioare și mușchii regiunii perineale sau inferioare. - cartilajele celei de-a V-a, VI¬a și a VlI-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile tendinoase formează un puternic schelet fibros de tracțiune și solidarizare a mușchilor drepți abdominali de cei laterali. Acțiunea este de : - flexia toracelui față de bazin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sau inferioare. - cartilajele celei de-a V-a, VI¬a și a VlI-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile tendinoase formează un puternic schelet fibros de tracțiune și solidarizare a mușchilor drepți abdominali de cei laterali. Acțiunea este de : - flexia toracelui față de bazin sau invers, - mușchi expirator când ia punct fix la nivelul bazinului. Inervația este posibilă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
celei de-a V-a, VI¬a și a VlI-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile tendinoase formează un puternic schelet fibros de tracțiune și solidarizare a mușchilor drepți abdominali de cei laterali. Acțiunea este de : - flexia toracelui față de bazin sau invers, - mușchi expirator când ia punct fix la nivelul bazinului. Inervația este posibilă prin: - 7-12 perechi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nu este uniformă datorită unei depresiuni centrale corespunzătoare inimii și care o împarte în două bolși secundare: dreaptă și stângă. Din punct de vedere structural diafragma prezintă două porțiuni: centrală sub formă aponevrotică și periferică, musculară. 1. Componenta aponevrotică, centrul tendinos prezintă o foliolă: anterioară, mică una anterioară, mare și una stângă. în porțiunea centrală se descrie orificiul esofagian și orificiul venei cave inferioare. 2. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prezintă o foliolă: anterioară, mică una anterioară, mare și una stângă. în porțiunea centrală se descrie orificiul esofagian și orificiul venei cave inferioare. 2. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul tendinos. Fibrele se pot grupa în trei porțiuni: lombară, costală și sternală. Porțiunea lombară pornește de pe vertebrele lombare prin stâlpii musculari și de pe două perechi de arcade aponevrotice- ligamentele arcuate medial și lateral. Stâlpul drept al diafragmei se formează de pe corpurile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
aponevrotice- ligamentele arcuate medial și lateral. Stâlpul drept al diafragmei se formează de pe corpurile primelor trei vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale corespunzătoare. Stâlpul stâng al diafragmei se formează de pe primele două vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale învecinate. Marginele tendinoase ale stâlpilor se unesc în plan median pentru a forma o arcadă înaintea arterei aorte. Ligamentul arcuat medial (arcada mușchiului psoas) este un arc aponevrotice care trece ca o punte peste mușchiul respectiv pornind de la corpul vertebrei a doua lombară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
m. deltoideus) Mușchiul deltoid este cel mai superficial și mai voluminos mușchi al umărului prezentând o formă triunghiulară astfel încât să poată acoperi în întregime articulația scapulo-humerală. Originea este: - la nivelul 1/3 externe a marginii anterioare a claviculei prin fibre tendinoase și musculare; - pe marginea laterală a acromionului, prin mici aponevroze; - pe buza inferioară a marginii posterioare a spinei omoplatului printr-o aponevroză triunghiulară. - După formare fasciculele musculare se direcționează spre humerus (Figura 94) după cum urmează: - fascicule musculare anterioare, claviculare, oblic
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
degete au teci numai digitale și carpiene. Datorită acestui aspect anatomic orice infec]ie la nivelul policelui sau auricularului se poate propaga și la antebra]. Fa]a posterioară a fiecărei teci sinoviale este legată de tendoanele mușchilor flexori prin frâuri tendinoase. Tecile sinoviale ale mușchilor extensori sunt localizate pe fa]a posterioară a mâinii și depășesc retinaculul. Ele sunt pentru: - mușchii lung abductor și extensor scurt al policelui; - mușchii extensori radiali ai carpului; mușchiul lung extensor al policelui; - mușchii extensori ai
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
terminală: - falanga proximală a halucelui, - sesamoidul medial. Acțiunea: - abductor al halucelui, - menținerea bolții plantare. Inervația se realizează prin nervul plantar medial. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI (m. flexor hallucis brevis) Originea este pe: - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: - medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; - lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]