594 matches
-
cu fugiții. Ce-o fi fost în mintea lui? Dar în sufletul lui? De ce m-a cerut în căsătorie? Ce-și dorea de fapt? Nu-l forțasem nicicum să mă ceară de soție, nefiind una dintre femeile care, prin diverse tertipuri, determină bărbații să le ceară mâna. Nu-i indusesem iubitului nicicând pofta și gustul traiului conjugal, tocmai de aceea răspunsesem pe ton de glumă la întrebarea lui care mi se păruse hazlie. Nu făcusem nici cel mai mic efort să
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
numit Vrăjmașul Negru, ce a devenit căpetenia Îngerilor Căzuți. Acest duh, era înconjurat de toți criminalii, setoși de sânge din stirpe divină, iar slugile lui fidele erau toți cei care fuseseră născuți din păcat, laolaltă cu sodomiștii și gomoriștii. Prin tertipuri, înșelăciuni și minciuni, Vrăjmașul Negru, a reușit să întoarcă pe Fii Lumini, viteji și înțelepții geto-daci, de la credința cea adevărată, în care se născuseră și crescuseră de generații întregi, reușind totodată să-i întoarcă, unii împotriva altora, ajungând chiar să
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
sumară făcută de ministrul de finanțe, d. Dim. Sturdza, odinioară apostolul ordinei și moralei în finanțe. Afară de acestea să nu uităm a spune că doi ani d-a rândul puterea executivă s-a ascuns de orice răspundere în privința bugetelor prin tertipul Comisiei finanțiare permanente a Camerii, însărcinate, afară din lege, a elabora bugetele, Comisia, să nu uităm a spune ș-aceasta, fiind prezidată și dirijată în lucrările ei de inocentul d. Sihleanu. Astăzi, pentru exercițiul anului 1880, același lucru. Sîntem la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ai compasiunii pentru nenorociții din calea apelor, doar naivii (și ei de nuanță nostalgic roșie) ar fi putut crede în ardoarea aleșilor lor, orice om cu mintea întreagă dîndu-și seama de procedura joasă a profitului propagandistic. Supus și unor inimaginabile tertipuri... de palat, demnul Tăriceanu a fost nevoit, pînă la urmă, să-și modifice tonul maximal al reformei și să-și înmoaie gesturile în cu adevărat sincera îngrijorare privind tragedia apărută dintr-o meteorologie blestemată. Totul pare acum o mare apă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Iași 338 „șocafuri” de sticlă. Din nefericire, nu avem știri suficiente relative la producția și mâna de lucru folosită acolo. Semnificative pentru cunoașterea stării în care se afla acea instalație mecanică în prima fază a funcționării ei ni se par tertipurile de care a uzat D. Cantacuzino pentru a o vinde lui Lascăr Bogdan. Știm doar cu preciziune că la acea fabrică lucrau muncitori calificați străini. În 1855, proprietarul ei arăta că „toți fabricanții și alți lucrători la această fabrică [sînt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
protecția țarinei și cedarea orașelor Kerci și Ianikale, punând Poarta în fața unui fapt împlinit, de unde și ordinul de intransigență comunicat lui Obreskov, devenit conducătorul delegației ruse la negocierile de la București. Fie și numai în scopul diversificării paletei de manipulare diplomatică (tertip niciodată uzat: a pretinde mult pentru a avea de unde ceda), Obreskov repunea pe rol cererile la care se renunțase (inclusiv la Focșani), și anume: independența Principatelor și chiar alipirea lor la Rusia. Dacă Poarta - afirma Obreskov - accepta independența Principatelor, Rusia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
scînteia, orbitor, la apogeu. Prea curînd, această iluzie a început să se întunece Specialiștii în diversiuni s-au priceput să infesteze Golănia cu tot soiul de "curve, bătăuși și toxicomani", prostimea a fost lesne păcălită cu ieftine momeli și alte tertipuri, mafioții postdecembriști, emanați din vechile structuri, speculînd spaimele obscure (îndelung cultivate), inerțiile de percepție ale masei ignare. Din mascaradă în mascaradă, treburile fură dirijate pe făgașul dorit de jupînii care, în loc să tragă, sfidător, foloase de pe urma "tranziției", ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Cu alte cuvinte, pe aspecte mai degrabă formale, decât de esență sau de conținut (a se Înțelege, prin neglijarea raporturilor instituite În Învățare, prin diminuarea ponderii umanului În relația educativă). Diluarea relației educative, prin „eliberarea” acesteia de numeroase instrumente sau tertipuri procedurale (vezi, de pildă, cazul educației deschise și la distanță) nu poate decât să conducă la o anumită degenerescență a educației, la o desubiectivizare a raportului de Învățare. Formarea autentică presupune coprezență și coacțiune, Întâlnire efectivă și dezbatere, colaborare și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
agilitatea ei dintr-o anumită zi, dintr-un anumit moment. Dar ceea ce a fost sau urmează oare nu contează? Statutarea acestor examene „naționale” generează o sumedenie de efecte perverse de o mare nocivitate: rețele de meditatori, o piață a meditațiilor, tertipuri de constrângere a elevilor și părinților de a se deda la așa ceva, intrarea pe arenă a sistemului de pile și intervenții ulterioare. Cât de greu este să pătrunzi pe „piața” meditatorilor, să faci rost de un profesor bine „cotat” și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
toate vor declara, deschis sau cu jumătate de gură, că fericirea este ireală, că e o proiecție a firilor romantice, că așa ceva e greu de găsit și de trăit, că aceasta ne ocolește... și veți asculta fel de fel de tertipuri explicative, care de fapt ascund nefericirea. Oare semenii noștri sunt chiar atât de nefericiți? Sau poate că nu știu ce Înseamnă să fii fericit? Fericirea este o stare ce rezultă din acceptarea a ceea ce ți se dă, din Împăcarea senină și definitivă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Hofmannsthal, Elton John, Jean Lorrain, Maiakovski, Freddy Mercury, Robert de Montesquiou, Proust, Raymond Radiguet, Vaché, Mișu Văcărescu, Andy Warhol, Oscar Wilde, Witkiewicz. Și câți alții. Majoritatea nu Își asumă direct apartenența la „clubul uranist”. Sunt discreți și chiar pudici, deși tertipurile lor sunt ușor demontate de ochi vigilenți și scrutători, care nu ezită să Îi stigmatizeze. Între toți, cei mai nedumeriți, dar și mai necruțători, cei ai fraților Goncourt. Într-un fragment de jurnal din 2 aprilie 1886 ei notează că
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de frig». Iar el mi-a răspuns: «Mai sunt Încă tulburat de ceea ce am văzut, dar nu sunt atât de nătâng să vă cad În cursă. Știam prea bine că vreți să vă distrați și să vă feriți, printr-un tertip extraordinar, de a-mi spune numele acelui oarecare. Nu voi avea niciodată curiozitatea să aflu ceva În caz că v-ar face plăcere să-mi faceți vreo mărturisire». I-am răspuns: «Nimic nu e mai sigur decât cele două cuvinte pe care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ascunse, dejoacă planurile lui Cațavencu, dovedit de plastograf. Vanitos și laș, Cațavencu, avocatul demagog, se folosește de fraze sunătoare despre patrie și propășire pentru a se aburca în poziția jinduită. Retorica lui convulsivă, ditirambică nu-l ajută, și nici alte tertipuri, deoarece până la urmă alesul va fi Agamiță Dandanache, mai imbecil decât prolixul Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu. Acesta va fi nevoit să conducă manifestația în onoarea decrepitului șantajist, întruchipare a degenerescenței unei clase și a unor idealuri. În farsa
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Postura sa pare a fi a unui sceptic dezabuzat, care totuși, nu poate rămâne indiferent față de falsitatea ce se întrețese inextricabil în relațiile interumane. De aceea, probabil, și este tentat să sancționeze nu atât lipsa de adevăr, cât mai ales tertipurile prin care acest adevăr tinde a fi tot mai frecvent înlocuit cu un erzaț în ordine existențială, înstrăinându-l, astfel, pe insul comun de condiția sa umană. Subtil în sfera ideilor, prozatorul nu are totuși puterea de a le susține
COTUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286454_a_287783]
-
turbat, Rețeta fericirii, Siciliana, Opinia publică, Travesti, Fii cuminte, Cristofor. Piesele acestei serii reușesc să capteze, în pofida unor abile trasee de îndoctrinare, prin darul de a da substanță câtorva personaje și prin surprinderea unor tare sociale, a unor - familiare epocii - „tertipuri” de parvenire: căsătoria de conivență, buletinul de București, cumulul de relații social-politice utile etc. Astfel, Spiridon Biserică, un umil muncitor, e preocupat numai de ameliorarea muncii prin inovații și invenții, lucru la care superiorii săi se opun din comoditate, când
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
vorbește, București, 1957; Teatru, I-II, București, 1959; Fii cuminte, Cristofor!, București, 1965; Comedii, București, 1967; Poezii, București, 1968; Opinia publică. 5 comedii, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1971; Teatru, vol. I-II: Comedii, vol. III: Drame, București, 1971; Tipuri și tertipuri, București, 1971; Poezii, București, 1973; Teatru, București, 1973; Simfonia patetică, București, 1974; Teze și paranteze, București, 1974; Alge, București, 1975; Viața unei femei, București, 1976; Fabule, București, 1977; Satirice, București, 1977; Jurnal de atelier, București, 1978; Teatru, I-II, București
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
originalității yankee, membrii coloniei grecești se întrec în a-l potopi cu măguliri și favoruri, jucând, pe coarda ipocriziei, o comedie impudică, în râvna lor de a se arăta vrednici de „milioanele” care îi fascinează. Se pun la cale străvezii tertipuri, încolțesc resentimente, înflorește zâzania. Soția lui Stamati, trufașa Penelopa, apelpisită până la nevroză de viața searbădă pe care o duce, bovarizează. Lâncezeala, insuportabilă pentru o fire pasională, o face disponibilă aventurii. Încât, prezența seducătorului Angelo Deliu dezlănțuie frenezia erotică a impetuoasei
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
poate să întreacă Persianu-n risipire de avere, dacă pleacă? PSAMIS Dar eu chiar pe persianul l-am ochit. Cu ajutorul Lui voiesc să joc pe lângă Lais pe risipitorul. Și aceasta foarte lesne, fără ca să cheltuiesc, 40 Punând numai în lucrare un tertip negustoresc. BOMILKAR S-auzim. PSAMIS O! Povestirea mea-i cam lungă și-ncîlcită Însă ști să taci?... BOMILKAR Desigur. Capul meu e ca o sită. PSAMIS Deci ascultă... O să capăt... sau, mai drept, a mea soție... O să... nu știu cum aș spune-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lui Icar decât în cea a lui Dedal. Ajuns în Sicilia, Dedal a fost primit cu mari onoruri și ascuns de regele Cocalos. Mânat de răzbunare, Minos îl urmează pe Dedal în Sicilia și, pentru a-l găsi, imaginează un tertip ingenios. Știind că numai Dedal cunoaște taina Labirintului, regele cretan merge din cetate în cetate, promițând o avere celui care va reuși să treacă un fir prin labirintul unei cochilii. Dedal este singurul care reușește să treacă proba, găurind cochilia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pot să fie, cu toate silințele, căci înlăuntrul organismului lor nu există nici o urmă fosilă de vrednicia poporului românesc preexistentă epocii fanarioților, pentru că partea fosilă din ei e vicleșugul și pehlivănia din Bizanț, e malonestitatea și meschinăria de caracter, e tertipul ca cocoașă intelectuală, corespunzător cu cocoașa fizică. Prea bătrâni ca rasă ca să se poată adapta poporului și pământului pe carele furtuna istoriei orientale i-a aruncat cum vântul aruncă frunzele veștede de pe-un copac uscat, ei încearcă nu a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
piața universului, precum noi la agricultură. Producțiunea devine unilaterală, nația lucrează cu un singur braț, iar celalt i se taie; o singură clasă e condamnată la muncă, celelalte sunt avizate a se hrăni în mod cu totul improductiv prin speculă, tertipuri și șarlatanerie politică. Astfel s-au stins meseriile la noi în țară și ne-am ales c-o pătură de oameni cari fac gazetărie, politică și literatură, pătură bună poate de rotărie ori tăbăcărie, dar absolut incapabilă de orice activitate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aceste țări, e cea care își impune caracterul, limba și datina, și să nu se crează că acest caracter energic și drept, această minte de-o înnăscută claritate și iubire de adevăr, vor putea fi pe mult timp întunecate de tertipurile, apucăturile sofistice și mizeria de caracter a stârpiturilor bizantine ce ne guvernă azi. Domnia acestor oameni e o domnie a străinilor cari și-au romanizat numai pielea - dovadă banchetul C. A. Rosetti -, dar nu e în natura lucrurilor ca aceste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru orișice soldat onest; canonizarea afacerilor Warszawsky - o injurie adusă justiției. Toate acestea contribuie a destrăma spiritul public, a-l face să nu mai crează nici în drept, nici în bine, a nu mai aștepta nimic de la muncă, totul de la tertip și de la apucături. Ce să muncești când e destul să aperi afacerea Cernavoda chiustenge ca să faci parale? Ce să-ți pui osul ori creierul la jug când cu negustorie de vorbe capeți pensie reversibilă? Ce să te ocupi de meserii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ne pare îndealtmintrelea bine că, prin observațiunile noastre, am făcut pe foaia liberală să se 'ntoarcă de pe calea pe care pornise. Apucătura de-a zice că noi ne-am înșelat asupra celor enunțate de "Romînul" e, cum am zis, un tertip de iarmaroc. Articolul pe care l-am relevat e inspirat de vederi rusești; daca foaia l retrage, să-i fie de bine, și să nu mai fie vorbă. [8 octombrie 1882] ["DE CÎTE ORI CONTESTĂM... De câte ori contestăm realitatea progresului ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ești tu acela care, dacă vom deschide acum magazia, ne vei spune că acolo se află două sonde cu austral, și nu una singură, așa cum am putea vedea cu toții? Asta cum se cheamă oare? Isidor trăgea de timp prin toate tertipurile de care se simțea în stare. Deosebea în atitudinea lui Crey și altceva decât mânie. Guvernatorul părea gata să riște absolut totul în disputa aceea pe care nu o înțelegea pe deplin. Privirile îi căzură pe mnemocubul aruncat pe jos
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]