2,257 matches
-
Măștilor), precum și numeroasele "compoziții cu instrumente muzicale" (unde violoncelul, viola sau instrumentele de suflat prind viață și sugerează substratul muzical, aș spune mozartian, al desenelor Danei), toate acestea, în echilibru cu lumea gravurilor și ilustrațiilor de carte - care au o tentă mai degrabă orientală - alcătuiesc o sferă dialogală desăvârșită. Un zâmbet ironic plutește pe chipul personajelor care s-ar cuveni să fie triste: până și peștele cel mic, înghițit de peștele cel mare din ilustrația proverbului respective are un aer pus
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
intuiție sensibilă pe care o trăia zilnic, numai așa vom putea intui de ce filozoful era un liric stăpînit de o sfială spontană în fața lumii. Întrucît trăim într-o lume în care cuvinte precum "sfială" și "lirism" au început să capete tenta unor handicapuri psihice, fraze precum cele de mai sus par să fie semnele unei naivități ieșite din uz. Dacă așa stau lucrurile, atunci legătura noastră cu Blaga s-a rupt de tot. Dacă nu așa stau lucrurile, atunci șansa de
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
e contagioasă, căci, citind-o, te molipsești de candoarea lui Blaga, de forma aceea unică de blîndețe contemplativă și de gingășie lipsită de agresivitate cu care își scria cărțile. Iarăși, cuvinte precum "candoare", "gingășie" și "blîndețe" au dobîndit astăzi o tentă de debilitate suspectă, dar numai ele pot surprinde ceva din universul lui Blaga. Citindu-l, aproape că te simți primenit, ba chiar rușinat la gîndul că viața ta abia dacă mai are ceva în comun cu a lui. Dar primenirea
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
ca dintr-o platoșă strâmtă, să-și risipească în jur polenuri descântate, aproape vrăjite. e atâta putere în stropul de soare care pupila îmi violează că, pe loc, privirea mea stinsă arde totul în jur ca un acid, purificată de tenta putridă. ce se întâmplă în aer, în mine și în pământ, câtă vreme în cer se primenesc anotimpuri, nu-i timp de răsuflet, doar grabă, chicotit gâfâit, despletiri de fiori și o singură, mare, sfântă slujbă. alunecare miezul pietrei palpită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Frica de a trăi din nou, 2004, Jurnalul unui crocodil ratat, 2006, Neantul îndrăgostit, 2009, toate la Editura Vinea. Agnostica trândăvie - Editura Pandora-M, 2003 - și Nevroza metafizică - Editura Bastion, Timișoara, 2008 - sunt fructul unor meditații amare și violente, cu tentă stoică, în absența oricărei iluzii de viață viitoare. La Editura Cartea Românească îi apare în 2010 romanul fantastic Nimeni sau Fumătorul de pipă. A tradus din literatura franceză texte de Sade, Jean Genet, Charles Baudelaire, Antonin Artaud, Casanova, Michel Onfray
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
poate spune cît, în relația celor doi, presupunînd că odată între ei a existat un filon amoros, cît din această relație a constat în elan intelectual și cît în tensiune erotică. Tonul lui Heidegger e senin și sobru, acuzînd o tentă protocolară și o ariditate ce ține neîndoielnic de uzanțele de adresare ale epocii, și chiar și atunci cînd îi mărturisește Elisabethei neliniștile și grijile cotidiene, frămîntările lui sunt bine ținute în frîu de crusta convențională a unor formulări neutre. Blochmann
Epistolarul din Pădurea Neagră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9497_a_10822]
-
Dan Pița după nuvela lui Mircea Eliade, Pe strada Mîntuleasa. Nu pot să nu remarc cît de mult i se potrivește atmosfera viscontiană din Noiembrie, ultimul bal și Glissando, în ultimul și cu o pronunțată notă tarkovskiană și plus o tentă suprarealist-kafkiană. Aș rămîne la aceste două filme întrucît ele creează un profil indelebil actorului și pentru că sunt două reușite cinematografice avînd ca numitor comun nostalgia după la belle époque. Noiembrie, ultimul bal a rulat în noiembrie 1989 doar trei zile
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
prezintă nu mai puțin decît o "interogație insinuantă", d-sa se socotește îndreptățit a ne mustra din nou pentru o prezumată amnezi: "autorul articolului uită să observe că naționalismul interbelic și-a însușit - în manifestările sale față de evrei - o puternică tentă rasistă". De unde pînă unde? Cum am putea "uita" un asemenea lucru reprobabil? Dar convins că nu ținem seama de-a adevăratelea de ceea ce vede de la o poștă orice individ cu o vedere normală, dl Michael Finkenthal ne oferă și bibliografia
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
orizontul vieții mele. De aceea, temperatura relației ce mă leagă de un proces este hotărîtoare în privința cunoașterii lui, în timp ce, în cazul invers, lipsa unei călduri de întîmpinare nu poate da naștere nici unei informații. Ducînd ideea mai departe și împrumutîndu-i o tentă deprimantă, se poate spune că orice relație umană evoluează spre implacabilă sa eroziune. Totul se destramă și se ofilește, sub apăsarea unei tendințe universale de risipire. Așa se explică de ce actele care tind spre o creștere a dezordinii se petrec
Punct și cîmp by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9612_a_10937]
-
post-decembriste ale socialului românesc, volumul își de-pă-șește, prin unitatea viziunii și prin reala sa li-te--raritate, condiția dată, aceea rapsodică, fragmentară. Ceea ce reușește să coaguleze este un întreg, o prismă descompunând și recompunând spectrul luminos, prin alternanța fărâmelor coloristice (adesea cu tentă sumbră) și a sintezelor cultural-filosofice, ce iluminează în chip neașteptat contextul, adesea derizoriu. Unitatea viziunii, permanența unor criterii îl deconspiră pe cărturar, ca și pe "ortodoxul practicant" (după propria-i mărturie). Din amănunte și frânturi, din punerea cap la cap
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
proze (care, oricum, își depășesc postura de tablete jurnalistice) sunt cele ale unei depline ficționalizări; și ne vom referi la două dintre ele, veritabile ars poetica ale speciei adoptate de autor: Gunoierul și măturătorul de stradă și Plouă. Prima, cu tentă pencilensiană (a se vedea romanul Prietenul nostru comun), este o reverie asupra valențelor semantice ale derizoriului. Aici, autorul de ficțiune se dezvăluie în toată puterea sa, care este aceea de a căuta artisticul și semnificativul, pe deasupra poziției sociale, gunoierul și
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
a minți, mărginindu-se doar să surprindă degradarea și colapsul. Lecția lui Toni Halter e clară și concisă: dacă vrei să faci misionarism creștin, trebuie să te ferești de tonul militant. E cel mai contraindicat cu putință. În schimb o tentă ambiguă de resemnare senină, curățată de ranchiuni ascunse și de nădejdi neîntemeiate, poate cîntări mai mult decît o predică pro domo sua. Clar-obscurul atrage mult mai mult decît lumina, iar semiîntunericul e mai inspirator decît claritatea, întocmai cum spiritul creștinismului
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
Kieslowski nu folosește culoare într-un sens estetizant, somptuos ca la, spre exemplu, Peter Greenaway, ci într-un sens muzical, impresionist. Culoarea prezentă nu pe pînză, sau reificată în obiect, ci ca efect luminos, vivant, vibrant răspunde în ecou emoțiilor: tenta albastră a asfaltului șoselei, reflexul albăstriu al lămpii pe chipul Juliei, hîrtia albastră în care e învelită acadeaua cu care se joacă Anna cu puțin înainte de accident, reflexul apei în bazinul în care înoată Julie etc. Albastrul este nu numai
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
locului și micile întâmplări intrate în conștiința colectivității, formează lumea fascinantă a lui Daniel Vighi. Totul este de o dezarmantă simplitate și de o greu definibilă frumusețe. Scrisul prozatorului timișorean oferă un mare paradox. Povestirile lui Daniel Vighi au o tentă existențială evidentă, fapt oarecum surprinzător pentru un autor căruia analiza îi este, la prima vedere, complet indiferentă. Ceea ce rămâne în mintea și sufletul cititorului, la sfârșitul fiecărei proze, este o stare de spirit, o intensă emoție și/sau o revelație
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
minciuni, amăgiri, vești rele și speranțe năruite. Șase ani mai tîrziu, senescența și confesiunea rămîn la fel de prezente în creația scriitoarei pentru că Moral Disorder (Ed. Doubleday, 2006), ultimă culegere de (unsprezece) povestiri ale canadiencei, este tocmai așa ceva: o retrospectivă cu puternice tente autobiografice a unei vieți oarecum diferite de ceea ce ne-am putea aștepta de la o scriitoare catalogată ca fiind feministă; o selecție de întîmplări și evenimente din cadrul unui destin care, fără a fi spectaculos, nu plictisește niciodată, dar mai ales un
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
colegi că "poetul pătimirii noastre" are în vedere, când face afirmația respectivă, și truda pe care și-o asumă de bună voie și nesilit de nimeni creatorul de frumos? Nu s-ar fi putut face trimitere - ca să dăm argumentației o tentă mai concretă la versurile lui Arghezi din Testament - text îndeobște cunoscut de către mai toți elevii: "Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/ Eu am ivit cuvinte potrivite/ Și leagăne urmașilor stăpâni./ Și, frământate mii de săptămâni, (s.n.)/ Le-am prefăcut
Un pas înainte sau doi înapoi? by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9740_a_11065]
-
mult l a impresionat și l-a uimit gura delicată, buzele mici și mai groase, Înnobilate cu un ruj sidefat și conturate cu creion dermatograf maro, mereu surâzândă angelic, tenul obrajilor era unul alb, pudrat ușor și doar cu o tentă de roșu În mijlocul lor. Pe lângă urechiușele delicate curgeau parcă din cer câte doi zulufi extrem de subțiri și răsuciți cu mare măiestrie. Avea un cap frumos, nu știai cu ce să-l asemeni, era ceva Între Înger și păpușă! Hai Încearcă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
anul doi la un liceu teoretic, a Început să vorbească liniștit despre cărțile prezentate În continuare și pe care le citise. În ochii fetei se citea oarece mirare și nu se putu abține să nu-l Întrebe cu o ușoară tentă filosofică: Ce părere ai despre viață, ce ceri și ce vei face În viitor? Nu mare lucru! Vreau să culeg elemente fundamentale despre aceasta, să fiu preocupat de frumos, de artă și să mă specializez electro. Și cum crezi că
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
care le-am făcut pentru el, îmi dau demisia din poliție și mă angajez în Legiunea Străină. Părerea lui Sami Hirsch Dacă pe autor nu l-ar chema Lustig, aș putea spune că mi s-a făcut un portret cu tentă antisemită. (Și așa, rămân cu un mare semn de întrebare pentru că, între timp, am aflat că mama lui e româncă.) Toți cei din domeniul asigurărilor, puși în situațiile tentante în care am fost pus eu, ar fi procedat la fel
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
sa este una incomoda. Să decopertezi muntele de moloz ideologic ce acoperă istoria recentă a relațiilor politice ale României cu vecinii săi și cu mării actori internaționali implicați în destinul ei este o sarcină de magnitudinea muncilor herculiene. Pentru a tentă, autorul dezvolta demersul său din perspectiva, plină de prospețime, a studiului geopolitic. Nu teoretic "pur", ci aplicat unei analize de caz. Dincolo de atracția facilă a modelor, studiul geopolitic răspunde unei nevoi metodologice și de cunoaștere speciale: nevoia de integrare. În
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Nu cedează. Învață să scrie cu stânga, se izolează de lume, mizantropic, convins că scrie lucruri geniale. Ca să și câștige sora de partea lui, îi ține o adevărată prelegere despre literatură și bibliotecă. Termină cartea, o publică, ieșind, astfel, biruitor. Tenta metaliterară și ironia sunt salvatoare. Tipică pentru țesătura narativă a lui Rareș Tiron este proza Cale regăsită. Adriana, o funcționară de la ghișeul 1 de la Poștă, ireproșabilă timp de peste douăzeci și cinci de ani, începe, de la un timp, să râdă intempestiv și să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
zi ea va veni. Gândul rău să nu-l hrăniți, alungați-l imediat cu un gând bun și va fugi de la voi.” - „Părinții noștri - două candele”). De aici, avem trimiterile biblice, referirile la scrierile Sfinților Părinți, abundența de rostiri proverbiale, tenta generalizatoare cu substrat pedagogic, teologic și moralizator, cât și referirile explicite, la întâmplări sau pilde din Pateric. Astfel, scurtele povestiri „Timpul pierdut” și „Cum crezi, dacă n-ai văzut?” sunt o dezbatere asupra Poruncii de Aur sau a Poruncii celei
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
necesar o viață săracă și amărâtă, chiar și atunci când aparent nu se distruge din cauza conflictului cu voința generală.” Contrar egoismului ar fi completa depersonalizare, nimicirea eului: „subordonarea la ceea ce este În vigoare și la general”. Împotriva acestei ipostaze social-umane, cu tenta ei de Înțelegere psihologică, Paulsen distinge „forța afirmării propriei personalități contra a ceea ce domină din afară, fie sub forma autorităților publice recunoscute sau a opiniei generale a tuturor celor instruiți este legată de capacitatea de-a sacrifica pentru idei cea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de hedonism. Dacă În concepția platonico-aristotelică se pune supremul-bine Într-o formă oarecum obiectivă a ființei umane și Într-o activitate determinată de ea a capacităților sau a virtuților, În concepția sau, mai bine, În etica hedonistă se observă o tentă mai sentimentală, subiectivă - de plăcere sau de satisfacție. Forma ființei și activitatea vieții apar, aici, ca scop: virtutea, activitatea Își găsesc importanță ca mijloace pentru realizarea scopului - a căuta obținerea plăcerii pentru ea Însăși. Față de aceste concepții, opoziția a fost
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pe ecran, ca un al treilea plan de mișcare în interferență cu celelalte două. Deci toate mijloacele folosite sunt ingenioase, chiar dacă nu inedite, și materialul uman al corpurilor interpreților de calitate. Dezastrul pentru noi toți constă în conținut. Dincolo de ușoare tente de umor, dominantă este nota de plictis a celor doi interpreți, specifică ființelor complet goale pe dinăuntru, plictis care nu se poate umple cu câteva nuanțe senzuale pe care le implică relația lor, ci numai cu multă, abundentă violență. Isterizat
Danse. Entre. Deux by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9192_a_10517]