822 matches
-
sulfură de către o bacterie sulforeducătoare - v. §2.3.2.2.1.1.1 - prezentă în biocenoză); nu considerăm valabil un mecanism bazat pe modularea redox a mediului, întrucât aceste organisme, ca autotrofe, modulează spre reducător, adică spre domeniul de stabilitate termodinamică a metalului. O altă proveniență a sărurilor reduse de Fe o constituie însăși relația biocenotică pe care aceste bacterii o pot stabili în cadrul foulingului biologic. Astfel, [16] menționează faptul că Gallionella ferruginea, cu rolul cel mai important în coroziune, se
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
caracterului redox al apei de răcire. Din acest punct de vedere, pentru crearea de condiții de viață improprii pentru producătorul primar, caracterul redox al apei de răcire trebuie să fie reducător, caz în care se asigură, parțial desigur, și condiția termodinamică de stabilitate a principalului material de construcție a instalației, metalul. Alte categorii de organisme din cadrul biocenozei, în speță consumatorii și descompunătorii, care sunt stimulate de condițiile de mediu reducătoare nu vor dispune de un substrat nutritiv prin inhibiția la nivelul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
anticorosivă prin aplicarea de pelicule de lacuri sau vopsele: o coroziune incipientă, favorizată de o ușoară și inevitabilă prezență a umidității sub peliculă, conduce la o echilibrare redox între metal și acel spațiu, echilibrare orientată spre reductiv, adică spre condiția termodinamică de stabilitate a metalului. 3.2.2. Aplicarea vopselelor biocide [129] O altă soluție, anume protecția suprafețelor metalice prin vopsele biocide, cu conținut de bismut (sinonimul, adică antimoniu, înseamnă doar faptul că mulți călugări din Evul Mediu, care practicau alchimia
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
este complet inhibată. Este evident că, pentru scopul cercetării de față, ambele variante care implică aplicarea unei diferențe de potențial electric, adică polarizarea pozitivă sau negativă a apei (în spațiul anodic, respectiv catodic) sunt benefice. Însă, din motive de stabilitate termodinamică a metalului, vom prefera polarizarea negativă. Un experiment efectuat în acest scop a arătat că, prin electrizare negativă, rH-ul apei poate ajunge chiar la valoarea 15, într’un timp foarte scurt, păstrând o remanență de o zi, după care
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
controlată de stabilitatea, în acel mediu, a metalului pereților instalației. Dar putem nuanța și acest aspect, dacă facem apel la §3.2.1, deci la acceptarea unei coroziuni incipiente care să aducă rH-ul soluției la nivelul care asigură stabilitatea termodinamică a metalului. 4. ASPECTE CONCLUZIVE Instalarea foulingului biologic într’o instalație conduce la complicarea sistemului metal-mediu agresiv, pe care-l transformă într’unul ternar prin implicarea și a unor aspecte biotice, extrem de complexe și implicit greu de prevăzut și controlat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sistemul de răcire, nefiind operante în exteriorul acestuia, poate elimina cauza apariției foulingului biologic, fiind în același timp lipsită de nocivitate pentru mediul înconjurător. Sensul modificării este în bună seamă înspre reducător din mai multe considerente: − satisfacerea condiției de stabilitate termodinamică a materialelor de construcție metalice; − posibilitatea de a acționa asupra caracteristicilor constructive - geometrice și de material - ale anozilor de sacrificiu sau auxiliari care devin accesorii, neimplicând ca în cazul diverselor acoperiri de exemplu, utilajul de protejat; − mediul extrem reducător este
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
materialelor de construcție în condițiile unor valori rH ale mediului modificate Acest studiu este esențial pentru decizia asupra alegerii metodei de combatere a foulingului biologic; până acum am discutat, referitor la materialul de construcție, doar aspectul extrem: condiții reducătoare = stabilitate termodinamică a metalului. În cele ce urmează vom discuta comportarea diferitelor materiale de construcție (nu numai metale) în întreg domeniul de rH, pentru a compara datele privind domeniile de stabilitate cu cele optime combaterii foulingului biologic. 1. Comportarea unor metale [13
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
micela de asociație. c) coloizii macromoleculari - glumul macromolecular. În ceea ce privește tipul de interacțiune dintre unitatea cinetică și mediul de dispersii, se deosebesc: A.dispersii liofobe caracterizate prin forțe de interacțiune slabe, justificând stabilitate mică, conferită. B.dispersii liofile - sisteme cu stabilitate termodinamică explicată prin forțe de interacțiune puternice între unitatea cinetică și mediul de dispersie. Deși se vede o deosebire esențială în comportarea termodinamică și stabilități, aceste sisteme disperse se aseamănă prin mărimea unității cinetice care implică utilizarea unor metode experimentale comune
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
dispersii liofobe caracterizate prin forțe de interacțiune slabe, justificând stabilitate mică, conferită. B.dispersii liofile - sisteme cu stabilitate termodinamică explicată prin forțe de interacțiune puternice între unitatea cinetică și mediul de dispersie. Deși se vede o deosebire esențială în comportarea termodinamică și stabilități, aceste sisteme disperse se aseamănă prin mărimea unității cinetice care implică utilizarea unor metode experimentale comune și un mod de interpretare asemănător. Sistemele coloidale sunt mult răspândite în natură și utilizate frecvent în cele mai diverse tehnologii. Este
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
semipermeabile cu aplicabilitate practică atât în purificarea cât și în caracterizarea mărimii unității cinetice. Sub acțiunea gradientului de potențial chimic sau a forțelor exterioare, sistemul nu este în echilibru termodinamic. Acest proces este ireversibil, încât legitățile pot fi deduse aplicând termodinamica proceselor ireversibile. Conform termodinamicii, proceselor ireversibile pentru forțe mici, fluxul de materii J este o funcție liniară de forțe FK care produce transportul conform relației: (1) în care LiK este un coeficient fenomenologic de proporționalitate care depinde de temperatură, concentrație
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
atât în purificarea cât și în caracterizarea mărimii unității cinetice. Sub acțiunea gradientului de potențial chimic sau a forțelor exterioare, sistemul nu este în echilibru termodinamic. Acest proces este ireversibil, încât legitățile pot fi deduse aplicând termodinamica proceselor ireversibile. Conform termodinamicii, proceselor ireversibile pentru forțe mici, fluxul de materii J este o funcție liniară de forțe FK care produce transportul conform relației: (1) în care LiK este un coeficient fenomenologic de proporționalitate care depinde de temperatură, concentrație și presiune. Forța exterioară
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
de egalizare a concentrației fazei disperse în volumul întregului sistem coloidal, dacă forțele externe, cum ar fi cea gravitațională pot fi neglijate. Sub aspect fundamental, distribuția uniformă a materiei în condiții de echilibru, este dictată de al doilea principiu al termodinamicii, deoarece entropia este maximă când moleculele sunt dispuse „haotic” în întreg spațiul disponibil. Din punct de vedere microscopic procesului de difuzie îi corespunde așa numita mișcare browniană. Cauza difuziei ca și mișcării browniwene este agitația termică dezordonată a moleculelor mediului
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
nereacționați și oligomeri și o fază bogată în copolimer umflat în amestecul de monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului, care se realizează prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea termodinamică între copolimer și diluant. În cazul copolimerilor stiren-DVB, cu cât amestecul de monomeri conține mai mult DVB și există mai puține afinități între copolimer și solvent, cu atât este mai redusă fracția de diluant necesar apariției structurii disperse. Mărirea cantității
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
făcut, în general, prin corelarea lor cu unele mărimi ale ionului metalic (sarcina, raza, potențialul de ionizare, electronegativitatea), ca și unele mărimi caracteristice liganzilor (sarcina, momentul de dipol, bazicitatea, proprietatea de a forma chelați). Determinarea exactă a constantei de stabilitate termodinamică este destul de dificilă, în special pentru sistemele în care coexistă mai multe specii complexe. Aceste constante se pot determina pe următoarele căi: 1. prin determinări în soluții foarte diluate, astfel încât coeficientul de activitate să aibă, practic, valoare unitară; 2. prin
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
ordine din haos. Haosul este astfel “învins” de atractor, fapt ce determină formarea unei ordini ascunse. Cei patru atractori se manifestă la fiecare nivel al realității, smulgând Universul din haos. Totodată, teoria haosului aduce sfârșitul vechiului principiu al doilea al termodinamicii, acea fatală lege a entropiei care stipula că toată ordinea din Univers va sfârși în dezordine și haos. Atractorii demonstrează că negentropia (entropia negativăă ce creează ordine din haos trebuie să existe în Univers. De fapt, se pare chiar că
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
uriașă de energie care ar putea fi cumva extrasă printr-o tehnologie revoluționară. Apoi, există și alte dispozitive, precum ar fi pilele Karpen, inventate de profesorul universitar Nicolae Vasilescu Karpen (1870- 1964Ă, care, cel puțin aparent, violează primul principiu al termodinamicii. Și îl violează cu perseverență de prin anii ’20, când au fost inventate, abia prin anii ’80 apărând explicații asupra modului lor de funcționare. În prezent acestea sunt în custodia Muzeului Tehnic aflat în parcul „Carol I” din București. De
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
a platourilor și dealurilor, fapt ce se reflectă în regimul scurgerii până la mijlocul lunii mai. Viiturile au geneză pluvială, în marea lor majoritate. În bazinul Bahluiului amonte de Cotnari, viiturile sunt caracteristice intervalului iunie-august și provin din ploile de convecție termodinamică. Debitul maxim, cu asigurare de 1% înregistrat la punctul hidrologic Hârlău a fost de 119 m3/s în condițiile unor ploi abundente într un timp scurt. Astfel, precipitații maxime în 24 ore, au atins la Cotnari și în zona apropiată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
rezolvarea unor probleme din chimie, de multe ori necesitând un aparat matematic complex. În același timp, chimia fizică studiază influența unor factori fizici în desfășurarea fenomenelor chimice. S-au preluat din fizică noțiuni din domenii cum ar fi: fizica atomică, termodinamica, optica, electricitate și magnetism, spectroscopie, etc. Alte noțiuni au fost preluate din biologie, biochimie etc. Pe de altă parte, Chimia fizică și-a elaborat și concepte proprii cum ar fi: potențial chimic, complex activat, ecuațiile cineticii chimice, termodinamica și cinetica
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
fizica atomică, termodinamica, optica, electricitate și magnetism, spectroscopie, etc. Alte noțiuni au fost preluate din biologie, biochimie etc. Pe de altă parte, Chimia fizică și-a elaborat și concepte proprii cum ar fi: potențial chimic, complex activat, ecuațiile cineticii chimice, termodinamica și cinetica electrochimică, micele coloidale etc. Chimia fizică introduce legi exprimate matematic și tratează cantitativ fenomenele fizico - chimice, limbajul matematic conferindu-i rigoare și precizie. Totuși, în prezenta lucrare s-a utilizat un aparat matematic mai puțin complicat, pentru a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
protectoare prin absorbția la suprafața particulelor. STUDIUL COLOIZILOR MOLECULARI (SOLUȚII DE COMPUȘI MACROMOLECULARI) Soluțiile compușilor macromoleculari (polimeri) sunt sisteme disperse în care componentele sunt dispersate la nivel molecular. Acestea prezintă proprietățile generale ale soluțiilor: omogenitate (existența unei singure faze), stabilitate termodinamică (formarea lor este însoțită de scăderea entalpiei libere (adică ∆G < 0), concentrație constantă în timp, formarea spontană, afinitate între componente; în plus, soluțiile de polimeri au și trăsături specifice, care le deosebesc de soluțiile micromoleculare: dizolvarea este precedată de îmbibare
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Coloizii moleculari fac parte din categoria coloizilor liofili, pentru care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Ca o consecință a modului direct de legare a particulelor fazei dispersate, coloizii moleculari se caracterizează printr-o mare stabilitate termodinamică. Prin aceasta, coloizii moleculari se deosebesc net de dispersiile liofobe în care interacțiunea particulelor fazei dispersate cu mediul de dispersie se realizează prin adăugarea unor agenți tensioactivi. Coloizii moleculari sunt studiați alături de dispersiile liofobe datorită comportării lor cinetice asemănătoare ce
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
observă că densitatea aparentă a poli(DAM) depinde de cantitatea de porogen utilizat în sinteză, fiind semnalate importante diferențe între valorile densităților aparente ale probelor obținute în prezența celor doi porogeni ( Cy și nBA) . Structura poroasă se schimbă în funcție de calitatea termodinamică a porogenului, parametrul de solubilitate, δ, fiind definitoriu. Amestecul inițial de reacție este caracterizat printr-o valoare a parametrului de solubilitate, δam care se modifică pe parcursul avansării reacției de polimerizare, prin schimbarea raportului monomer/porogen și deci prin valoarea parametrilor
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
a porogenului, parametrul de solubilitate, δ, fiind definitoriu. Amestecul inițial de reacție este caracterizat printr-o valoare a parametrului de solubilitate, δam care se modifică pe parcursul avansării reacției de polimerizare, prin schimbarea raportului monomer/porogen și deci prin valoarea parametrilor termodinamici din sistem. În acest fel, porozitatea va depinde de valoarea momentană a parametrului solvent-polimer . Parametrul de solubilitate al amestecului inițial de polimerizare a fost calculat cu ajutorul relației (7):(7) unde indexul 1 se referă la monomer și indexul 2 se
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
tip gel ale copolimerilor reticulați au fost înlocuite de cele cu porozitate permanentă datorită proprietăților superioare. Structurile morfologice ale acestor particule sferice poroase sunt puternic dependente de condițiile de sinteză ale copolimerilor, grad de reticulare și/sau cantitatea și calitatea termodinamică a agenților porogeni. 2. Copolimeri reticulați viniltoluen:divinilbenzen În general, pentru a obține schimbători de ioni se folosesc ca suporturi macromoleculare copolimeri reticulați de St : DVB. O altă pereche de monomeri care reprezentă o alternativă pentru schimbătorii de ioni este
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
1:1 În acest caz, diferența dintre parametrul de solubilitate al amestecului diluant este destul de mare permițând crearea structurii poroase /37/. Aceeași probă, posedă valoarea cea mai 161 mare a mărimii Mc,(tabelul 7), mărime ce trebuie corelată cu calitatea termodinamică a porogenului și caracterizează ansamblul rețelei tridimensionale a polimerului. Valorile Mc, (masa moleculară medie dintre două reticulări) pentru polimerii studiați au fost calculate din date de umflare la echilibru cu ajutorul ecuației Flory-Rehner /38/ și sunt trecute în tabelul 7. Ws
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]