410 matches
-
cu precizie factorii care determină această sensibilitate, dar esențial în acest proces este AND-ul (ipoteză ce concordă cu datele referitoare la variația radiorezistenței în diferite stadii ale dezvoltării speciilor). Aceasta este explicația pentru faptul că unele organe cum sunt timusul, măduva osoasă, glandele sexuale, ganglionii limfatici, care au o radiosensibilitate mare, conțin și o cantitate mai mare de AND. După cum am arătat, pentru om, cele mai sensibile structuri din corp sunt cele care produc sânge, cele sexuale precum și ochii iar
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
3 clase de alele. Alelele de clasa I sunt asociate cu T1DM în timp ce cele de clasa III conferă protecție. Mecanismul este reprezentat se pare de faptul că alelele de clasa I determină o transcriere scăzută a genei insulinei la nivelul timusului în timpul dezvoltării intrauterine, ceea ce duce la o exprimare scăzută a „proinsulinei” în timus în acea perioadă, astfel încât timocitele aflate atunci în perioada de selecție/maturare nu „învață” să recunoască ca „self” această moleculă, ceea ce va favoriza ulterior apariția autoimunității anti
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
cele de clasa III conferă protecție. Mecanismul este reprezentat se pare de faptul că alelele de clasa I determină o transcriere scăzută a genei insulinei la nivelul timusului în timpul dezvoltării intrauterine, ceea ce duce la o exprimare scăzută a „proinsulinei” în timus în acea perioadă, astfel încât timocitele aflate atunci în perioada de selecție/maturare nu „învață” să recunoască ca „self” această moleculă, ceea ce va favoriza ulterior apariția autoimunității anti ? celulare. Dintre celelalte locusuri posibil implicate în predispoziția pentru T1DM mai menționăm
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
de vedere antigenic (de exemplu, virusurile rujeolei, rubeolei, varicelei, oreionului). În cazul infecțiilor cu agenți care au mai multe tipuri antigenice, imunitatea este legată de subtip (poliomielita). Apărarea specifică celulară Apărarea specifică celulară este asigurată de limfocitele T (derivate din timus), prezente în sânge, limfă, măduva osoasă, corticala ganglionară și splină. Limfocitele T recunosc antigenele MHC (complexului major de histocompatibilitate), situate la nivelul celulelor gazdei. Limfocitele T constituie o populație celulară eterogenă: Limfocite Th (“helper”) Limfocite Ts (“supressor”) Limfocite Tc (citotoxice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de exemplu, virusurile rujeolei, rubeolei, varicelei, oreionului). În cazul infecțiilor cu agenți care au mai multe tipuri antigenice, imunitatea este legată de subtip (poliomielita). 1.6.2 Apărarea specifică celulară Apărarea specifică celulară este asigurată de limfocitele T (derivate din timus), prezente în sânge, limfă, măduva osoasă, corticala ganglionară și splină. Limfocitele T recunosc antigenele MHC (complexului major de histocompatibilitate), situate la nivelul celulelor gazdei. Limfocitele T constituie o populație celulară heterogenă: Limfocite Th (“helper”) Limfocite Ts (“supressor”) Limfocite Tc (citotoxice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
acestor domni politicoși și simpatici, dar cred că expresia cea mai ilustrativă pentru ei era "bine crescuți"; poate asta intriga, că erau bine crescuți. "Avântul local" relata: "ieri, 9 august 1927, la orele 13.00 vis â vis de Farmacia Timus s-a petrecut un grav accident automobilistic. Mașina nr. l.N s-a ciocnit frontal cu mașina nr. 2.N. Aflându-se în timp util la fața locului, reporterul ziarului nostru, dl. Mișu Segalovici, putem informa onor cititorii că conducătorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
amintesc de cei ce m-au inițiat în tainele fizicii și ale chimiei (profesoară Tatiana Tofan și profesorul Vicol), ale raționamentului matematic (profesoară Iacovoiu-Mitache), mi-au cultivat răbdarea în arta desenului (profesorul Petrencu), m-au orientat spre frumusețile muzicii (profesorul Timus); tot profesorii mei mi-au arătat ce înseamna a învăța și a ști să folosești o limbă străină (profesorii Ungureanu, Burgard, Jelescu, Bujoreanu), ori să-ți calești organismul (profesorul Ștefan Tofan). Profesorilor Georgeta Cristea, Constantin Enache, Sevasta Cotae și Constantin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
S. Iacob Stângaciu S. Maria Tutunaru Gr. Constantin Vrabie D. Valentin Ambăruș I. Daniel Caufman Z. Magda Codită L. Anela Ciobanu Gh. lon Diaconu I. Nicolai Frenț I. Ion Gaițulescu C. Horia Jelescu C. Benedict Picioroagă Neculai Raiter D. Lascăr Timus I. Gheorghe Timofte S. luliana Darie H. lon Fux D. David Hibovschi S. loan Jolea N.Ghena Miron D.Ecaterina Melinxon B.Dori Oniță I.Petru Pincu M.lfrim Elevi particulari Leu V. Florica lordăchescu S.Cornelia Iancu C.Olga
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Irina Manolea N.Georgiana-Oana Păsat G.Andreea Păncescu Gh.Ionela Pârțac P.RoxanaGeorgiana Popa C.Ștefan-Iulian Postelnicu P.Pavel Dan Pricop C.LuminițaNarcisa Racoviță V.IonuțLucian Radu M.Oana Gabriela Săvescu C.CiprianCostel Sârghe V.Anca - Alexandru Șerban P.DianaPetrina Timus I.Tudor Vasluianu C.Mihail Zaharia G.Alexandru Lista publicată de Costin Clit în Zorile.Revistă literar - științifică a Liceului Teoretic ,,Cuza Vodă’’din Huși,An.XVII,ianuarie -decembrie 2005,nr.12,Editura Sfera Bârlad,p.96-97. Matematică - Informatică 1
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Maria Gugiuman Andreea Octaviana Jurj Loredana Michiu Gicu Negrea Alexandru Gabriel Păsat Andreea Păduraru Marius Ionuț Pârțac Roxana Georgiana Popa Ștefan Iulian Postelnicu Pavel Dan Pricop Luminița Narcisa Purice Gabriela Radu Oana Gabriela Ralea Toma Ioan Cătălin Șerban Diana Pertina Timus Tudor Tăcu Ioana Velicu Mihai Sebastian Vicol Nicușor Clasa a XII-a Științele naturii Arhire Anca Lorena Biru Bianca Gabriela Călinescu Magda Roxana Chelaru Oana Cristina Cocuz Alexandra Florentina Dominte Gabriela Aurelia Dorofte Diana Etcu Mihaela Filip Cătălin Gavrilenco Diana
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
oncologică, efectuând studii complexe de diagnostic și tratament multimodal în cancerul gastric, colono-rectal, esofagian, chirurgia hepato-biliară, chirurgia pancreasului tumoral, a pancreatitei acute și cronice, aceasta din urmă fiind însoțită și de chirurgia experimentală de transplant, chirurgia endocrină (a suprarenalelor, a timusului, a patologiei glandei tiroide). În 1982 a efectuat pentru prima dată la Iași transplantul pancreatic la câine, în legătură cu care a întocmit mai multe lucrări. În chirurgia esofagului, continuând experiențele prof. univ. dr. Gh. Chipail, folosind stomacul ca material de înlocuire
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de INF? inhibând la rândul sau producția de ÎL-4 (protectoare), lucru demonstrat pe oamenii NOD (45). ÎL-2 este o citokină de creștere și supraviețuire, putând interveni că modulator al apoptozei. Citokină protectoare (că și ÎL-10), față de diabet, întrucat controlează în timus selecția negativă mai bună a limfocitelor Ț autoreactive, pe care le elimina (47). În fine, ÎL-1, alături de IFN-? și TNF-? sunt o triada citokinică implicate în disctruția autoimuna a celulelor β-pancreatice, proces mediat de producția excesivă de NO (223). 5
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
s-a putut observa, la aprox. 69 % din animale, apariția de leziuni similare cu cele constatate la femeile cu cancer de col uterin. Aproximativ 21% din aceste animale au dezvoltat carcinoame cervicale invazive. Martorii tratați cu ADN uman sau de timus de vițel, au fost toți negativi. Preimunizarea animalelor cu HSV-2 previne apariția și progresia către carcinom. S-a pus problema: care elemente ori porțiuni din genomul virusurilor herpetice sunt implicate în transformarea morfologică a celulelor infectate în fond, în procesul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
D. Repararea propriu-zisă care constă în completarea breșei cu nucleotidele adecvate, este făcută de către ADN polimeraza δ/ε, PCNA, factorul RFC și endonucleaza FEN1. l Polimeraza δ, enzimă pusă ab initio în evidență în măduva osoasă de iepure și în timusul de vițel, ulterior în celulele neoplazice de cultură He La. Respectiva enzimă nu are o activitate polimerazică decât în prezența proteinei PCNA. Rolul ei este de a cataliza, în sinergism cu polimeraza ε, replicarea ambelor catene ale ADN. Polimeraza ε
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
De remarcat, în acest sens, proliferarea și activarea limfocitelor T killer în cazul imunoterapiei cu IL2. B. ARgUMente exPeRIMentAle Acest gen de probe au început să fie oferite pe piața științifică după 1980. S-a arătat astfel că șoarecii cu timusul extirpat (așa-numitele animale nude) dezvoltă tumori la transplantare în proporții mult mai mari decât șoarecii netimectomizați. Respectivele argumente au fost însă rapid respinse, după ce s-a dovedit că în ciuda pierderii timusului, șoarecii nude posedă încă un număr destul de mare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
1980. S-a arătat astfel că șoarecii cu timusul extirpat (așa-numitele animale nude) dezvoltă tumori la transplantare în proporții mult mai mari decât șoarecii netimectomizați. Respectivele argumente au fost însă rapid respinse, după ce s-a dovedit că în ciuda pierderii timusului, șoarecii nude posedă încă un număr destul de mare de limfocite natural killer (NK), eficace în distrucția celulelor tumorale. Abia după anul 2000 au fost introduși în experiențele de transplant tumoral șoareci cu adevărat imunocompromiși, la care răspunsul imun a fost
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
clonale (descendență genetică identică). În al doilea rând, s-au dezvoltat modele de limfom și tumori mezenchimale la șoareci cu Tax transgenic. În cel din urmă model, transgena a fost exprimată în mai multe organe, inclusiv creier, glanda salivară, splină, timus, piele, mușchi și glanda mamară. Cercetătorii au descoperit că expresia genelor C-Fos și C-Jun a fost crescută de 2 până la 20 de ori în pielea și mușchii normale histologic ale șoarecilor. În plus, un grup mare de gene celulare implicate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
că la bărbații care simțeau că primesc din partea soției iubire și Încurajare riscul de ulcer era de două ori mai mic față de cei ce simțeau că nu sunt Încurajați de soție. S-au descoperit rețele de fibre nervoase care leagă timusul, splina, ganglionii limfatici și măduva osoasă. Astfel, creierul poate influența nemijlocit sistemul imunitar și, În consecință, sănătatea noastră fizică, trimițând mesaje prin celulele nervoase. Mai mult, s-a dovedit că funcțiile imunitare pot fi modificate de acțiuni care distrug zonele
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
sănătății fizice. Stresul - și mai ales cel cronic, permanent - este, probabil, cea mai obișnuită și mai neglijată amenințare la adresa sistemului nostru imunitar. Alături de Îngrijorare, anxietate, mânie și depresie, stresul poate declanșa modificări chimice defavorabile, eliberând În corp hormoni care fac timusul să se atrofieze, slăbind, astfel, Întregul sistem imunitar. Se știe, de asemenea, că stresul contractă vasele de sânge ale brațelor și picioarelor, mărind ritmul cardiac. Afectată de stres, inima muncește mai mult, crește tensiunea arterială, respirația devine scurtă și rapidă
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
și anxietate, poate declanșa modificări chimice În organism, stimulând eliberarea neuropeptidelor, care afectează negativ sistemul imunitar. A trăi Într-un stres continuu Înseamnă expunerea constantă la hormonii glucocorticoizi. Aceasta poate provoca intoxicare cu steroizi, care dăunează sistemului imunitar, provocând atrofierea timusului, splinei și ganglionilor limfatici. Ori de câte ori ne confruntăm cu o situație stresantă pe care nu o putem rezolva sau din care nu putem ieși cu ușurință, În corpul nostru se produce o ușoară intoxicare cu steroizi. Acumularea și prezența constantă a
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
astfel, ușa infecțiilor și bolilor. Aceasta declanșează un cerc vicios, cu un nivel și mai mare de stres. S-a descoperit că În momentele de stres sunt eliberați În corp hormoni (În special glucocorticoizii menționați mai sus) care provoacă atrofierea timusului, scăzând imunitatea. Cu cât stresul este mai Îndelungat și mai intens, cu atât e mai mare riscul unei infecții virale. Stresul a fost deja legat de insomnie, dureri de cap, epuizare, Îmbătrânire, ulcere, hipertensiune, astm, dureri de stomac, atac de
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
55% și elementele figurate 43% (eritrocite, limfocite, plasmocite, monocite, trombocite) și granulocite 2%. Dintre organele cu rol în formarea elementelor componente ale sângelui este măduva osoasă iar fenomenul se numește hematopoieza. Rol de rezervoare secundare au: ficatul, splina, măduva și timusul. Globulele roșii se mai numesc eritrocite și sunt formate dintr-o soluție concentrată de hemoglobina care se află în intreriorul unei membrane. Hemoglobina este alcătuită din globulina (o proteină condiționată genetic) și fier. Durată de viață a hematiilor este de
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
celulei. Împreună cu sistemul nervos, sistemul endocrin joacă un rol esențial în mentinearea homeostaziei, în desfășurarea normală a proceselor de creștere, nutriție și reproducere a organismului uman. Glandele endocrine sunt: hipofiza, tiroidă, paratiroidele, suprarenalele, gonadele (ovarele și testiculele), pancreasul endocrin, epifiza, timusul. Deși structura și originea lor este diferită actiuneaza în strânsă interrelație. Parenchimul glandelor este format din: cordoane de celule aflate în strânsă corelație cu: bogată rețea de capilare sanguine (adenohipofiza, paratiroidele, corticosuprarenalele); vezicule mărginite de un strat de celule epiteliale
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
intră în structara epitalamusului și care involuează după pubertate. Disfuncțiile epifizei sunt rare și sunt cunoscute ca fiind sindromul de pubertate precoce, caracterizate prin maturizări sexuale înainte de vreme. Când apare la băieți înainte de 10 ani, se va consulta medicul endocrinolog. Timusul este situat retrosternal, în mediastinul superior. Atinge dezvoltarea maximă la pubertate, după care începe să involueze, transformându-se într-un țesut adipos. Timusul are rol în imunitatea celulară, secretă un hormon (timozina), care stimulează creșterea și intensifica activitatea limfocitelor Ț
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
prin maturizări sexuale înainte de vreme. Când apare la băieți înainte de 10 ani, se va consulta medicul endocrinolog. Timusul este situat retrosternal, în mediastinul superior. Atinge dezvoltarea maximă la pubertate, după care începe să involueze, transformându-se într-un țesut adipos. Timusul are rol în imunitatea celulară, secretă un hormon (timozina), care stimulează creșterea și intensifica activitatea limfocitelor Ț. Glandele suprarenale sunt situate deasupra polului superior al fiecărui rinichi și au forma unui con turtit. Țesutul glandular prezintă două zone : la periferie
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]