1,090 matches
-
lipsa de conținut din poezia decadentă (Versul simfonic). Chiar fără recunoaștere în epocă, în domeniul ideilor literare și al teoriei poeziei, favorizând deschideri spre specificul poeziei moderne, L. a jucat prin Macedonski un rol de pionier. Șocante în momentul formulării, teoretizările lui Macedonski asupra specificului poeziei pregătesc terenul celor mai noi experiențe ale lirismului. El a publicat versuri libere (Hinov, 1880) înaintea lui Gustave Kahn și Jules Laforgue. Absurdul poeziei, „nelogica” ei sublimă, ce o înrudește în esență cu muzica, idei
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
de deschizător de drumuri al L. (Noul curent literar). În primii ani ai revistei, poezia, căreia i se acordă cel mai larg spațiu, are un izbitor aspect tradițional: romantism macabru și byronian, erotică sentimentală, pastel clasic, satiră în linie pașoptistă. Teoretizarea poeziei sociale este susținută de o lirică a durerii proletare. În prima perioadă, în afară de Duiliu Zamfirescu (1880) și de Traian Demetrescu (1885), care debutează aici, ca și Anton Bacalbașa, au mai colaborat Bonifaciu Florescu, Th. M. Stoenescu, Carol Scrob, I.N.
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
să preluăm zonele de interes ale alterității, cum percepem stilul În care lumea este văzută, creată, filtrată de un alt imaginar? Pentru că practic e posibil. O știm datorită acestei experiențe (arta) În care trăim repetat. Mihaela Ursa: Cred că, În teoretizarea pe care o propui, undeva ar trebui făcut loc fantasmelor pe care criticul le proiectează În text. Cu oricâtă democrație m-aș raporta la un text, nu pot pretinde că Îl abordez În absolută libertate și În absolută independență de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
puțin o tehnică cognitivă alternativă. De aceea i-aș fi sugerat ca În locul titlului „O lume de ficțiuni”, care are o componentă metaforică ce diluează sensul problemei, să caute un titlu mai pregnant, ceva de genul „Ficționalizarea ca metodă cognitivă”. Teoretizările Mihaelei pe marginea ficțiunii reprezintă o Încercare de depășire a dihotomiei Între posibil, real, virtual și imposibil, și de aceea nu cred că ar trebui să renunțe la termenul ficționalizare În favoarea celui de virtualitate. Fără ca asta să Însemne că distincțiile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care riscă și el să o mutileze. Mă refer la sensul strict de virtualitate a lumilor electronice, hiperreale. Revenind la observația despre spațiul american, unde postmodernismul ar Însemna numai și numai Derrida, unde fenomenologia europeană ar fi necunoscută, ca și teoretizările lui Vattimo și alții. Nimic mai fals. Cred că generalizăm aici un clișeu despre ignoranța americanului de rând. V-aș atrage atenția că teoreticienii americani ai anilor ’80 nu numai că știu fenomenologie, dar câțiva o și practică drept alternativă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
colectiv. Cum se vede, autorul francez scoate din discuție dimensiunea individuală a fenomenului memoriei, socotind-o irelevantă, iar pe de altă parte, refuză viziunile metafizice asupra acestuia, preferând să-și situeze discursul În sfera socialului. Din acest punct de vedere, teoretizarea lui Halbwachs poate fi utilizată Într-un demers cum este cel de față, căci locurile memoriei sunt o expresie a memoriei sociale, constituindu-se, practic, Într-o antologie a antologiilor acesteia. Adaug că folosesc expresia „antologie a antologiilor” nu În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de politici publice sau să fie necesare pentru înțelegerea conceptelor fundamentale de culegere a informațiilor pe care le avem în vedere în prezenta carte. Deși culegerea de informații devine un domeniu de studiu științific recunoscut, mai ales în lumea occidentală, teoretizarea pe marginea acestuia rămâne într-un stadiu incipient. Prin această carte încercăm să diminuăm acest neajuns. În același timp, trebuie să admitem că, raportându-se în mare parte la experiența anglo-americană, această carte este departe de a oferi o „teorie
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
sociologist-vulgare. Pentru unele basme versificate (Șoltuzul Graur, Cerbul de aur), pentru mai multe intervenții din revista „Nistru” și mai ales pentru volumul de eseuri Iarba fiarelor (1959) M. a fost acuzat de „naționalism”, „apolitism”, „estetism”, „formalism”, „decadentism”, „simbolism” și de „teoretizări greșite”, „greșeli metodologice”. Până și numele său de botez nu plăcea regimului, căci suna „românește”. Atmosfera întreținută în jurul lui l-a marcat, împiedicându-l mai mulți ani să scrie o poezie conformă orientării estetice de până la 1940. Totuși, volumele Vremea
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
Duiliu Zamfirescu, Ion Pillat, Mateiu I. Caragiale) și mari individualități ale liricii din perioada interbelică (Tudor Arghezi, Ion Barbu, Al.A. Philippide) se află, în unele note ale operei lor, în descendență macedonskiană, ceea ce confirmă virtualitățile moderne ale acestei poezii. Teoretizările lui M., nesistematice, dar bazate pe intuiții de mare finețe, pe contactul cu ideile literare apusene, se organizează în cea mai completă și mai nouă concepție despre poezie din epocă. Incertitudinile și un demon al noutății îl împing spre mereu
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
voturi pentru Parlament, în vreme ce dreapta a câștigat președinția țării. Și imediat după instituirea noii configurații a puterii, credibilitatea celor două componente a început să scadă vertiginos. Nici populația, nici societatea civilă, nici economia nu doreau nici una, nici alta. Fără vreo teoretizare, societatea românească realiza că tranziția postcomunistă era epuizată și, nemulțumită fiind de rezultat, nu-i căuta soluțiile nici în rețetele ratate ale trecutului, nici în prelungirea postcomunismului, ci într-un nou proiect de societate. Care anume ar putea fi acesta
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capital social” și care a condus la formarea așa-numiților „baroni locali”, adică a concentrării resurselor de putere politică, administrativă, financiară și economică, iar uneori și simbolică, disponibilă în comunitățile locale, în mâinile unor persoane identificabile. Tabloul care rezultă din teoretizarea acestor trei premise este destul de întunecat. El dezvăluie noua clasă de capitaliști români ca fiind rezultatul unui transfer în noile condiții de mediu social al capitalismului a fostei elite a societății comuniste, transfer care s-a realizat, pe de o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comunismul s-a prăbușit, noii conducători ai politicii și economiei românești s-au aflat în situația de a dispune de libertatea de alegere: în funcție de ideologia, convingerile și interesele celor pe care îi reprezentau puteau alege calea spre economia capitalistă dezvoltată. Teoretizarea acestei căi într-un studiu economic și social uriaș, coordonat de Academia Română, nu a avut nici un impact în realitatea politică. Grupul de tehnicieni reunit în jurul lui Ion Iliescu - primul președinte al României postcomuniste și omul care a influențat cel mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dar și cu politica și chiar cu opinia publică. Încercarea a fost denumită reforma administrației publice și mai continuă și astăzi, fără prea mare succes. Este îndoielnic, de altfel, că a avut succes chiar și în statele occidentale dezvoltate, în ciuda teoretizării sale, mai degrabă idealistă. Cercetări (Mills, 1956) nu foarte frecvente, dar bogat ilustrate cu scandaluri de corupție, dovedesc că raporturile reale dintre managementul public și cel privat sunt departe de modelul ideal al paradigmelor ideologice. În orice caz, paradigma nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
neînțelegerile și divorțurile pot fi explicate în mare măsură prin diferența dintre rolul anticipat al vieții de familie și situația reală din căsnicie, adică diferența dintre „la ce s-a așteptat” și „ce a găsit”. Astfel încât nu atât lipsa de teoretizare poate fi imputată studiilor de acest fel, cât chestiunea reprezentativității. Cu alte cuvinte, deoarece cercetările de asistență socială s-au focalizat asupra familiilor carențate (economic, social, psihologic), se ridică întrebarea ce relevanță au datele și concluziile obținute pentru sociologia familiei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
distribuie aleatoriu nu numai față de ceea ce era considerat inițial tipic, ci și între ele? Într-o anumită măsură, răspunsul la întrebarea de mai sus îl oferă studiul de caz multiplu. Sau, oricum, prin el se pune și mai acut problema teoretizării și generalizării. Studiul de caz multiplu cere să fie analizate mai multe cazuri în același demers investigațional pentru a se decupa notele comune, mecanismele similare, disonanțele majore. Este evident că aici se aplică eșantionarea teoretică și contrastantă, elaborarea și/sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Mazilu, Eusebiu Cămilar, Elisabeta Luca. Articolele revendică, dintr-o perspectivă maniheista, figuri culturale importante. Semnează studii și articole Ștefan Voicu (Dobrogeanu-Gherea, critic literar, o actualizare a figurii criticului, pe temeiurile doctrinei gheriste sociologizante), Mircea Florentin (Misiunea socială a scriitorului, o teoretizare a literaturii de factură realist-socialistă, si Walt Whitman, un poet al muncii și al libertății), I. Șerbeanu (G.B. Shaw și H.G. Wells, de asemenea un act de revendicare ideologică, în virtutea categoriilor estetice de satiră și utopie practicate de cei doi
REVISTA MUNCII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289234_a_290563]
-
îndeosebi, când devine - chiar pentru scurtă vreme și fragmentar - ancilla, serva fidelă a modelor filosofice și de tot felul, nu mai vede la doi pași”) e în fond o chestiune asumată, căci R. se dovedește un spirit empiric pentru care teoretizarea ar fi cel mult o lentilă pentru microscop, mai niciodată una pentru telescop. Cărțile sale pot fi împărțite în două categorii, asimetrice cantitativ. Categoria cea mai bine reprezentată este aceea a cronicilor literare (în sumar adăugându-se, de regulă, interviuri
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
atribuirii, dragostea și prietenia, definirea cognitivă a grupurilor și identitatea socială. De atunci, mai cu seamă datorită profesorului ieșean Adrian Neculau, s-a produs o adevărată „explozie” de carte de factură psihosociologică, îndeosebi de „filieră franceză”, fiind prezentate cercetări și teoretizări de vârf pe tema stereotipurilor, prejudecăților și discriminărilor sociale, a grupurilor și dinamicii lor, o focalizare aparte primind reprezentările sociale. Și nu întâmplător, deoarece „reprezentarea socială”, așa cum a conceput-o Serge Moscovici încă în anii ’60 și cum au demonstrat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai ales pe linia medierilor cognitive. De la expunere până la materializarea în acțiuni, anumiți factori blochează și distorsionează poziția promovată de emițător. Pe bună dreptate, J. Kapferer (2002), într-o carte dedicată special căilor și mecanismelor persuasiunii, fructificând rezultatele experimentelor și teoretizărilor de până în anii ’70, alocă un spațiu extins problemei persistenței schimbării. El face observația că, pe de o parte, în cazul mass-media, puține sunt măsurătorile de schimbare atitudinală imediat post-mesaj și, pe de altă parte, că, în cazul experimentelor de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în diaspora o spiritualitate care să valorifice în chip pozitiv libertatea umană, [...] adică o spiritualitate de tip universalist”. Prin aceasta, creațiile diasporei nu vor pierde „nici autenticitatea lor curat românească, nici locul lor în istoria culturii românești”. Tot în seria teoretizărilor asupra fenomenului cultural se înscrie și articolul Scrisul și misiunea literară, unde, pornind de la mult dezbătuta obligație a scriitorului de a oglindi momentul istoric, Mircea Eliade răspunde la întrebarea „Cum s-ar putea angaja un scriitor, ca scriitor?” Revista publică
LUCEAFARUL-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
femeii de a naște viață înaintea sentimentului. Ucigând rodul dragostei neîngăduite, Evdochia trăiește o dramă a culpabilității, prelungită în criză mistică. Explicabilă omenește, această stare limită ar fi putut genera o demonstrație dramatică densă. Cazul în sine este abandonat în favoarea teoretizării dogmatice, care diminuează fiorul poetic al piesei. Lucrările dedicate istoriei românești comunică un sentiment statornic de patriotism, construcția vădește rigoare, personajele participă motivat la evenimentele prezentate. Nici piesele din această categorie nu sunt absolvite de tributul plătit preconcepției, unei scheme
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
submarine (1968), O problemă de familie (1977), Un om insuportabil (1984) etc. Piesa cea mai reușită din serie rămâne Moartea ultimului golan (1975), și aceasta o satiră destul de facilă a arivismului, însă personajul central, un tânăr snob preocupat și de teoretizarea metodelor inteligenței sociale, se reține. Când scrie teatru pentru copii - Taina băiatului timid (1969), Teză la limba română (1973) ș.a -, S. dublează accentul moralizator și supapele comice pornind de la pretexte dramatice inconsistente. De pildă, taina băiatului timid e că
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
și transcendență, Muguraș Constantinescu, mi se pare, în special după lectura cărții, o veritabilă profesiune de credință a autorului. Genette e un teoretician vorace și în același timp un erudit aproape neverosimil ca formație pentru timpurile noastre. Vocația sa spre teoretizare poate fi, la urma urmelor, un mod de a struni și astfel asuma o cultură fabuloasă și o înclinație spre detaliu. Lucările sale din domeniul naratologiei cartografiază un teritoriu literar, supunîndu-i variațiile și imprevizibilul unui aparat riguros, cu clasificări limpezi
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
urmărită până în epoca fanariotă. Manualul, învechit ca metodă, este mai mult o juxtapunere de date ale istoriei dinastice. S. se integrează literaturii beletristice prin volumul Fabule în versuri sau Poezii alegorice (1835). În prefață se face și o încercare de teoretizare asupra fabulei, punându-i-se în valoare scopul educativ. Fabulistul critică vicii generale (Avarul sau zgârcitul și bețivul), falsele judecăți (Mâțele și cașul) etc. Ca o localizare pitorească a motivelor universale, introduce elemente lingvistice arhaice și provinciale ori nume autohtone
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
Ibrăileanu, „marele senzitiv”, P. P. Carp, un „caracter de bronz”, V. Pogor, „un tip de faun”, C. Stere, „de ortodoxă și apostolică înfățișare”, „chipul de sfânt bizantin al lui Bacovia”). E mai în largul lui în asemenea ochiri decât în teoretizările, nu lipsite de bun-simț, pe care, din unghiul artei pentru artă, le încercase în junețe (definiția artei, a frumosului, despre naturalism, despre simbolism, sancționat, rigid, ca o „fantezie deșartă”, „în căutarea neînțelesului”, despre „pornografia în artă”, despre dramatizarea romanelor, care
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]