284 matches
-
și lungă tot e mai lesne decât fleacurile mici și ușoare, când ai o dată rețeta sigură. (Rețetă practică pentru a face o lucrare literară, în genere).16 Mai mult decât prin dimensiunile prozei sale, Caragiale se apropie profetic de formele "textualismului" exersat în paginile târgoviștenilor, prin tehnica relativizării temei prin variațiuni. Cu vizibilă funcționalitate parodică în celebra piesă al cărei tiltlu denumește ineditul procedeu, dar și în Groaznica sinucidere din strada Fidelității sau chiar în savuroasa stenogramă Congresul cooperativ român (Ședința
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Trandafir, Un roman istoric, T, 1988, 3; Romul Munteanu, Romanul unei societăți aberante, „Baricada”, 1991, 10; C. Constantin, „Castelul de papură”, ST, 1991, 8; Mircea Popa, Crepusculul unei lumi, TR, 1991, 44; Constantin Dram, Între alegorie și structură. Clasicism și textualism, CL, 1998, 4; Emil Manu, O carte care prezintă un muzeu imaginar?, VR, 1998, 7-8; Constantin Trandafir, O parabolă a spațiului concentraționar, F, 1998, 9; Constantin Trandafir, Criza romanului?, F, 1998, 10. M. In.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
9; Dan C. Mihăilescu, Manuscris în derivă, T, 1988, 10; Mircea Mihăieș, Un Bildungsroman mascat, VR, 1988, 12; Holban, Literatura, 304-312; Papahagi, Cumpănă, 155-164; Dan Petrescu, Tentațiile anonimatului, București, 1990, 162-167; Fevronia Novac, Experiența vidului, RL, 1992, 24; Marin Mincu, Textualism și autenticitate, 1993, 169-171; Ioana Pârvulescu, Străinul (un jurnal cu surprize), RL, 1994, 4; Tania Radu, Don Quijote prin Kafka (sau invers), LAI, 1994, 2; Negoițescu, Scriitori contemporani, 103-108; [Livius Ciocârlie], O, 1995, 10 (semnează Daniel Vighi, Vasile Popovici, Nicolae Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
a fixat în zona denumită de el însuși „calmul plat”, în toate timpurile prin care a trecut, deși acestea au fost deseori contradictorii: reculul proletcultismului, explozia vitalistă a lui Nicolae Labiș și Ioan Alexandru, revoluția metaforizantă a lui Nichita Stănescu, textualismul, revolta surdă a optzeciștilor, postmodernismul și toate celelalte tendințe ale liricii contemporane. Drapelul său, păstrat neabătut în banduliera ironiei, l-a ferit de orice contaminare și nu l-a obligat să-și schimbe maniera, de vreme ce a sa era de fiecare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
poezia modernă, nu poate fi repovestită, parafrazată ori rezumată și reclamă o lectură literală. Pe de altă parte, recurgând la autoreferențialitate, la înscenare și la deconspirarea artificiului generator de ficțiune, scriitorul face foarte devreme operă de pionierat în materie de textualism. Culegerea Exerciții conține proze scurte, descifrabile ca mici alegorii difuze, dar pregnante, ordonate după un scenariu biografic ilustrând vârstele omului. Ultimele trei piese pot fi citite ca pledoarii pro domo, manifeste (alegorice) în favoarea asumării riscurilor experimentului artistic novator. Texte asemănătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
subiectului (autorul, creatorul de ficțiune), care, operând cu artificiul și cultivând imaginația, se substituie divinității absente și organizează „circul” existenței, pune în scenă lumea, dându-i un sens. Această nouă postură auctorială - a cărei ivire marchează trecerea de la onirism la textualism - se observă în mod deosebit în nuvela Înscenare, la prima vedere o parodie grotescă a mitului cristic. Așteptare cuprinde prozele cele mai reprezentative pentru onirismul estetic - printre ele nuvela titulară, capodopera autorului ca nuvelist. Pentru primul roman, Zadarnică e arta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
țară, intitulate Însemnări grăbite (ianuarie-februarie 1972), care în ediția augmentată (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor) sunt însoțite de consistente însemnări pariziene din 1973-1974 și din 1977-1978. Bestiarul și imagistica proprii perioadei onirice, preocuparea metafizică, soteriologică și escatologică, revizitarea miturilor (Miorița, Graalul), textualismul și autospecularitatea, viziunea postmodernă și recursul la intertextualitate, cărora li se adaugă, pentru prima oară în beletristica lui Ț., o componentă realistă și alta ținând de meditația pe teme civice și geopolitice, se regăsesc, îmbinate complex, în Hotel Europa, carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
seamă de inedite (extrase din manuscrisele anilor ’50-’60) și de pagini publicate doar în reviste. Artizan marcant, în anii ’60, al sincronizării cu literatura universală modernă, șef de școală literară, ulterior franctiror neobosit pe frontul înnoirii prozei, precursor al textualismului optzecist, perfect integrat într-o literatură occidentală, Ț. a fost ignorat aproape două decenii în spațiul cultural de origine. De aceea, scrisul său din prima perioadă nu a putut exercita influența pe care ar fi avut-o în mod firesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
1998, 31 octombrie; Mircea Anghelescu, „Pont des Arts”, „Curentul”, 1998, 6 noiembrie; Christian Schulz, Träume mischen sich ein, „Südwestpresse” (Ulm), 1998, 11 decembrie; Nicolae Bârna, Țepeneag. Introducere într-o lume de hârtie, București, 1998; Marian Victor Buciu, Țepeneag între onirism, textualism, postmodernism, Craiova, 1998; Cosma, Romanul, II, 415-417; Gheorghe Crăciun, În căutarea referinței, Pitești, 1998, 205-210; Glodeanu, Dimensiuni, 126-144; Simion, Fragmente, II, 287-292; Alex. Ștefănescu, Comedia literaturii, RL, 1999, 25; Dicț. analitic, II, 134-136, III, 168-170, 394-397, IV, 422-424, 595-597; Glodeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]