18,899 matches
-
a fost secretar științific), mi-a confirmat, după îndelungi discuții pe care le-am avut despre modul meu de a vedea lucrurile, că prin 1960 și marele editor ajunsese la concluzii asemănătoare. Eu consideram că Eminescu și-a decupat poeziile tipărite în „Convorbiri literare”, punîndu-le apoi în ordinea dorită pentru volum și intercalînd poeziile noi, făcute pentru legături. Mă bazam pe lipsa, dintre cărțile sale și dintre manuscrisele din lada sa, a „Convorbirilor”: ce poet nu-și păstrează propriile apariții? Nu
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
că eu am urmat această intuiție a lui Perpessicius construindu-mi propria teorie prin care am ajuns la concluzia că Eminescu este arhitectul volumului său de versuri. Greșelile de tipar identice în volumul apărut în 1883 cu cele din textele tipărite în „Convorbiri literare” între 1870-1881 arată că n-a existat un manuscris al cărții, ci s-a dat la tipografie revista, cum credea Perpessicius (tăieturile, cum consideram eu). În ediția a doua a cărții, din 1885, Titu Maiorescu îndreaptă tacit
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
care, ulterior, s-a declanșat o vie polemică 3. Despre această scriere controversată s-a afirmat că este ultima creație literară a poetului. Traducere sau original ? La sfârșitul secolului al XIX-lea, această chestiune părea definitiv tranșată. Într-un articol tipărit în ”Fântâna Blanduziei”, în 1889, L. Gh. Nicoleanu (”Eminescu și Fântâna Blanduziei” 4) mărturisea că textul umoristic evocat mai sus a fost tradus de Eminescu din opera lui Mark Twain. O afirmație clară, fără dubii, însoțită de o povestire nostimă
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
ipoteza conform căreia poetul a avut la dispoziție un text în limbile franceză sau engleză. Se știe că o serie de creații aparținând unor scriitori americani au fost traduse în românește prin intermediul limbii franceze. Însuși textul atribuit lui Mark Twain, tipărit în ”Fântâna Blanduziei”, este cunoscut cititorilor unor publicații de limba franceză. Astfel, în „Revue des Deux Mondes” această poezie este tradusă de Algernon Charles Swinburne (1837-1909) cu titlul „Le Chant du Conducteur”. Ayant été payé, le Conducteur, Percera en pleine
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
români vor transpune la rândul lor din lirica acestui mare scriitor american, desigur având în fața ochilor, traduceri franțuzești: T. Maiorescu, I.L.Caragiale (The Devil in the Belfry)13, Al. Macedonski 14 și, desigur, Eminescu. În acest context, reamintim o povestire tipărită de controversatul Octav Minar în cartea ”Eminescu povestind copiilor”15 ( Ediția I, Socec & co, București, 1928), conținând povești prelucrate de Mihai Eminescu în 1885 (12 august-12 septembrie), în perioada în care se afla internat la Odesa, pentru tratament. Aceste povești
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
coc cu glodul pe mine, m-am învrednicit să traduc din Pușkin aceste povestiri. Tu interesează-te și vezi ce face și când se apucă de lucru, căci în toamnă mă gândesc să fac rost de un librar, ca să le tipărească, fie la Iași, fie la București, unde cu ajutorul prietenilor să pot să fac această ispravă. Am primit ajutorul vostru bănesc și vă mulțumesc la toți. Cu dragoste frățească, EMINESCU”. Revenind la Mark Twain, ”părintele literaturii americane”, devenit cunoscut în mediile
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
aproape am murit atunci... Eram deprimată și îmi era dor de tot ce este Japonia. Nu aveam niciun ajutor, a fost cea mai nefericită perioadă din viața mea. Și atunci mi-am spus să fac xilogravuri. A fost un album tipărit la o mare editură japoneză. - Lucrările dumneavoastră par mai mult europene, unele mă trimit de pildă la Matisse... - Am fost atinsă de spiritualitatea lui prin culoare. A fost de mare spiritualitate și s-a exprimat cu atâta simplitate, încât nu
Interviu cu parfum japonez: „Când am intrat în biserici, am început să plâng” [Corola-blog/BlogPost/93885_a_95177]
-
muncitoare din Egipt nu a fost convocată pe internet sau pe Facebook”: “e drept că mediile sociale au jucat un anumit rol. Dar asta nu înseamnă că a fost o revoluție pe internet”. A cui e vina? Dacă ziarele, fie tipărite, fie online, au devenit superflue, vina e a lor. Dar lucrurile ar fi putut să stea vreodată altfel? Oare țara e dezbinată cu adevărat, în secolul XXI, de întrebarea dacă lucrurile pe care le citim se lasă atinse? E musai
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
lei și vinde în medie 5.500 de exemplare la un tiraj de 8000 de exemplare. Are o audiență de aproximativ 100.000 de cititori aflați în intervalul de vârstă de 35-50 de ani. Din acest an, revista va fi tipărită constant într-un tiraj de 10.000 de exemplare. Pe lângă editarea publicațiilor Știință&Tehnică și a seriei Știință&tehnică Junior, Science&Technology Press va pune un accent deosebit pe proiectele speciale ale revistei: prelegeri publice de popularizare a științelor, experimente
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93914_a_95206]
-
de la Odessa și despre Cetatea Albă, cu simbolurile voievodului Ștefan cel Mare răzuite de pe fațada. Am scris despre școlile în care învață copiii etnici români (așa ar fi corect să-i numim, câtă vreme trăiesc în altă țară), despre cărțile tipărite în România a caror trecere peste graniță e considerată infracțiune, despre recensămintele făcute cu creionul, pentru că cuvântul “român” să fie înlocuit cu “moldovean”. Am scris despre toate aceste realități, cu sentimentul că ele într-o zi vor putea fi îndreptate
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
a secolului al XIX-lea, informația astrologică devine o preocupare susținută, în toate marile capitale europene și orașe de veche tradiție universitară, de profesori, oameni de știință erudiți (mai ales din domeniul matematicii și al disciplinelor politehnice). Aceștia publică articole, tipăresc cărți, țin conferințe, dezbat în cercuri de orientare culturală, filosofică, riguros științifică sau ezoterică teme mai vechi ale astrologiei cum ar fi fost sănătatea, evenimentele politice, viața și ascensiunea unor personalități, motivația unor evenimente colective, păcile și războaiele și altele
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
din România, s-a întâlnit cu scriitori români, contemporani cu el și, după ce a revenit la Istanbul, a început să-i promoveze și să-i publice. A reușit să publice aproape în întregime opera lui Panait Istriati. În 1968 a tipărit Antologia prozatorilor români. În această carte a publicat opere ale scriitorilor clasici din România, cum ar fi Ion Slavici, I. L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, dar și opere de-ale scriitorilor contemporani cum ar fi Marin Preda, Teodor Mazilu, D.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
care a fost primul meu contact cu poezia română, când aveam 17 ani. Atunci am cumpărat această carte în turcă și am citit-o cu multă plăcere și bucurie. După această carte, în 1992 Kemal Özer împreună cu Engin Koparan au tipărit Antologia poetelor din România, care a cuprins 17 poete de prim rang. De asemenea, mai putem vedea și piese de teatru care s-au jucat pe scene ale teatrelor din Turcia: Kayıp Mektuplar (O scrisoare pierdută) a lui I.L. Caragiale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
numele și lucrurile realizate întru readucerea grafiei latine acasă, în R. Moldova. Așadar, amintim aici doar de regretații Valentin Mândâcanu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi. Înaintea Legii privind trecerea scrisului nostru la alfabetul latin, la Riga Leons Briedis și Maria Macovei tipăresc în grafie latină, în martie 1989, primul număr al ziarului Glasul, iar începînd cu 15 iunie 1989 a aceluiași an Nicolae Dabija, redactor-șef al săptămînalului Literatura și Arta, și colegii săi au grijă ca această revistă să apară doar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
latină” la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice, la mai multe institute de cercetări din Chișinău. Concomitent, am elaborat lucrarea „Revenind la grafia latină/recomandații metodice” (textul ei scris de mînă l-am tipărit împreună cu regretatul coleg de lucru Vasile D. Carazan, care avea mașină de scris cu caractere latine) - prima lucrare de specialitate cu alfabet latin apărută în R. Moldova (după votarea Legii nr.3462 cu privire la revenirea limbii noastre la grafia latină), la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
a cultivat dragostea față de limba română literară. Atunci, nimeni dintre colegii de serviciu nu mi-a luat apărarea. Fără să prind la minte în sensul în care ar fi dorit judecătorii mei, a doua zi după ședință am furat lucrarea tipărită pe cont propriu și am repartizat-o cît de repede am putut prin raioanele R. Moldova. Țin minte prenumele tînerei inspectoare, Valentina, din Grigoriopol (Transnistria) venită în acel octombrie 1989 la Chișinău să o ia, care mi s-a confesionat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
a chibritului cu privire la homosexualitate, n-am cum să-l las fără replică pe domnul AC. Presupun că dînsul nu știe că propaganda, în general, este pentru consumatorii casnici, iar adevărul se spală foarte ușor atunci cînd teoreticienii de doi bani tipăresc și amendează după ureche sau potrivit deciziilor de impunere cărți și tratate. Faptul că sînteți cercetător domnule AC, impune, sine die, o gîndire critică, deschisă, care să caute permanent adevărul și relațiile deterministe din natura fizică sau psihică. Argumentele pe
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
De la sfârșitul antichității, pe parcursul evului mediu și până în a doua jumătate a secolului XIX-lea, învățământul și școala erau strâns legate de biserică, primii învățători fiind de fapt preoții. Cum era si normal,cărțile tipărite în spațiul românesc și, implicit în zona noastră, au fost de factură religioasă. Astfel, parohia Ulmeni-Țicău este prima din zonă în care apare carte tipărită în limba română. „Cartea românească de învățătură - Duminicile de peste an si la praznice împărătești și
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
strâns legate de biserică, primii învățători fiind de fapt preoții. Cum era si normal,cărțile tipărite în spațiul românesc și, implicit în zona noastră, au fost de factură religioasă. Astfel, parohia Ulmeni-Țicău este prima din zonă în care apare carte tipărită în limba română. „Cartea românească de învățătură - Duminicile de peste an si la praznice împărătești și la sfinții mari”, a mitropolitului Varlaam, tipărită la Iași, in 1643, este cartea la care făceam referire mai sus. Într-o conscripție școlară din anul
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
zona noastră, au fost de factură religioasă. Astfel, parohia Ulmeni-Țicău este prima din zonă în care apare carte tipărită în limba română. „Cartea românească de învățătură - Duminicile de peste an si la praznice împărătești și la sfinții mari”, a mitropolitului Varlaam, tipărită la Iași, in 1643, este cartea la care făceam referire mai sus. Într-o conscripție școlară din anul 1700 se menționează o întreagă rețea de școli sătești pe teritoriul fostului comitat Sătmar, printre care și localități ce aparțineau de plasa
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
Novi Sad ați publicat Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad, pe care l-ați elaborat zece ani. Cu ce obstacole v-ați confruntat și de ce nu a apărut mai devreme? - Această publicație trebuia să fie tipărită în anul în care Radio Novi Sad a sărbătorit 60 de ani de existență, adică în urmă cu 5 ani, însă, din lipsă de fonduri și din alte motive, ea a apărut la 65 de ani ai Postului de Radio
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
gloriei asemenea, micile invocări de iubire talismanul pentru încă o zi singurătatea abruptă de a te găsi printre cuiburi de foc în prima linie Descifrez ceva din cele ce spui, văd în reflex întâmplări geologice ale silabelor mele de-acasă tipărite în calcare și pirite subțiri în ape freatice îndelung strecurate cărți de piatră înălțate spre cer pentru generații fără de număr care-au trebuit să vadă pe întuneric, sau calcinant prin lumina de interogatoriu Din somn adânc, muma vorbirii noastre ne
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
Merită reținute în acest sens titlurile: Călin/ File din poveste/, Dintre sute de catarge, Doina, Epigonii, Floare albastră, împărat și proletar, înger și demon, Odă, Rugăciunea unui dac, Sara pe deal, Scrisoarea a III-a și Strigoii. Cartea a fost tipărită de către Editura Cărțile Ardealului Nou, iar editorul Stefan Illés Györi intenționa să prezinte cititorilor maghiari opera "marilor scriitori și poeți români, fiind convinși că servim în felul acesta opera politică de împăciuire și de apropiere între Ungaria și România." (Prefața
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
dedicații oferite de Ion Voiculescu lui George Sbârcea pe romanul Zahei orbul; reproducerea integrală a două poezii de V. Voiculescu, Sonetul (84) și Colind pentru vînătorii de munte, în variante care "împodobesc" colecția lui George Corbu, texte comparate cu acelea tipărite de Roxana Sorescu în edițiile din opera poetică a lui V. Voiculescu apărute în 1999 la Editura Anastasia și în 2004 la Editura Cartex și însoțite de considerațiile autorului privind munca editoarei; exprimarea încrederii că în viitor vor apărea "noi
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
din 1999 și 2004, reamintesc eventualilor cititori că ultima voință a scriitorului este cu siguranță cea din ultimul manuscris, "Caietul negru", pentru Sonetul (84), iar pentru Colind pentru vînătorii de munte aceea din "Revista Fundațiilor Regale", unde textul a fost tipărit sub supravegherea autorului, fără ca acesta să mai revină vreodată asupra lui. încredințarea lui George Corbu că un editor ar trebui să preia textul care i se pare lui "mult superior": față de celelalte, eventual și pentru că se află în posesia sa
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]