524 matches
-
ventilare; - energia necesară pentru dezghețul bateriilor de preîncălzire și preracire; Necesarul de energie pentru încălzirea aerului înfiltrat nu face obiectul prezentului paragraf. Aceste energii vor depinde de sistemul și de combustibil utilizat și vor fi defalcate pe tipuri de procese termodinamice (încălzire, răcire sau ventilare). În unele cazuri este necesar de precizat ipotezele de calcul, de exemplu dacă un ventilator este utilizat în cadrul unor procese de încălzire, răcire sau ventilare simplă. ÎI.2.7.4 Metodă de calcul Pe baza debitelor
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ce sunt refulate în zonele încălzite sau răcite; - energia consumată pentru a realiza aceasta tratare În cazul în care aerul este introdus în încăperi prin deșchideri pasive (guri pentru ventilarea naturală) sau ferestre, se considera că acest aer are caracteristicile termodinamice ale aerului exterior. Dacă acest aer este preluat dintr-un spațiu adiacent zonei de calcul, temperatura acestui spațiu se calculează conform § 2.4. Dacă aerul este introdus în încăperi printr-un sistem de ventilare echilibrat sau nu aeraulic se determina
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
În special în situația de iarnă, atunci când aerul exterior are un conținut de umiditate redus, acesta trebuie umidificat până la o valoare setata impusă X(umidif). Acest proces se realizează tehnic prin injectarea de abur săturat în curentul de aer, procesul termodinamic de evoluție a aerului în camera de umidificare fiind cvasi-izoterm. Mărimi de intrare: ι(1), X(1) - temperatura și conținutul de umiditate al aerului la intrarea în camera de umidificare (aer exterior sau nu); q(v,umidif) - debitul volumic de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
Domeniile principale de aplicare ale metodelor prezentate în acest paragraf sunt următoarele: - pentru metodele de calcul orare; - pentru metodele lunare; - pentru metodele anuale; - pentru metodele statistice ● Metode orare Dacă aerul nu este introdus prin intermediul unui sistem de ventilare mecanică, caracteristicile termodinamice ale aerului de ventilare corespund celor pentru aerul exterior. În acest caz, se va calcula numai energia necesară pentru antrenarea ventilatorului montat pe circuitul de evacuare al aerului viciat din încăperi (dacă acesta există). În restul cazurilor (ventilare mecanică controlată
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
evita probleme de convergență, se recomandă preluarea valorilor calculate pentru ora precedentă - valorile de temperatură și/sau conținut de umiditate pre-setate (impuse); - debitele de aer din sistem (exterior, recirculat, evacuat, refulat) În continuare se procedează astfel: a) se calculează caracteristicile termodinamice ale aerului după recuperatorul de căldură (dacă el există) atât pe circuitul de refulare, cât și pe cel de evacuare; ... b) se calculează caracteristicile termodinamice și energiile necesare pentru desfășurarea următoarelor procese termodinamice: ... - preîncălzire; - preracire; - umidificare; - pierderi de energie prin
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
din sistem (exterior, recirculat, evacuat, refulat) În continuare se procedează astfel: a) se calculează caracteristicile termodinamice ale aerului după recuperatorul de căldură (dacă el există) atât pe circuitul de refulare, cât și pe cel de evacuare; ... b) se calculează caracteristicile termodinamice și energiile necesare pentru desfășurarea următoarelor procese termodinamice: ... - preîncălzire; - preracire; - umidificare; - pierderi de energie prin suprafață exterioară a conductelor de transport ale aerului amplasate la exterior; - încălzirea suplimentară a aerului la trecerea prin ventilator(oare). Această ordine poate să nu
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
se procedează astfel: a) se calculează caracteristicile termodinamice ale aerului după recuperatorul de căldură (dacă el există) atât pe circuitul de refulare, cât și pe cel de evacuare; ... b) se calculează caracteristicile termodinamice și energiile necesare pentru desfășurarea următoarelor procese termodinamice: ... - preîncălzire; - preracire; - umidificare; - pierderi de energie prin suprafață exterioară a conductelor de transport ale aerului amplasate la exterior; - încălzirea suplimentară a aerului la trecerea prin ventilator(oare). Această ordine poate să nu fie respectată de funcționarea reală a instalației, însă
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
adiacent anvelopei zonei principale. Necesarul anual normal de căldură se determina că însumare a fluxurilor termice la nivelul anvelopei zonei principale la care se adaugă cantitatea de căldură furnizată de instalațiile termice din subzonele secundare, de asemenea la nivelul conturului termodinamic al acestora. Activitatea umană este caracterizată de fluxuri termice proprii care se scad din valoarea determinată anterior. Consumul normal de căldură rezultă din valoarea necesarului anual de căldură corectata cu randamentul instalației termice și se referă la cantitatea de căldură
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
termice și se referă la cantitatea de căldură la nivelul surselor de căldură (sobe, centrala termică sau racord la instalația de încălzire districtuala) incluse în spațiul clădirii. Conform celor de mai sus, necesarul anual normal de căldură este un parametru termodinamic extensiv a cărui valoare depinde exclusiv de răspunsul termic al anvelopei clădirii și de componentele convectiva și radiativa ale aporturilor de căldură datorate activității umane din zona principala a clădirii. Procedura de evaluare a necesarului anual de căldură este următoarea
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
funcționare, verificandu-se parametrii aburului, drenarea și încălzirea uniformă și treptată a instalațiilor prin care circulă aburul cu 3 K/minut, evitandu-se șocurile termice și loviturile de berbec; ... b) să se controleze funcționarea pompelor de condensat și a separatoarelor termodinamice sau a oalelor de condens; ... c) să se facă probele profilactice la armaturile de siguranță. ... Articolul 142 (1) Distribuitorul are obligația că în exploatarea curentă a stațiilor termice să efectueze reviziile și reparațiile necesare, să asigurare permanent parametrii agentului termic
REGULAMENT-CADRU din 20 martie 2007 serviciului public de alimentare cu energie termica*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187926_a_189255]
-
matematic de nivel I: - conține model matematic de nivel I a transferului substanțelor periculoase și prioritare în verigile ecosistemului acvatic, exprimat în unitățile de masură prevăzute la anexa nr. 2; - conține model matematic de "fugacitate" - utilizează proprietățile fizico-chimice, toxicologice și termodinamice - coeficienți de partiție mulți-matrice ale substanței periculoase sau prioritare, prevăzute în anexa nr. 3; - utilizează o matrice de mediu; - generează ecuații care se validează utilizând: greutatea moleculară, solubilitatea în apa, presiunea de evaporare, coeficientul de partiție apă-octanol a substanței prioritare
METODOLOGIE din 26 martie 2005 de evaluare a riscului substanţelor periculoase din listele I şi II şi al substanţelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168639_a_169968]
-
securității instalațiilor, de exemplu: informații generale privind impunerea unor limite operaționale, încetarea activității; - măsuri legale; - analize postaccident; - cunoștințe noi privind: * proprietățile substanțelor (informații privind materia primă și auxiliara, produsele intermediare și finite, datele chimice, fizice și toxicologice, reacțiile cinetice sau termodinamice, datele privind funcționarea conformă sau neconforma); * proprietățile materialelor, construirea și confecționarea părților unei instalații (coroziune, obosire, procedura de calcul a lucrărilor de construcție, date de ordin fizic în vederea efectuării unui calcul); * modurile de funcționare a componentelor și a sistemelor (eșecul
ORDIN nr. 520 din 29 mai 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178484_a_179813]
-
securității instalațiilor, de exemplu: informații generale privind impunerea unor limite operaționale, încetarea activității; - măsuri legale; - analize postaccident; - cunoștințe noi privind: * proprietățile substanțelor (informații privind materia primă și auxiliara, produsele intermediare și finite, datele chimice, fizice și toxicologice, reacțiile cinetice sau termodinamice, datele privind funcționarea conformă sau neconforma); * proprietățile materialelor, construirea și confecționarea părților unei instalații (coroziune, obosire, procedura de calcul a lucrărilor de construcție, date de ordin fizic în vederea efectuării unui calcul); * modurile de funcționare a componentelor și a sistemelor (eșecul
ORDIN nr. 1.318 din 29 mai 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178486_a_179815]
-
Aceleași domenii specifice precum cele menționate la pct. 1 de mai sus. ... b) Studiul proprietăților elementelor transuraniene care prezintă interes pentru energia nucleară. ... 3. Calculul reactoarelor: a) Teoria neutronică macroscopică. ... b) Determinări neutronice experimentale: experiențe exponențiale și critice. ... c) Calcule termodinamice și de rezistență a materialelor. ... d) Determinări experimentale corespunzătoare. ... e) Cinetica reactoarelor, probleme de control a funcționării acestora și experimente corespunzătoare. ... f) Calcule de protecție împotriva radiațiilor și experimente corespunzătoare. ... III. Chimia fizică a reactoarelor 1. Studiul modificărilor de structură
TRATAT din 25 martie 1957 de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (EURATOM). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206986_a_208315]
-
flux). 8.1.15. Sistemele de ventilare se proiectează cu respectarea prevederilor de la pct. 8.1.1 - 8.1.12 din prezenta reglementare tehnică. 8.1.16. În sistemele mecanice cu două circuite se prevăd recuperatoare de căldură statice sau termodinamice. 8.1.17. Clădirile de locuit pot fi prevăzute cu sisteme de climatizare locale sau generale; în acest caz ventilarea trebuie asigurată obligatoriu, prin aducerea de aer proaspăt în sistemul de climatizare sau prin sistem de ventilare independent de cel
NORMATIV din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234421_a_235750]
-
scopul realizării unor instalații de ventilare/climatizare cu consum redus de energie trebuie utilizată recuperarea de căldură din sistem. Recuperarea căldurii din aerul extras din încăperi se realizează prin recirculare, prin transfer, prin schimbatoare recuperative sau regenerative, sau prin procese termodinamice (pompe de căldură, schimbătoare cu tuburi termice, etc.). 9.2.2. Se recomandă de asemenea să se analizeze și să se aplice orice soluție economică de recuperare a căldurii din surse de căldură din afara sistemului de ventilare/climatizare (soare, sol
NORMATIV din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234421_a_235750]
-
a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (2) Cursurile necesare calificării în meseria de artificier trebuie să conțină cel puțin tematici referitoare la: ... a) legislația în domeniul explozivilor; ... b) noțiuni generale despre explozivi (compoziție, terminologie, domeniul de utilizare, caracteristici termodinamice, reacții chimice explozive, gaze de explozie, clasificare, detonație, brizanță, capacitatea de lucru, determinarea altor parametri precum umiditatea, densitatea, sensibilitatea chimică la detonație și șoc); ... c) descrierea principalilor compuși chimici explozivi; ... d) mijloace de inițiere și aprindere (capse detonante pirotehnice și
HOTĂRÂRE nr. 95 din 2 februarie 2011 pentru modificarea şi completarea Normelor tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, tranSportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 536/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230012_a_231341]
-
Nanomateriale 452. Chimie analitică 453. Protecția mediului 454. Control și calitatea produselor 455. Studii experimentale vapor-lichid (VLE) și vapor-lichid-lichid (VLLE) la presiuni ridicate în domeniul subcritic și supercritic 456. Dezvoltarea și aplicații ale ecuațiilor de stare (EOS) pentru modelarea proprietăților termodinamice și echilibrelor de fază globale 457. Teoria echilibrelor chimice și a fazelor 458. Chimia compușilor complecși mono- și polinucleari 459. Inele și polimeri organici, anorganici hibrizi pe bază de derivați polifosfați 460. Chimie anorganică supramoleculară 461. Proprietățile fizico-chimice ale sistemelor
ORDIN nr. 3.712 din 13 mai 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
Nanomateriale 452. Chimie analitică 453. Protecția mediului 454. Control și calitatea produselor 455. Studii experimentale vapor-lichid (VLE) și vapor-lichid-lichid (VLLE) la presiuni ridicate în domeniul subcritic și supercritic 456. Dezvoltarea și aplicații ale ecuațiilor de stare (EOS) pentru modelarea proprietăților termodinamice și echilibrelor de fază globale 457. Teoria echilibrelor chimice și a fazelor 458. Chimia compușilor complecși mono- și polinucleari 459. Inele și polimeri organici, anorganici hibrizi pe bază de derivați polifosfați 460. Chimie anorganică supramoleculară 461. Proprietățile fizico-chimice ale sistemelor
ORDIN nr. 2.074 din 19 aprilie 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
vaporilor depinde în mare parte de natura impurității. Efectul poate fi considerabil dacă proba conține un solvent foarte volatil. 1.2. Definiții și unități Presiunea vaporilor unei substanțe este presiunea de saturație deasupra unei substanțe solide sau lichide. La echilibru termodinamic, presiunea vaporilor unei substanțe pure este doar funcție de temperatură. Unitatea SI de presiune care trebuie folosită este pascalul (Newton / m2). Iată în continuare unitățile folosite în mod curent în trecut și factorii de conversie a acestora: 1 Torr (mm Hg
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
C și 100 °C. Prezenta metodă a fost de asemenea recomandată pentru determinarea punctelor de fierbere care nu depășesc 350 șC. 1.4.2. Metoda statică Prin acest procedeu, presiunea vaporilor care se stabilește într-un sistem închis în echilibru termodinamic este determinată la o temperatură specificată. Această metodă se aplică solidelor și lichidelor care conțin unul sau mai mulți componenți. Gamă recomandată: de la 10 Pa până la 105 Pa, între 0 °C și 100 °C. 1.4.3. Izotenioscopul Este vorba
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
poate propaga și cauza explozia întregii probe. Metoda este în măsură să determine dacă o substanță sau un preparat prezintă un pericol de explozie (sensibilitate termică sau mecanică) în condițiile speciale definite în directivă. Testele nu se justifică dacă datele termodinamice disponibile [căldura de formare, căldura de descompunere, absența anumitor grupe reactive (1) în formula dezvoltată] permit să se stabilească în mod cert că substanța sau preparatul nu se poate descompune, forma gaze și genera foarte rapid căldură (altfel spus, materialul
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
rezoluția 3]. 1.1.1. Simbolul și denumirea specială a unității SI de temperatură pentru exprimarea temperaturii Celsius Mărime Unitate Nume Simbol Temperatura Celsius grad Celsius C Temperatura Celsius t este definită prin diferența t = T - T0 între două temperaturi termodinamice T și T0, unde T0 = 273,15 kelvin. Un interval sau o diferență de temperatură pot fi exprimate atât în kelvini, cat și în grade Celsius. Unitatea "grad Celsius" este egală cu unitatea "kelvin". 1.2. Alte unități SI 1
jrc596as1980 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85734_a_86521]
-
1. Aspectul (culoare și miros) Se specifică eventual culoarea și mirosul, precum și starea fizică a preparatului. 2.2. Proprietățile explozive sau oxidante 2.2.1. Proprietățile explozive ale preparatelor trebuie să fie relatate în conformitate cu metoda CEE A 14. Dacă informațiile termodinamice disponibile indică, cu un grad de certitudine suficient, că preparatul nu poate produce o reacție exotermică, aceste informații sunt suficiente pentru a dovedi că nu este necesar să se determine proprietățile explozive ale preparatului. 2.2.2. Se determină și
jrc2491as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87645_a_88432]
-
ale preparatelor care se prezintă sub formă de solide. Pentru alte preparate, se prezintă justificări pentru metoda utilizată. Este inutil să se determine proprietățile oxidante dacă se poate demonstra, cu un grad de certitudine suficient de mare, pe baza informațiilor termodinamice, că preparatul nu poate produce reacții exotermice cu materiile combustibile. 2.3. Punctul de aprindere și alte indicații privind inflamabilitatea sau aprinderea spontană Se determină și se indică, în conformitate cu metoda CEE A 9, punctul de aprindere al lichidelor ce conțin
jrc2491as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87645_a_88432]