674 matches
-
însăși esența acestuia. Frumosul reprezintă condiția pozitivă a existenței sale, iar comicul este forma în care prin opoziție cu frumosul, se eliberează din nou de caracterul său ne‑ gativ. Frumosul pur și simplu se comportă în raport cu urâtul pe deplin nega‑ tiv, căci el este numai frumos în măsura în care nu este urât, iar urâtul este urât numai în măsura în care nu este frumos. Nu în sensul că frumosul spre a fi frumos, ar avea nevoie de urât. El este frumos și fără termenul său de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
un critic de artă strâns legat de arta modernă. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 139 toare - în realitate imaginația este aici vicariantă 39, nu spontană. Ceea ce elogiem este erupția prin imaginație a inspirației nu spontaneitatea asocia‑ tiv‑recombinativă a imaginației pentru ea însăși. Crearea lui Adam spre exemplu, pentru Renaștere a devenit un simbol: Dumnezeu Tatăl plutește în aer purtat de ființe celeste - îngeri lăsând scânteia spiritului său divin în om; omul creat după chipul și asemănarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Globalizarea contemporană este diferită de perioadele anterioare de globalizare, prin faptul că viteza cu care aceasta integrează activitățile din sfera financiară și economică este adesea mare și aproape că nu implică niciun cost. Mai mult decât atât, schimbul cant ita tiv, în oricare dintre com ponentele globalizării - financiar, economic, militar, cultural etc. - este atât de mare, încât creează și un schimb calitativ. Num ai acest fapt a dat naștere unor oportunități complet noi și, totodată, unor consecințe la care umanitatea n
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
atare, principalii învinși nu sunt „victimel e g lobalizării“, așa cum s-a spus, adesea, de către unii specialiști, ci „victimele lipsei de globali zare“. Beneficiile globalizării și ale co mpe tiției internaționale sunt acce sibile numai acelor economii care participă, ac tiv , la procesul de globalizare. Țările și regiunile care nu au participat la procesul de globalizare din ultimul sfert al secolului al XX-lea au rămas în urmă. Unele dintre aceste țări nu au fost capabile să participe la pr ocesul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
GLOBALIZAREA FINANCIARĂ - PROCES IREVERSIBIL Aprecieri privind conținutul procesului de glob ali zare financiară Abordări contradictorii privind înțelegerea glo bal izării financiare * Teoria determinismului tehnologic * Abordarea puterii hegemonice * Abordarea raționalistă din perspectiva grupuril or de interese * Înțelegerea globalizării financiare din perspec tiv a pieței și a statului-națiune Integrare financiară versus globalizare financi ară Perspectiva istorică a globalizării financiare * Globalizarea financiară în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea * Globalizarea financiară: faza distructivă * Globalizarea financiară după cel de al Doilea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
piețelor financiare la politicile guvernamentale care nu le conveneau. Dacă în perioada imediat următoare a nil or 1960, efectul dezvol tării pieței europene de obligațiuni (Eurobond mar ket) a constat într-o sub tilă și treptată creștere a presiunilor competi tiv e exercitate asupra economi ilor naționale controlate de stat, până în 1980 , a u apărut mecanisme bine or ganizate, prin care agenții financiari din sectorul privat să și manifeste ne mulțumirea față de politicile guvernului cu car e n u erau de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
schimburilor internaț ion ale de bunuri și servicii și de la intențiile statelor participante de liberalizare progresivă a conturilor curente din balanțele lor de plăți. Aceleași in ten ții nu s-au manifestat, însă, de la bun început, și în privința fluxurilor ac tiv elor financiare. Piața financiară internațională din zilele noastre trebuie analizată, în primul rând, prin evidențierea etapelor și dife rit elor grade de integrare, respectiv, a direcțiil or pe care le a urmat acest proces. În acest sens, distingem stadiul inițial
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
telegrafului, a cablurilor transatlantice, a vapoarelor cu ab ur și nici de adoptarea Eta lonului Aur de către majoritatea statelor. Globalizarea financiară de după 1815 a contribu it la creșterea rapidă a economiei Statelor Unite. Infuziile de capital eur opean au ridicat semnifica tiv nivelul investițiilor, economia beneficiind de fluxurile externe de capital în decursul secolului al XIX lea, devenind, ulterior, cea mai mare economie la scară globală. Pe parcursul secolului al XIX lea, britanicii au dominat, de o manieră copleșitoare, fluxurile financiare globale, ei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mari economii din Europa încercau să forme ze Comunitatea Economică Europeană (CEE). Conform Tratatului de la Roma, din 1957, semnatarii urmau să elimine toate restricțiile cu privire la mișcările de capital dintre statele membre. Această condiți e era una fundam entală, deoarece obiec tivul suprem al tratatului îl constituia comple ta integrare monetară și financ iară și crearea unei piețe unice europene, ceea ce nu se putea realiza decât dacă această condiție se îndeplinea. În 1959, Germania a propus liberalizarea totală a mișcării capitalului atât
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din momentul în care firmele, în general, cele europene, în spe cia l, descoperă că este mai ușor să obțină fonduri în dolari, la Londra, decât la New York, sau să facă îm prumuturi în moneda națională și viceversa, res pec tiv prin plasarea econo miilor în străinătate. O serie de alți factori car e țin de cererea de fonduri au jucat, la râ endul lor, un rol important. În acest sens, s pot menționa următoarele: * în anii ̕70, piața eurodevizelor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ș i investiții de porto foliu) au totalizat 536 miliarde $, în 2008, în sc ădere cu aproape 19 % de la valoarea de 664 miliarde $ înregistrată în 2 007. Flu xurile de capital propriu net de portofoliu au coborât la un nega tiv 57 miliarde $, în com parație cu media de 121 miliarde $, din 2006 - 2007, însă acest fapt a fost compensat de fluxurile de ISD (graficul nr. 3.1 4.) În 2008, China a reprezentat un sfert din toate in trările de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Spaniei, Elveției, S.U.A. și Olandei, unde fluxurile de ISD au scă zut , în mod semnificativ, în trimestrul al patrulea al anului 2009. În alte câteva țări, fluxurile de ISD au crescut în comparație cu al treilea trimestr u, dar au rămas semnifica tiv mai mici decât media trimestrială din 2007. Ac esta este cazul Belgiei, Franței și Regatului Unit. Numai în câteva econ omi i, cum ar fi China, Hong Kong (China), Irlanda și, într o măsură mai mică, Norvegia, s au înregistrat intrări
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
prăbușit în același timp? Explicația nu este greu de dat. Ambele piețe se servesc, în prezent, în tot mai mare măsură, de aceleași surse de fo ndu ri. Ceea ce a început sub forma unei perturbații, î ntr -un segment rela tiv mic al finanțelor americane, respectiv tran zac țiile cu credite ipotecare subprime, s a revărsat, rapid, ca o cascadă, peste piața im obi liară și din colo de granițele Statelor Unite, dând peste ca p s istemul financiar mondial ș aruncând
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fi devenit lege în formă revizuită, la sfârșitul acelei săptămâni), răspunsul piețe i a fost ra pid: S & P 500 a scăzut cu 8,8 %, odată cu d ecl inul acțiunilor, iar alți indici au indicat pierderi comparabile de aprox ima tiv 30 % până la sfârșitul lui octombrie. Piețele de credit au ajuns sub presiuni extreme; de asemenea, spread-urile indecșilor CDS au oscilat, depășind maximele atinse în zilele imediat următoare eșecului Leh man Brothers. Randamentul obligațiunilor guvernamentale pe termen lung a scăzut (graficul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
au devenit mai prudenț i î n extinderea împrumuturi lor existente sau în contractarea altora noi. Î n p lus, în timp ce părți impor tante din sistemul financiar mondial au devenit di sfuncționale, evaluările de pe piețele țărilor industriale au determinat ac tiv ități bancare intense și flu xuri ale portofoliului de active pe piețele eme rge nte. Presiunea asupra pre țurilor activelor și volatilitatea piețelor au cre scut. Acestea au facilitat vân zările masive de active, în ciuda eforturilor băncilor centrale de pe pi
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
supravegherea r ămâ n în urma piețelor. Piețele găsesc întotdeauna calea spre a inova, pentru că, în perma nență, agenții economici sunt în competiție pentru a satisface nevoi reale. Inovațiile cresc eficiența cu care nevoile sunt sa tisfăcute și, din acest mo tiv, procesul de inovare nu va înceta niciodată . C hiar dacă se pun bariere administrative, piețele tot găsesc soluții pentru a satisface cererea. Acest proces de inovare poate fi atât de dinamic și de sofisticat, încât cei care 4.6. Principalele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cunoscuseră precedent, acum, la aproape trei an i de la declanșarea crizei, fluxur ară internațională, dar, mai ales, în cadrul ac elo r economii considerate principale destinații ale fluxurilor internațio nal e de capital. În ultimul capitol, am surprins, în mod descrip tiv și explicit, principalele crize ce au avut loc în piețele emergente, în anii ̕90, și am identificat principalele cauze comune care au stat la baza apariției acestor crize. De asemenea, în cadrul acestui capitol, am realizat o comparație între crizele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ei, de fervori adoles centine. Puși pe învățat, aceștia vădeau o reactivitate plină de prospețime și cumva pasională, patetică: fremătau de emoție când erau invo cate vestitele cugetări-definiții, cu alură de maxime, ale clasicilor marxismului (de pildă: revoluțiile sunt locomo tivele istoriei, religia este opiu pentru popor, comunismul este groparul capita lismului) și sufereau sincer pentru nefericitul Hegel, despre a cărui dialectică aflau oripilați că funcționase, până la Marx, „cu capul în jos“. Efervescența acestui mic grup ne era celorlalți convenabilă pentru că
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
orice punct de vedere. Ce să spunem despre sărmana Românie, despre invadata Polonie, despre Cehoslovacia și celelalte țărișoare aflate mereu în coasta Rusiei? Amintirile nu dispar odată cu timpul. Stăteam câte cinci ore la coadă la pâine și te zdrobeai efec tiv când venea mașina cu gheare de pui. Era umilitor. Era un mod de a spune: „Uite, aveți nevoie de noi!” Citeam la lumânare și vedeam doar filme cu tractoriști și cu tovarăși. Te simțeai controlat și condus până și în
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
trimis Ghiță și actualul meu soț - acesta-i alt episod, o să-l povestesc - cu șuturi în spate. Aveam toate actele, dar m-am dus cu trei săptămâni mai târziu. Am fost ultima persoană care s-a prezentat în anul respec‑ tiv. Aveam Expresul, aveam și alte lucruri de făcut. Nu-mi venea să plec. Nici nu știam cum să-i spun lui Nistorescu că plec. A fost cât se poate de complicat. Dar Ghiță și Monica aveau stiluri de viață foarte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Curtea Constituțională le-a refuzat tăierea pensiilor. Incom petenți. Mai întâi nu s-au informat să vadă dacă e constituțională tăierea pensiilor, apoi s-au repezit să taie salariile bugetarilor în loc să restructureze cheltuielile, inclusiv cele cu salarizarea uriașului aparat administra‑ tiv. TĂierile de salarii nu s-au referit la companiile de stat, unde sunt salarii nerușinate. Ei au tăiat bani de la profesori, de la polițiști, de la aceste categorii care, după aceea, au început să accepte mai multe cadouri decât înainte. Corupția crește
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cu cele două boxe tăcuse de mult și îi amintea de zilele pline de veselie când Carlina dansa cu copiii ei. Perdelele albe și bogate în falduri erau acoperite pe părțile laterale cu un material din pluș grena cu un tiv ce părea făcut la milimetru cu perdeaua. Dormitoarele erau aranjate cu mult gust și se găseau într-o totală ordine. Ea privi cu nesaț toate acestea și nu se putu abține să nu se întrebe: Oare ce este mai important
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Întâmplările ciudate ale zilei. Acolo, sub bradul cel mare, stăteau de vorbă doi oameni. Unul din ei era un bărbat foarte Înalt, destul de tânăr, În veșmintele nobililor din partea locului: o haină scurtă, până la genunchi, dintr un postav italienesc fin, cu tiv brodat și fără mâneci. Culoarea neagră sublinia statura vânjoasă, dar nu lipsită de eleganță a cavalerului. De sub el apărea o cămașă de zale care, Împreună cu Încălțările și pintenii argintii, Îi dădea o Înfățișare războinică, mult prea războini că pentru nevinovata
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nu-i fu mică. Degetele lui amorțite dăduseră de o piatră ascuțită ca o lamă de cuțit. O ridică cu grijă ca să nu fie văzut și, În timp ce du cea la gură o bucată de pâine, o strecură cu grijă În tivul descusut al mânecii. Lăsară focul să pâlpâie și se pregătiră de culcare. Lui Simeon Îi legară din nou brațele și picioarele, cercetând cu grijă legăturile. Apoi Hugo rândui un om de pază și spuse căscând: — Mai avem timp să tragem
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fi rău să-i fac o surpriză plăcută mamei, la întoarcere. M-am așezat pe scăunelul mamei de la mașina de cusut și-am început să învârt de rotiță. Am băgat o rochiță de-a Larițucăi, păpușa mea, ca să-i cos tivul. Pesemne, că materialul de catifea era prea gros, căci în clipa când învârteam rotița, acul a sărit pe covor, în trei bucățele. Când a venit tata de la servici, nu i-am spus ce am făcut, deși știam că n-o să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]