1,160 matches
-
punctele de vedere exprimate de personalităț i ale societății civile. De pildă, iată o mărturisire a Anei Blandiana, mărturisire prezentă și în cartea sa de memorii recent apărută, despre o voce care, noaptea, la telefonul din locuință, îi vorbea poetei terorizând-o; de precizat că era vorba de un telefon ce nu funcționa de obicei: „Dacă aș fi întrebată de ce mi-a fost cel mai frică înainte de ’89, aș răspunde «De Voce», vocea existând în sine, nu ca un atribut al
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3000_a_4325]
-
uluitoare e să plutești!... Mi-am reluat drumul, amestecându-mă printre trecătorii comuni, pierzându-mă printre ei, lăsând impresia că și eu nu sunt decât un tip oarecare care se îndreaptă spre stația de troleibuz, un tip oarecare ce aleargă terorizat de gândul mărunt ca nu cumva să piardă troleul și să întârzie la serviciu. (fragment din romanul Povestirile lui Cesar Leofu, în curs de apariție la Cartea Românească)
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
libertate", ,Restanțele criticii literare", ,Seniorii micului ecran", ,Muzica Da capo", ,Plus/Minus artă", concerte de muzică clasică (așa... mini cum sunt!) sau recitaluri de jazz, filme fără crime, fără violuri, fără răfuieli între bande... Păi, suntem în socialism să ne terorizeze televiziunile cu filme sovieto-moral-instructive ? Bine că nu sunt filolog, că mare mâhnire aș fi avut în suflet, laolaltă cu doamna deputată! Da' las' că vorovăsc io cu domnu' Ralu să le pândească bulinuța din colț și să-i radă pă
Papucii lui Năstase și Iliescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11062_a_12387]
-
oculte), aceiași șefi neghiobi și semidocți", pe scurt persistă ,aceeași atmosferă kafkiană". O amenințare surdă, venită din imprevizibile direcții, planează asupra tuturor, distorsionînd firescul comportamental, inhibînd conversația, inducînd o prudență lașă, tangentă la minciună. Perspectiva unei ieșiri în decor îi terorizează pînă și pe scriitorii aflați în grațiile regimului. Savuros reconstituită ne apare scena în care Eusebiu Camilar, cu prilejul unei cine protocolare la Athénée Palace, se străduiește a face față istoricului italian Gino Lupi, profesor la Universitatea din Milano, bun
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
ce-am în geantă, de ce port ochelari și așa mai departe - de mineri. Era o categorie profesională la care țineam și am vrut să mă clarific, să văd dacă erau într-adevăr mineri cei care erau în Piață și care terorizau lumea. Minerii au un anume mers; merg aplecați, pentru că galeriile sunt vechi, sunt înguste, și merg ușor aplecați înainte. Minerii au la colțul ochilor crețurile acelea negre și mai au un anumit fel de palme mari, aspre; nu toți cei
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
Minerii au un anume mers; merg aplecați, pentru că galeriile sunt vechi, sunt înguste, și merg ușor aplecați înainte. Minerii au la colțul ochilor crețurile acelea negre și mai au un anumit fel de palme mari, aspre; nu toți cei ce terorizau orașul aveau palme de mineri... Pentru mine mai era o altă mirare: de unde știu ei unde locuiește deputatul cutare, sau fruntașul politic cutare, sau unde e facultatea cutare când eu, care locuiesc în București de câțiva ani, n-aș putea
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
ei chiar nu au cum să știe ce înseamnă a fi politician într-o societate democratică. Crescuți în perioada esențială a formării "eului social" (George Mead) într-o societate dominată de figura paternală a Dictatorului, înconjurați de părinți și rude, terorizați de orișicine deținea o poziție de putere (asta atunci când nu făceau parte dintr-o familie privilegiată - activiști, securiști etc.), tinerii politicieni de astăzi nu vor alege să copieze alte modele decât cele pe care le cunosc. De unde, până la urmă, să
Generația așteptată? by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/10632_a_11957]
-
mai puțin discutată de critică. Ea nu apare odată cu volumul La dispoziția dumneavoastră (1979) care, mai sceptic în premise și mai amar în concluzii, va diminua considerabil superbia eului liric; ci este prezentă încă de la debutul poetului, apăsat și chiar terorizat de combustia personajului pe care-l (re)prezintă. Planul reflecției profunde și dramatice îl dublează pe cel al acțiunii energice, ridicând împotriva fluxului vital o serie de obstacole și argumente solide. Cu cât eroul își întinde mai larg brațele pentru
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
să se ridice revoltat coconul/ din fluturii atomici și zglobii// să înflorească-a noua oară prunii,/ oh veac înnebunit și patruped/ vreau să mai văd chiar coborâți pe funii/ zeii asfixiați în care cred" (Funia de maci). Proprietarul de poduri terorizat de tăvălugul civilizației nivelatoare și reconfortat cu democrația naturii se va exila, memorabil, pe o boabă de piper apărută, nu se știe de unde, într-un secol cefal și apter. Un strop de libertate, o fugă pe valuri de lângă "cei ce
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
romane, 1940 -, înregistra la căpșună pluralele căpșune și căpșuni, la cireașă pluralele cireșe și (mai rar) cireși. În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), cireașă avea, alături de cireșe, și varianta de plural cireși, iar căpșună doar pluralul căpșuni. Așadar, cei terorizați de normă ar trebui să știe că a existat o perioadă, nu prea îndepărtată în timp, în care pluralul căpșune era, conform dicționarului, greșeală! Rămâne totuși de combătut principala obiecție a inamicilor celor două plurale: că ele nu sînt chiar
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
a dreptul fasciste”. Ce a urmat după aceste prețioase indicații este un coșmar care ne face și astăzi, după trecerea atâtor ani să ne cutremuram de groază și oroare. Capitala a trait trei zile de infern în care bande înarmate terorizau populația că intrun oraș asediat aplicând legea junglei. Prima Institie devastată a fost Institutul de Arhitectură, unde au găsit portarul de serviciu și o duzină de studenți care își pregăteau proiectele de diplomă pe care i-au maltratat cu o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu mine, memorie mia dat din plin. Păcat că nu am știut să profit de ea. Dar memorie am avut. Si inca am, căci pot recita și acum, ceea ce și fac plimbându-mă pe malul mării, sute de versuri. Însă terorizat de a nu începe să vorbesc singur, semnul senilității, recit în gând. Dar asta e altă poveste. Deci asistând la repetiții și sorbindu-l din ochi pe Răzvan după câteva repetiții am ajuns sa stiu pe de rost nu numai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de la naftalină. Dar exclusiv aspectele negative, deci mama e puțin cam falică - voila Lacan. Există la un moment dat chiar un cvartet de mame și fiice, în care fiica mai în vârstă (pianista Erika Kohut interpretată de Isabelle Huppert) o terorizează în plină legitimitate pe cea mai tânără. Ca să fiu mai precisă: părinții de sex feminin din acest film îndeplinesc o funcție de supraego pentru fiice, fiind deloc protectoare, ba chiar castratoare - adjectiv prin care elucidez și violul pe care pianista încearcă
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
pianista noastră este punctul nodal a trei ritualuri, două puse în practică și unul elaborat în fantezii. Primul ține de domeniul ei și de Schubert (repetitiv), al doilea de modul redundant - în stilul picăturii chinezești - în care mama ei o terorizează. Al treilea - cu ocazia căruia intră în scenă elevul ei Walter (Benoît Magimel) - este unul sexual, la fel de masochist ca și precedentul. Pe bune, gândiți-vă la cuplul de replici pe care Erika i-l dă proaspătului ei iubit: "Vreau de
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
așa cum la Pitești cei din banda lui Țurcanu ca să Îi implice și să Îi maculeze și pe ceilalți deținuți puneau unii deținuți să Îi bată pe ceilalți ca În felul ăsta să fie și ei vinovați că au schingiuit și terorizat colegi de ai lor de temniță, o formă clară, la fel putem considera și aceste vinovății. Când știe toată lumea că erai zvârlit afară din sistem dacă nu semnai acea hârtie de angajament ca universitar, mă refer la cazul Monei Muscă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Statul Român și la CEDO, În Europa, spre a se vedea unde se află țara noastră și ce se Întâmplă În această țară europeană, așa-zis europeană, pentru că nu este europeană, este Încă o țară barbară care continuă să-și terorizeze cetățenii și aceiași 19 milioane de nemembri de partid care erau În 1989 la Revoluție au plecat din această țară la muncă sau sunt În această țară Într-o situație nefericită de muritori de foame, aceiași 4 milioane de membri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
mai făcea și bășcălie de burtică lui: - Ba nenorociților, am să vă spun și eu ca Catilina, - „La oase la Chitila". Ce legătură era între Catilina lui Cicero și Chitila, nici astăzi nu pot să-mi dau seama. Burtică era terorizat când se apropia 24 Ianuarie sau 10 Mai fiind mari manifestări la liceu unde participau în afară de elevii de la Lahovary și seminariștii. Era o mare întrecere nu numai între noi elevii, ci și între profesori și dacă la recitarea poeziilor sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Gușetoiu. Durând mai mult, ne-a lăsat și mai multe amintiri. Înainte de a depana amintirile în legătură cu Gușetoiu, pentru ca tot venise vorba de Sofica Ardeleanu, circulă o poezie printre elevele de la liceul de fete, având și ele podoabele lor care le terorizau. În special directoarea. Sica se numea! (atât știam noi). O bătrânica scundacă, blonda dar plină de energie. Safta, fosta soție a"șefului"profesorul nostru de română, ea fiind de germană și Sofica. Toate trei fiind una mai severă că altă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
biografie, Kosinski, un destin. Evreu polonez, cel din urmă (1933- 1991) s-a remarcat în anii 1960 prin romanul Pasărea bălțată, povestea autobiografică despre un puști evreu pe care, în timpul ocupației, țăranii polonezi care i-au oferit adăpost l-au terorizat în fel și chip, spânzurându-l de o bârnă și asmuțind un câine asupra picioarelor lui sau vârându-l într- un sac și aruncându-l într-o groapă de gunoaie, amenințându- l necontenit că-l dau pe mâna nemților. Viața
Scriitori mitomani () [Corola-journal/Journalistic/3997_a_5322]
-
Erdogan pretinde că raportul Comitetului pentru Protecția Ziariștilor, citat de „Le Point” din 1 noiembrie, minte, fără a preciza numărul real de arestări, dar afirmând că e vorba de „teroriști”. Ceva e adevărat în eticheta: ziariștii cam au obiceiul să terorizeze puterea și nu numai in Turcia. Doar că puterea, si nu numai din Turcia, ar trebui să învețe deosebirea dintre sensul propriu și cel figurat al cuvintelor.
Record turcesc în materie de presă () [Corola-journal/Journalistic/4127_a_5452]
-
Crișan Andreescu Rămășițele pământești ale lui Ion Râmaru, unui dintre cei mai mari criminali ai României care a terorizat Capitala între 1970-1971, sunt de negăsit. La mai bine de 40 de ani de la executarea acestuia, Administația Penitenciarelor nu este în măsură să dea un răspuns despre ce s-a întâmplat cu trupul lui Râmaru, fapt pentru care familia a
Rămășițele lui Ion Râmaru, de negăsit. Familia cere despăgubiri uriașe by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/41450_a_42775]
-
Nu poți să vorbești pentru că e o dramă. Oana Lis, emoționată: Pentru că nicio femeie n-ar trebui să... n-am cuvinte. Mă crezi că nu pot să vorbesc? Ce spunea ea, eu așa am trăit ani de zile am fost terorizată când eram mică, terorizată de omul ăsta, și eu am avut curaj să vorbesc acum când am baza asta, am oameni aproape. Înainte mă teroriza, îmi spunea că mă omoară, îmi spunea că dacă vorbesc ceva de el se omoară
Pro TV, amendat din cauza lui Măruță. Abuzul sexual care i-a adus probleme by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39637_a_40962]
-
pentru că e o dramă. Oana Lis, emoționată: Pentru că nicio femeie n-ar trebui să... n-am cuvinte. Mă crezi că nu pot să vorbesc? Ce spunea ea, eu așa am trăit ani de zile am fost terorizată când eram mică, terorizată de omul ăsta, și eu am avut curaj să vorbesc acum când am baza asta, am oameni aproape. Înainte mă teroriza, îmi spunea că mă omoară, îmi spunea că dacă vorbesc ceva de el se omoară și-l am eu
Pro TV, amendat din cauza lui Măruță. Abuzul sexual care i-a adus probleme by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39637_a_40962]
-
vorbesc acum când am baza asta, am oameni aproape. Înainte mă teroriza, îmi spunea că mă omoară, îmi spunea că dacă vorbesc ceva de el se omoară și-l am eu pe conștiință. M-a manipulat psihic și m-a terorizat. Dacă eu abia la treizeci de ani am putut să vorbesc, ce-a trăit fata asta am trăit și eu. Și nu-mi vine să cred că face în continuare lucrurile astea, credeam că măcar la vârsta asta... Cătălin Măruță
Pro TV, amendat din cauza lui Măruță. Abuzul sexual care i-a adus probleme by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39637_a_40962]
-
scrisului, împins de multe ori la un egoism feroce. Scrisul îi absoarbe energia, iar cei din familie resimt pasiunea lui în fel și chip, de la ajutorul dat de soția care-i transcrie manuscrisele, până la traumele fiului său Malcolm, dominat, chiar terorizat de personalitatea paternă. Romanul alternează, de altfel, capitolele în care naratorul este Lizzie, soția lui Melville, care oferă ceea ce s-ar numi o privire piezișă asupra omului profund, analizându- l din unghiurile date de educația ei de fată dintr-o
Când personajul se numește Herman Melville by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2839_a_4164]