2,111 matches
-
a faptelor, a participării maselor și a eroilor (personajelor) care au făurit istoria vremurilor respective. Prin analogie, am putea spune că predarea istoriei fără documente este sinonimă cu a predării fizicii și chimiei fără experiențe sau a matematicii fără demonstrarea teoremelor. b) Valoarea pedagogică a documentelor și vestigiilor istoricetc "b) Valoarea pedagogică a documentelor și vestigiilor istorice" Utilizarea inteligentă a documentelor sau a vestigiilor trecutului În Învățarea istoriei prezintă o imensă valoare pedagogică. Raportate la teoria Învățării prin descoperire, documentele istorice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nu rămân numai o simplă imagine a aspectelor relevante ale unor realități, ci vehiculează un principiu constructiv, cu posibilități de reactualizare și de transfer În condiții actuale, pentru noi situații de Învățare. „Ecuațiile chimice (ca și ecuațiile exprimate prin intermediul cuvintelor), teoremele fizice etc. nu sunt altceva decât simboluri a căror percepere permite elevilor să-și aducă aminte de operațiunile (operațiile) prilejuite de o problemă” (E. Fries). Utilizate În mod sistematic, ele stimulează spiritul de experimentare În plan mintal, devin un suport
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o listă de Întrebări puse Într-o manieră ordonată și ierarhizată care să conducă la o concluzie de clasificare, adică de recunoaștere a apartenenței unei probleme la o clasă determinată de probleme; definirea unei noțiuni, caracterizarea unui fenomen, enunțul unei teoreme, descrierea unei familii sau specii etc. De exemplu, un astfel de algoritm poate să se prezinte ca o listă de Întrebări pe care un elev și le pune pentru a face o analiză gramaticală; • algoritmi de rezolvare; • algoritmi motrici (de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la următoarea unitate de predare; În caz contrar, este necesară reluarea secvenței respective, adică repetarea procedeului. Adeseori, acest tip iaforma unui „text cu lacune” (spații libere). Pentru exemplificare redăm un fragment programat utilizat de Thomas, Davies ș.a. pentru predarea noțiunii „teorema lui Pitagora”, reprodus, cu unele modificări, din cartea Tehnica programării didactice a lui E.P. Noveanu (1974), după cum arată figura 16. Programele de acest tip sunt construite de așa manieră Încât să asigure o rezolvare fără erori a temei, să conducă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
celei a avorturilor și bolilor cu transmisie sexuală, cât și a implicațiilor psihosociale pe care toate acestea le au, este cert că educatorul contemporan, chiar în postura lui cea mai neutră, profu’ de mate, Ă Paganel cel veșnic absorbit de teoreme Ă ca și instituția școlară de altfel, nu pot să se mai situeze pe poziții de indiferență. În mod evident, o astfel de problemă nu este prioritatea numărul unu a unei instituții academice, dar ascunderea „jarului” în dulap poate aduce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de care sunt capabile animalele: primele trei niveluri. Apoi, după psihologul american, în cadrul predării, atunci când întâmpinăm dificultăți specifice unui anume nivel trebuie să ne asigurăm de însușirea cunoștințelor, priceperilor caracteristice treptelor anterioare. Când un elev nu progresează în înțelegerea unei teoreme, înseamnă că unele noțiuni n-au fost bine clarificate. Din teoria lui Gagné decurge necesitatea unei analize minuțioase a conceptelor și operațiilor implicate în înțelegerea unei teme, cât și preocuparea de a dezvolta capacitatea elevilor de rezolvare a unor variate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și constată la examen că nu-și amintesc multe lucruri. Însă principala preocupare a unui profesor rămâne aceea de a orienta elevii spre o temeinică înțelegere a ceea ce învață. Nu trebuie să tolerăm o memorare mecanică; verificarea calității însușirii regulilor, teoremelor, legilor este esențială pentru un succes real în munca didactică. f. În organizarea învățământului trebuie să se țină cont și de interacțiunea dintre cunoștințe sau priceperi. Ea se produce în special când două categorii de cunoștințe sau priceperi sunt similare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
utilizat în relație cu trei aspecte. Creativitatea se evidențiază mai întâi în raport cu actul, procesul de creație, fenomen de extremă complexitate prin care se elaborează fie o operă de artă, fie o inovație tehnică, un mecanism, un aparat, fie o nouă teoremă matematică ș.a. Rezultatul procesului creator se explică prin creativitatea unei persoane, printr-o capacitate complexă a omului, o structură caracteristică a psihicului ce face posibilă opera creatoare. În fine, creativitatea se mai apreciază, în mod obiectiv, prin produsul activității Ă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ar putea promova libertatea deplină a spiritului, fantezia lipsită de orice constrângere, atât de importantă pentru spiritul creator. Obiecția, deși are o parte de adevăr, nu este esențială. Gândirea omului are o uimitoare plasticitate. Și până acum școlarii, după ce studiau teoreme precis formulate la matematică și noțiuni riguros definite la fizică sau chimie, puteau foarte bine să adopte cu totul altă orientare la orele de literatură, unde exprimarea metaforică, jocurile de cuvinte și imagini situează intelectul pe un cu totul alt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dreptei e 180° (Suma unghiurilor de aceeași parte a unei drepte este 180°; în acest caz, avem trei unghiuri situate de aceeași parte a dreptei DE, încât acestea însumează 180°). Totuși, fără acțiunea efectuată nu s-ar fi putut demonstra teorema. După E. Goblot, rolul acțiunilor nu e hotărâtor numai în geometrie. În algebră, esențiale sunt transformările, modificările pe care le aducem formei expresiilor prin diferite operații legitime. În fizică, omul de știință trebuie să-și imagineze modificări de ordin experimental
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
e adevărat, rațiunea îmi spune că e adevărat, dar totuși nu mă pot convinge, mă îndoiesc!” Asemenea cazuri sunt însă foarte rare. Ceea ce se întâmplă frecvent este influențarea convingerilor de către motivație, afectivitate: judecățile devin subiective. Desigur, când e vorba de teoreme geometrice, nu e greu să fii obiectiv; situația se schimbă când faci aprecieri despre comportarea propriilor copii ori despre propria-ți competență profesională. Judecata adevărată, temelia cunoașterii, este cea fundamentată rațional, care se întemeiază pe argumente faptice ori pe raționamente
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Acestea vizează conținutul transmis, receptorul și situația comunicării. Prin orientările lor atitudinale, pozitive, neutre sau negative, profesorul și elevul potențează sau frânează comunicarea, sporesc sau anulează efectele conținuturilor didactice propuse. Astfel, un conținut verbal strict și precis delimitat Ă o teoremă matematică, spre exemplu Ă în funcție de conduita parași nonverbală a profesorului, poate fi percepută de clase paralele, sau de aceeași clasă în momente diferite, destul de divers: • ca o provocare adresată imaginației și puterilor lor euristice; • ca o expresie clară a neîncrederii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Tipică pentru această orientare a spiritelor - și a epocii - este mica lucrare a lui Louis Armand și Michel Drancourt Plaidoyer pour l’avenir (1961). Conform autorilor, omul politic „nu trebuie să demonstreze, prin aplicarea ideologiilor, obligațiile care decurg din veritabile teoreme” (op. cit., p. 25). Tot pe atunci, Jean-Marie Domenach declara că regăsește în lucrarea lui Armand și a lui Drancourt „imnul producției [...], vechi cântec din secolul al XIX-lea pe care-l credeam uitat” (Domenach, 1916a) și încheia cu o „pledoarie
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fi prioritară: îi acordă atenție investește resursele instituționale, colective și financiare. În poziția de centralitate se poate plasa doar o problemă sau, eventual, un număr restrâns de probleme. Chiar dacă mai multe probleme sunt centrale, una singură tinde să fie prioritară. Teorema 1: De regulă, în poziția de centralitate este plasată, la un moment dat, o singură problemă; rar sunt plasate câteva probleme. Rezumând, putem caracteriza nivelele unei p. s. astfel: Nivelul problemei sociale Caracteristici Satre potențială Are toate caracteristicile unei p.s.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
internaționale (FMI, BM, UE) sau mișcări populare puternice. e. Creșterea presiunilor interne. Mass-media reprezintă un factor foarte important de presiune. ONG-urile - sindicatele, asociațiile patronale, profesionale, cultele - pot exercita, de asemenea, presiuni de trecere a unor probleme în stare manifestă. Teoremă 2: Trecerea unei probleme dintr-un stadiu inferior într-unul superior se produce ca urmare a accentuării unor efecte adverse, a creșterii presiunilor interne/externe, a apariției unor noi oportunități de acțiune pentru soluționarea respectivei probleme. Condițiile mișcării descendente a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de natură a înfrânge rezistențele. d. Rezistențe provenite din costul excesiv al acțiunii de soluționare a respectivei probleme. e. O altă problemă explodează ca importanță, ocupând un loc central, determinând ca alte probleme sociale să treacă în starea manifestă/ latentă. Teorema 3: Ascensiunea unei p.s. în poziția de centralitate împinge pe cea care ocupa anterior această poziție în poziții inferioare. Argumentul care sprijină această teoremă este următorul: o problemă de importanță majoră mobilizează masiv resursele, făcând ca celelalte probleme să treacă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
importanță, ocupând un loc central, determinând ca alte probleme sociale să treacă în starea manifestă/ latentă. Teorema 3: Ascensiunea unei p.s. în poziția de centralitate împinge pe cea care ocupa anterior această poziție în poziții inferioare. Argumentul care sprijină această teoremă este următorul: o problemă de importanță majoră mobilizează masiv resursele, făcând ca celelalte probleme să treacă în stadiile inferioare. Cu cât problema aflată în starea de centralitate este mai importantă, cu atât celelalte tind spre starea de latență. Situațiile de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nesatisfăcătoare. Posibilitățile de a reduce problema se epuizează, efortul continuu nemaiducând la rezultate semnificative. În această situație, problema se retrage din starea de centralitate, trecând în starea manifestă sau chiar în cea de latență. Aceasta este situația cea mai frecventă. Teorema 4: După ce se epuizează capacitatea de a fi redusă semnificativ prin efort, o p.s. plasată în starea de centralitate/manifestă este trecută în starea de latență. La criza financiară a statului bunăstării se adaugă și o criză a tentativei de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
față de eficiența organizațiilor raționale birocratice de a satisface nevoile umane. Postmodernismul exprimă pierderea încrederii în marile teorii politice care pretind că sunt capabile să îmbunătățească societatea. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 1 - Dinamica unei Probleme Sociale (linia punctată sugerează o tendință posibilă) Teorema 5: Legea „golul atrage plinul”: scoaterea unei probleme din poziția de centralitate tinde să atragă în această poziție o altă problemă. Cu alte cuvinte, poziția de centralitate tinde să rămână neocupată. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 2 - Dinamica Problemelor Sociale Manipularea problemelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
interesele financiare ale noii guvernări, a făcut ca problema centrală - corupția - să părăsească treptat poziția de centralitate, alte probleme fiind avansate în poziție centrală: lupta de schimbare a președinților Camerei Deputaților și Senatului, înlocuirea sistemului bicameral cu unul monocameral etc. Teorema 6. Pe fondul unui deficit de cunoaștere a cauzelor problemelor-stare, formularea problemelor-cauză poate deveni instrument al manipulării de către actorii sociali, un instrument de luptă politică, dar și un mecanism de absorbție a incertitudinii în jurul profundelor frustrări și temeri colective. Metode
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din nou, altceva. Regulile de tip tehne sunt o specificare a modului În care trebuie codificate, exprimate și verificate informațiile după ce au fost descoperite. Nici o regulă de tip tehne sau epistemică nu poate explica invenția și intuiția științifică. Descoperirea unei teoreme matematice necesită geniu și, probabil, mētis, Însă demonstrația ei trebuie totuși să urmeze etapele tehne-ului. Așadar, regulile sistematice și impersonale ale tehne-ului facilitează producția de cunoștințe ce pot fi ușor combinate, demonstrate și predate Într-un mod formal, care Însă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
preia sau construiește o baterie de concepte care, toate, susțin această nouă epistemă. Mă gândesc În primul rând la conceptul de observator implicat, care este solidar cu cel de cercetare participativă și de implicare a subiectului În obiect, derivând din teoremele de indeterminare ale lui Heisenberg. Un altul este cel de forme diferite de organizare a conștiinței, care mă duce la ideea de stări alterate de conștiință, ca metode alternative de explorare a realității și nu doar ca simple iluzii sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În schimb, putem afirma cu suficientă încredere că pentru cazul societăților industriale și post-industriale, relația dintre prosperitatea populației și nivelul de dezvoltare economică și socială a societății este o regularitate fără excepții semnificative. Pe această bază, putem avea încredere în teorema care afirmă că principala modalitate de a asigura dezvoltarea unei societăți a cărei producție este bazată pe industrie constă în orientarea economiei spre creșterea prosperității populației. Tocmai această teoremă a fost ignorată continuu de succesiunea tranzițiilor românești de-a lungul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
regularitate fără excepții semnificative. Pe această bază, putem avea încredere în teorema care afirmă că principala modalitate de a asigura dezvoltarea unei societăți a cărei producție este bazată pe industrie constă în orientarea economiei spre creșterea prosperității populației. Tocmai această teoremă a fost ignorată continuu de succesiunea tranzițiilor românești de-a lungul a aproape două secole, iar rezultatele sunt ilustrate de decalajele și blocajele de dezvoltare care au punctat istoria acestor tranziții. Eșecul tranzițiilor românești de modernizare și occidentalizare a României
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ei consecințe politice, adică cele privitoare la „statul ultraminimal” (Nozik, 1997) ca organizare socio-politică ideală pe baza principiilor liberale, funcționează doar ca o argumentare teoretică și în nici un caz ca o realitate istorică. Realitatea teoretică ar impune ca bine cunoscuta teoremă a lui Pareto cu privire la distribuția avuției în societate, care afirmă că 10% din populație va deține 90% din avuție, să se extindă nu numai asupra distribuției proprietății în societate, dar și asupra distribuției veniturilor, a prestigiului și a puterii (politice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]