290 matches
-
clădiri cu parter și etaj, cu prăvălii la parter, și locuințe la etaj. Viața culturală a înflorit și ea, și în 1852, a avut loc în Buzău pentru prima oară un spectacol de teatru. În 1854, episcopia a importat o tiparniță de la Viena, tiparniță folosită pentru a tipări "Biblia de la Buzău", a patra Biblie în limba română (primele trei fiind Biblia de la București din 1688, o Biblie tipărită la Blaj în 1792 și o alta tipărită la Sankt Petersburg în 1819
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
și etaj, cu prăvălii la parter, și locuințe la etaj. Viața culturală a înflorit și ea, și în 1852, a avut loc în Buzău pentru prima oară un spectacol de teatru. În 1854, episcopia a importat o tiparniță de la Viena, tiparniță folosită pentru a tipări "Biblia de la Buzău", a patra Biblie în limba română (primele trei fiind Biblia de la București din 1688, o Biblie tipărită la Blaj în 1792 și o alta tipărită la Sankt Petersburg în 1819). Sistemul de iluminat
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
perioada modernă Originile legii drepturilor de autor în majoritatea țărilor europene rezidă în eforturile guvernelor de a legifera și controla tipăriturile. Tehnica tipăririi a fost inventată și s-a răspândit în secolul al XV-lea și al XVI-lea. Înaintea tiparniței, scrierile puteau fi multiplicate doar prin copierea lor manuală, un proces laborios și predispus la erori. Tipărirea a permis realizarea mai multor copii identice a unei lucrări, ceea ce a dus la o circulație mai rapidă și o răspândire mai largă
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
ideilor și informațiilor. În timp ce guvernele și biserica încurajau tipărirea, deoarece permitea diseminarea Bibliei și a informațiilor guvernamentale, și opozanții se foloseau de această tehnică pentru a își răspândi ideile. Drept urmare, guvernele din întreaga Europă au stabilit reguli menite să controleze tiparnițele, solicitând existența unor licențe oficiale pentru a tipări și a vinde cărți. Licențele dădeau papetarilor dreptul exclusiv de a tipări o anumită carte pentru o anumită perioadă, împiedicând în același timp alte persoane să tipărească acea lucrare în perioada ce
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
au fost construite cu toleranțele ce puteau fi realizate cu tehnologia secolului al XIX-lea, rezolvând o veche discuție privind fiabilitatea proiectului lui Babbage. Deși „imprimanta” este astfel denumită aici, scopul ei principal era cel de a produce matrițe pentru tiparnițe; intenția lui Babbage era ca rezultatele mașinii să fie transmise direct tipografiilor, nu prin intermediul unui culegător care ar fi putut introduce greșeli. Tipărirea pe hârtie a rezultatelor este în principal un mijloc de verificare a performanțelor acesteia. Pe lângă finanțarea construcției
Mașină diferențială () [Corola-website/Science/322260_a_323589]
-
aici o slujbă chiar în ziua execuției (7 decembrie 1724), dată care de atunci este comemorată de protestanți ca fiind ziua execuției martirilor. În același timp au mai fost confiscate și acordate catolicilor o școală protestantă, o capelă și o tiparniță. S-a hotărât și ca majoritatea membrilor consiliului municipal să aparțină catolicilor. Evenimentul a fost folosit de propaganda susținută de statul Brandenburg-Prussia ca exemplu al intoleranței poloneze. Într-o mare parte a continentului unde protestanții erau majoritari, episodul “curtea însângerată
Tumultul din Toruń () [Corola-website/Science/328083_a_329412]
-
ebraică, intitulat „Sefer Tuv Hataam”. La 70 ani a părăsit soția și copiii pentru a se stabili în orașul imperial Isny im Allgäu,pe atunci în Bavaria, la invitația reformatorului și ebraistului Paul Fagius, care l-a rugat să supravegheze tiparnița ebraică de care dispunea. A trăit acolo 2 ani, între 1540-1542, vreme în care a scris cartea „Tishbi” (Isny 1541), un dicționar conținând 712 cuvinte din Talmud și Midrash, cu explicații în germană și o traducere latină de Fagius, apoi
Eliya Levita () [Corola-website/Science/329219_a_330548]
-
de la nivel militar, ci și de înnoiri pe plan administrativ și cultural, prin înființarea primei [[tipografie|tipografii]] turce din Imperiul Otoman. Până la înființarea în anul [[1727]] a primei tipografii turcești din Imperiul Otoman, de către , în granițele statului funcționaseră 37 de tiparnițe, conduse de diverse minorități, încă de la sfârșitul [[secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]]. Primii care au adus tipografia pe pământ otoman, mai precis, la Istanbul, au fost [[evrei]]i, în anul [[1494]]. Aceștia au mai pus bazele unor
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
stat. Sait Mehmet Efendi, fiul lui Mehmet Çelebi, care este considerat a fi primul vorbitor otoman de limbă franceză, a fost uimit de ușurința cu care erau multiplicate cărțile în Paris, cu ajutorul tipografiilor, astfel și-a propus să deschidă o tiparniță la întoarcerea la Istanbul. Îl întâlnește pe Ibrahim Müteferrika, căruia îi prezintă schițele și se hotărăsc să pună bazele în anul [[1727]] a ceea ce avea să devină prima tipografie turcă din Imperiul Otoman. În anul [[1726]], Müteferrika a scris un
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
astfel s-ar putea obține mult mai ușor multiplicarea cărților și la un preț mai mic, doar că mai întâi ar trebui găsite câteva persoane care să poată corecta cele scrise. Cu aceste cuvinte, Müteferrika a putut pune bazele mult-doritei tiparnițe chiar în propria casă, cu condiția netipăririi cărților religioase. İbrahim Müteferrika a tipărit în tiparnița înființată de el însuși în total 17 cărți : İbrahim Müteferrika nu s-a rezumat la fondarea primei tipografii turce, ci a încercat să-i dea
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
mic, doar că mai întâi ar trebui găsite câteva persoane care să poată corecta cele scrise. Cu aceste cuvinte, Müteferrika a putut pune bazele mult-doritei tiparnițe chiar în propria casă, cu condiția netipăririi cărților religioase. İbrahim Müteferrika a tipărit în tiparnița înființată de el însuși în total 17 cărți : İbrahim Müteferrika nu s-a rezumat la fondarea primei tipografii turce, ci a încercat să-i dea viață. El însuși a ales cărțile pe care le-a tradus, adunat și scris. A
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc și celelalte obiecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte și tiparnița din secolul al XVIII-lea, piesa de rezistență a expoziției. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc și celelalte obiecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte și tiparnița din secolul al XVIII-lea, piesa de rezistență a expoziției. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
regii continuând să elimine folosirea latinei din domeniul administrativ și juridic: Francisc I combate în general puterea bisericii catolice, ca s-o întărească pe cea regală. De aceea, dat fiind că biserica publică numai în latină, regele înființează în 1543 Tiparnița regală, destinată publicării de opere în greacă, ebraică și franceză. De altfel, bisericile protestante abandonaseră limba latină și răspândeau Biblia în traducere franceză. În același timp, față de celelalte idiomuri vorbite în regat, franceza ca limbă vorbită continuă să fie minoritară
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
lucrat la început cu American Sunday School Union și a început să apere sclavi fugari. Într-o vreme când opinia publică din Cincinnati era dominată de legăturile de afaceri cu Sudul, Chase, influențat de evenimentele locale, inclusiv de atacul asupra tiparniței lui James G. Birney din timpul Răscoalei din Cincinnati din 1836, s-a asociat mișcării antisclavie. Chase era și membru al clubului literar Semi-Colon („Punct și Virgulă”), alături de Harriet Beecher Stowe și Calvin Stowe. Chase a devenit liderul reformiștilor politici
Salmon P. Chase () [Corola-website/Science/334724_a_336053]