284 matches
-
știrbesc cu nimic o partitură grea de înțelesuri frisonante prin altitudinea ideii, armonia frazării, gravitatea aluziilor spirituale și estetice. Marin Mincu știe tot în materie de noutate și inovație poetica în țară și în Europa, incepand cu Gellu Naum, părintele textualismului, și terminând cu experiență gen I. Novissimi, Țel Quel, opt-nouăzecistii noștri sau poeții de dupa Andrea Zanzotto, ocrotiți de genericul La parolă innamorata, cum ar fi Maurizo Cucchi, Enzo di Mauro, Valerio Magrelli, Gregorio Scalise, Cesare Viviani ș.a.m.d. Asimilându
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
analizei postmodernismului și postmoderniștilor români în accepția lor de acum clasică - Școala de la Tîrgoviște și optzeciștii, dar și unei foarte pertinente sinteze de teorie a postmodernismului (inclusiv în relație cu modernismul, a cărui ultimă formă de manifestare o vede în textualismul francez). Multe din ideile dezvoltate în Strategiile subversiunii (despre canon și anticanon în romanul românesc postbelic, despre statutul autorului, obsesia corporalității, identitate-alteritate, chiar și cele despre narativ și descriptiv în proza postmodernistă) fuseseră deja schițate într-o altă carte, Perspective
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
doar câteva principii. Căci zonele în care liniile ce desenează hărți atât de diferite, se intersectează, nu sunt prea numeroase. Iată totuși câteva puncte de vedere ale unora dintre cei mai autorizați comentatori români ai fenomenului. În proză, postmodernismul presupune textualism, un mod de a organiza povestirea sau romanul; trecerea de la proza auctorială la proza autoreflexivă; predilecția pentru fragment și o nouă relație cu cititorul, afirmă Eugen Simion. Poezia postmodernă - consideră Nicolae Manolescu - își împrumută criteriul poeticului din aceea modernă, cu
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
antologii din țară și din străinătate; publică, de asemenea, interviuri și eseuri în presa culturală. Iulian Boldea, "Metamorfozele textului", Târgu-Mureș, Ed. Ardealul, 1996, p. 54-56; Petru Poantă, "Dicționar de poeți. Clujul contemporan", Cluj, Ed. Clusium, 1999, p. 141-143; Octavian Soviany, "Textualism, postmodernism, apocaliptic", Constanța, Ed. Pontica, 2000, p. 139-142; Ion Bogdan Lefter, "Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar bio-bibliografic", vol. III, Pitești, Ed. Paralela 45, 2001, p. 27-28; Ion Pop, "Viață și texte", Cluj, Ed. Dacia, 2001, p. 292-295; Geo
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
-a în colecția „Clasici români interpretați”, Pontica, 1995; "Eseu despre textul poetic ÎI", (Cartea românească, 1986; ediția a II-a, cu o prefață de Ștefan Borbely, editura paralelă 45, Pitești, 2006); "Opera literară a lui Ion Barbu", Cartea românească, 1990; "Textualism și autenticitate", Pontica, Constantă, 1993; "Poezia română actuala" (O antologie comentată), vol. I-II, Pontica, 1998; vol. III, Pontica, 1999; "Poeticitatea română postbelică", Pontica, 2000; "Paradigmă eminesciana", Pontica, 2000; "A fi mereu în miezul realului", interviuri, cu un studiu introductiv
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
7, 1988; Nicolae Manolescu, "Autenticitatea scriiturii", România literară”, 27, 1989; Monica Spiridon, "Drumul spre Meka sau aventură textuala", „România literară”, 23, 1989; Liviu Petrescu, "Tema povestitorului", „Steaua”, 10, 1990; Monica Spiridon, "Lecția de anatomie", „Ramuri”, 5, 1990; Ioan Buduca, "Despre textualism", „Contemporanul”, 31, 1990; Maria Cornelia Oros, "Dracula postmodernul", „Euphorion”, 1, 1994; Florin Mihăilescu, "Textul că mit modern", „Viața românească”, 1-2, 1995; Ștefan Borbely, "Bilanțul poetic", „Poesis”, 3-4, 1998; Dan Silviu Boerescu, "Monument versus document: utopia necesară", „Contemporanul”, 1, 1999; Constantin
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
1-2-3/ 1996; Edith Horvath, "Cenușa zilei", „Steaua” nr.1-2/1996; Florin Lazăr, "Omul și fiara", „Steaua” nr. 11-12/ 1996; Mircea Doreanu, "Tema labirintului", „Astra” nr.4-5-6 /1996; Constantin Hrehor, "Justiție și literatură", „NordPress”, 2-4 febr. 1996; Simion Bărbulescu, "Evitînd capcanele textualismului", „Contemporanul - Ideea europeană” nr.42/ 4 nov. 1999; Mircea A. Diaconu, "Realism da, dar...metafizic", în „Contemporanul - ideea europeană”, nr.29-30 din 18-25 iulie 2002; Dana Petroșel, "Un periplu ficțional inedit", în „Luceafărul” nr. 15 din 24 aprilie 2002; Constantin
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
Senatului, și a fost confirmat de Senat în unanimitate, devenind primul judecător al Curții Supreme de origine italiană. Scalia a servit în Curtea Supremă aproape treizeci de ani, timp în care a adoptat o jurisprudență și o ideologie conservatoare, susținând textualismul în interpretările statutare și originalismul în interpretările constituționale. A fost un puternic apărător al puterilor ramurii executive, considerând că puterea prezidențială trebuie să fie dominantă în numeroase domenii. S-a opus acțiunii afirmative și altor politici ce tratau minoritățile ca
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
unde drama terifiantă și grotescă are, se pare, forme inedite de manifestare." (Marian Popa) "Marius Tupan s-a ținut departe de modele și mode, proza sa avînd prea puține puncte de intersecție cu „realismul” generației de dinainte, dar și cu „textualismul” promoției '80. (...) Fin portretist și specialist în demontarea mecanismelor care declanșează o anume senzație ori stare, construind cu abilitate intriga și arhitectura romanului, Marius Tupan rămîne credincios, în proza ca și în teatrul său, parabolei, alegoriei și simbolului, oricîte voci
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]