294 matches
-
ești director și nici șeful meu și al altora, tot așa cum nevasta d-tale, Iozefina, nu mai e dactilografa care ne scrie textul. Înțelegeți odată. Nu fiți copii. De fapt pe vremea aceea nici nu era mașină de scris, nici tiparniță, cu toate că foamea de citit era mai mare ca oricând. Nu era nici Casă de Cultură sau de Incultură, cum vreți să-i ziceți în doi peri, nici lecții de partid, iar administratorul se numea vechil, parcă. Așteptați să cânte mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
a mulțimii poporului”. Cred că îți imaginezi cum femeile bătrâne își făceau câte o cruce adâncă rostind în șoaptă: „Iracan di mini! Uiti cum sî țâni agațat di ceri! Minuni dumnezăiascî nu alta!” -Și timpul a trecut pe nesimțite... De la tiparnița existentă aici prin 1682, care tipărea cărți grecești, la zborul aeroplanului deasupra ei și în cele din urmă la destinația de spital pentru răniții de pe front, dată în 1916... la fața luminoasă de astăzi s-au scurs cam vreo 327
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
noaptea de catifea. Și nu îmi pătează pielea capului, precum vopseaua chinezească pe care am folosit-o ani de zile. Nu-mi spuneți mie de cât de deștepți suntem noi în comparație cu barbarii! E adevărat că strămoșii noștri au inventat hârtia, tiparnița, busola și explozibilii, dar strămoșii noștri au refuzat, de asemenea, dinastie după dinastie, să construiască o apărare corespunzătoare pentru țara noastră. Ei credeau China mult prea civilizată ca să-i treacă măcar cuiva prin cap să o provoace. Și uite unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sunt educați prinții, îmi spune și despre armurăria imperială care servește drept poliția palatului. — Îndatoririle mele cuprind și atelierul imperial în care se face untul, atelierele imperiale de țesut și vopsit, precum și birourile care au grijă de ambarcațiunile, garderoba, vânatul, tiparnițele, bibliotecile, crescătoriile de viermi de mătase și stupinele împăratului. Dintre toate departamentele, cel mai mult mă interesează acela de teatru imperial, precum și atelierele meșteșugărești, în care se realizează operele celor mai talentați artiști și meșteșugari din China. Am multe responsabilități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
adică: citește-ți notițele și descurcă-te! Cît despre presă, aceasta impune cursul obligatoriu al subiectelor, presărat cu soluții peremptorii, făcînd inutilă corespondența această formă de conversație cultivată și discuțiile cotidiene. Ea multiplică de sute de mii de ori efectele tiparniței și face posibilă transmiterea de la distanță, cu o extraordinară rapiditate, a gîndurilor, dar nu și a omului în întregul lui. Transportarea la distanță a forței nu se compară deloc cu transportul gîndului la distanță. Oare gîndul nu e forța socială
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
TIPARNIȚA LITERARĂ, revistă apărută la București, lunar, din octombrie 1928 până în mai 1931. Directori: Camil Baltazar și Petru Comarnescu. Începând cu numărul 2/1928 subtitlul „Critică, artă, politică” dispare, iar de la numărul următor caseta redacțională anunță ca unic director pe Camil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
transmitea o impresie de obiectivitate și adevăr subliminală. Așa cum un text tipărit e considerat apriori mai obiectiv și mai adevărat decât unul scris de mână, discursul filmat al cuiva pare mai credibil decât discursul aceluiași pe viu - datorită intermediarului mașină, tiparniță sau aparat de filmat. Nu face obiectul acestei lucrări foarte interesanta estetică a marilor regizori sovietici din anii ’20. Ceea ce urmărim este modul în care au reușit să-și îndeplinească prin creația lor misiunea de propagandiști ai comunismului pe care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acum îi divizau pe hegemoni, maghiarii așezându-se în grosul lor în calvinism, alții în unitarianism, sașii îmbrățișând luteranismul, iar secuii rămânând predominant în cadrele catolicismului. Refractari la a primi propaganda reformată ce folosea în interesul său "diabolica" invenție a tiparniței pentru a-și împrăștia "ereziile", românii au rezistat întru ortodoxie. Aceasta era situația în momentul în care Transilvania a fost asimilată în Imperiul Habsburgic la sfârșitul secolului al XVII-lea. În mozaicul confesional al spațiului transilvănean, catolicismul - religia de stat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu eseuri pe teme de filosofie, literatură, sociologie, pedagogie, cu articole, cronici, portrete literare, impresii de călătorie și cu încercări în proză, la diverse publicații: „Cuvântul dăscălesc”, „Revista generală a învățământului”, „Vox studentium” (Geneva), „Revista de filosofie”, „Fântâna darurilor”, „Solidaritatea”, „Tiparnița literară”, „Luceafărul literar și artistic”, „Foaia învățătorului”, „Viața literară”, „Analele Brăilei”, „Calendarul”, „Relief dunărean”, „Satul și școala”, „Școala română”, „Luminița” (Brăila), unde era (în 1935) președinte al comitetului de conducere, „Dreptatea”, „Gând românesc”, „Graiul satelor” (Cahul), „Rânduiala”, „Ethnos”, „Almanahul școalei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
în colaborare cu Alice Gabrielescu); Dimităr Ianakiev, Experiența nu a reușit, București, 1964; Elin Pelin, Broscuța nemulțumită, București, 1972; Nevena Stefanova, Mulajul de ghips, București, 1980. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 288-289, IV, 248; Camil Baltazar, „Poeme în aer liber”, „Tiparnița literară”, 1929, 6-7; P.C. [Petru Comarnescu], „Poeme în aer liber”, „Ultima oră”, 1929, 100; Virgil Ierunca, „Manifestație”, RMB, 1945, 379; Mihu Dragomir, „Manifestație”, „Înainte”, 1945, 332; Iosifescu, Drumuri, 93-96; Philippide, Considerații, I, 275-283; Piru, Panorama, 69; Eugen Luca, Ștefan Roll
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
și ridicând ochii, jumătate ironic, jumătate insolent. O privire de vânător primejdios, gândise imediat Faulques. Diana cu o tolbă de fotograf și două camere foto. Luaseră masa Împreună Într-un restaurant din apropierea pieței Santo Domingo, după ce se plimbaseră prin zarva tiparnițelor artizanale instalate sub portalurile de acolo. Pe la mijlocul după-amiezei, În fața marilor fresce murale ale lui Siqueiros, Rivera și Orozco, ce acopereau pereții Muzeului de Belle Arte, fiecare din ei dispunea deja de un minim de cunoștințe necesare despre celălalt. Cazul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
la școala primară din Suceava, animator cultural, debutează la revista Încercări literare cu poezii, traduceri, nuvele. 46. Ion Lungu (1911-1948), publicist, poet, prozator, colaborează la revista Înmuguriri din Fălticeni. Este coautor, împreună cu Mihai Havriș, la volumul Ghiveci, scos la o tiparniță din Fălticeni. 47. Teofil Lupu (1869-1935), medic, om de cultură, chirurg la spitalul din Câmpulung Moldovenesc, subvenționează tipărirea unor numere ale revistei sucevene Făt-Frumos în care a semnat o serie de articole. În 1935 publică broșura Soluții la câteva probleme
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lulea de fildeș ținută cu grație de o eunucă, stătea cufundat în gânduri un tătar batrân, complet ras și având tatuate pe piept și Crucea "Sfântul Gheorghe" și a Semilunei Stea. Ce e asta? bâigui Metodiu arătând spre mașinărie. O tiparniță, monșer! lămuri hanul cel tânăr. Și ce tipăriți? făcu Metodiu plăcut surprins. Psaltiri, Cazanii, Lexicoane, "Istoria Imperiului otoman", partea cu creșterea. Bine, bine, da'fetele? Sunt de la corectură. Și...el? șopti Metodiu, trăgând cu coada ochiului spre tătarul cel tatuat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
debutează în anul 1923, la revista „Ramuri fragede”, a elevilor de la „Sf. Sava”, cu o traducere din Charles Baudelaire. Începând din 1929, publică articole, recenzii, note, cronici muzicale și plastice în „Rampa”, „La Nation roumaine” (aici fiind și redactor), „Vremea”, „Tiparnița literară”, „Cuvântul”. Poetul se lansează în 1931 cu volumul de versuri Eulalii, prefațat de Ion Barbu și încununat cu Premiul Socec. Singurele versuri încredințate ulterior presei, până cu puțin timp înaintea morții, când în „Viața românească” și „Tribuna” îi apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
156-161; Călinescu, Cronici, I, 99-107, II, 21-26; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 238-254, III, 396-397, IV, 290-291, 329-353; Mărturia scriitorilor Ticu Archip, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, F. Aderca, A. Dominic, I. Peltz, Mihail Sebastian despre marea europeană Hortensia Papadat-Bengescu, „Tiparnița literară”, 1930, 2-3; Sebastian, Eseuri, 314-337; Călinescu, Ulysse, 127-131, 257-260; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 11, 56-67, 191; Eugen Ionescu, Nu, București, 1934, 161-173; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 301-302; Șuluțiu, Scriitori, 270-283; Cioculescu, Aspecte, 301-302, 372-384; Streinu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
a întregului neam românesc. Istoria însă nu a ținut partea evidenței. Țările române nu s-au izolat de Europa, prin care ajunge la noi porumbul din Mexic (păcat că a ajuns și tutunul). Pe teritoriul românesc apar mori de hârtie, tiparnițe, se înmulțesc târgurile, se dezvoltă orașele, numărul meseriilor crește de la 44 la 84, comerțul se intensifică, dar și latifundiile de câte 213 moșii (Iordache Ruset), 133 moșii (Buzeștii), cu zeci de sate pe ele. Realitatea socială se confruntă cu nepăsarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Societății de Științe Filologice”. În 1968 își ia doctoratul în filologie cu teza Sămănătorismul (Geneză, ideologie, reprezentanți). Colaborează, în afara publicațiilor pe care le conduce, la „Ateneu”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „România literară”, „Tribuna învățământului” ș.a. Debutează cu volumul De la tiparnița lui Macarie la Combinatul Poligrafic (1959), un scurt istoric al tipografiilor din România. După o serie de studii dedicate clasicilor literaturii române, figurilor reprezentative ale culturii naționale și curentelor importante de idei, H. începe să cerceteze, aproape în exclusivitate, istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
scena literară a multor scriitori. Întrucâtva înrudite ca sferă de preocupări cu istoricul presei române sunt și lucrările Societăți și asociații în știința românească (1981) și Centenarul concursurilor școlare. De la „Tinerimea Română” la Concursul „M. Eminescu”. 1885-1985 (1985). SCRIERI: De la tiparnița lui Macarie la Combinatul Poligrafic, București, 1959; Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste. 1789-1948, I-II, introd. D. Micu, București, 1968; Reviste și curente în evoluția literaturii române, București, 1978; Societăți și asociații în știința românească, București, 1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
acum îi divizau pe hegemoni, maghiarii așezându-se în grosul lor în calvinism, alții în unitarianism, sașii îmbrățișând luteranismul, iar secuii rămânând predominant în cadrele catolicismului. Refractari la a primi propaganda reformată ce folosea în interesul său "diabolica" invenție a tiparniței pentru a-și împrăștia "ereziile", românii au rezistat întru ortodoxie. Aceasta era situația în momentul în care Transilvania a fost asimilată în Imperiul Habsburgic la sfârșitul secolului al XVII-lea. În mozaicul confesional al spațiului transilvănean, catolicismul religia de stat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]