941 matches
-
Universului. Nu există emoție atât de profund și înstăpânitor în om decât aceea de a se simți atingând bolta cerului, obrajii norilor, ochii stelelor, de a soarbe în plămânii gata să explodeze respirația cetinii, de a auzi incantațiile vuietelor muntelui, toacele povârnișurilor lovite de ciocănelele pasului, dangătul clopotelor monumentale de la mănăstirea voievodală din Sinaia, urcând lin, tocmai de jos, din vatra orașului de scaun, până tocmai sus, unde vârfurile brazilor perdeluiesc geamurile cerului, de a se cuprinde sub umbra munților ca
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
întărește liniile pe spirale aluneci în neștire sunt noduri multe noduri unele atârnă de gardurile grădinii valorilor și tu speri și speri... lași mâinile prinse în zgarda principiilor false și te strigi printre nodurile lemnoase odată îți vor redezvălui glasul toacei când clopotele își termină uguitul prelung în diminețile duminicilor orbului care a învățat demult sculptura în piatra iubirii 2 februarie 2014 Referință Bibliografică: sculptură în piatra iubirii / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1129, Anul IV, 02
SCULPTURĂ ÎN PIATRA IUBIRII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353782_a_355111]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SĂ TRECEM Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Prea mulți farisei se-arată smeriți Calcă pe fapte trec zdrențuiți Au candela stinsă făr' untdelemn, O toaca mai bate smerită în lemn... În templu ne vând chiar pe Hristos Și banii aceștia nu-s de folos, Iuda nu știe a cere iertare, Doar streangul alege ca alinare... Tremură frunza, dar și pământul, Când groapa-i deschisă și
SĂ TRECEM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353946_a_355275]
-
Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Întruniți toți pomii-n floare Psalmul primăveri-l cântă Bucurie răsărită din lumina Prea sfințită. Ridicări de mâini spre Tine, Rugi la ceas pios de seară Glas din inimă de toacă Și arcuș dintr-o vioară. Timp liturgic de-ascultare Înălțarea de pe cruce Jerfa vieții și-a iubirii, Ce doar pace ne aduce. Cânta cerul și pământul Ce-s gătite-n haină vie, Liniștea, încet pogoară Peste duhul umilt Ce din
PSALMUL PRIMĂVERII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354051_a_355380]
-
asupra vechimii creștinismului românesc, sunt numeroasele cuvinte lingvistice cu sens religios folosite în sec. III-IV până azi, termeni preluați din latina populară vorbită de strămoșii noștri. Notăm cuvintele: rugăciune, biserică, credință, lege, înviere, înălțare, treime, tata, fecioara, inger, altar, cruce, toacă, păcat, părinte etc. Din cele de mai sus rezultă că la daco-romani procesul de încreștinare are o notă specifică, în sensul că a durat câteva secole, fiind rezultatul contactului direct a populației autohtone și al coloniștilor cu propovăduitorii noii credințe
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
Ea este zidită în ființa umană, spre a contura armonia sunetului necontenit plămădit în melodii de mii de ani în urmă, până azi. E de necontrazis crezământ faptul că Angea Moldovan l-a auzit de la frunza și fluierul ciobanului, de la toacă și clopot din turle de vechi așezăminte monahale, de la tulnice care-au dus în veacuri, din deal în deal, vestea, dragostea și alarma și de la gură de glăsuitor popular al cântecului, în care cultura, arta și tradiția sătească au fost
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
-n pustie... E Dumnezeu " Rusan ", din veci!... Pe vecie! TRISTEȚE... La mormântul mamei mele, Locu-i presărat cu stele.... Crucifixul sa-nnegrit, Timpul?... Parcă s-a oprit... Se aprinde ( uneori ), Câte-o lumânare... Foști elevi ce n-au uitat Doamna-nvățătoare. Bate toaca-n turn, la ceas, Ea, Maria, doarme... Odihnindu-se în veci, Peste mii de toamne. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România) Referință Bibliografică: La RUȘII-MUNȚI... Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V, 08 iunie 2015. Drepturi
LA RUŞII-MUNŢI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352723_a_354052]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului LIMBA Bucată de carne cu tăișul din vene, Muncită de gânduri în vorbele rele, Călită-n licori și-n strigări de blesteme, Tu - limbă de șarpe - mi-aduci doar durere... Bucată de carne lăsată în toacă, Ce mișcă-n păcat și-n păcate mă poartă, Muiată-n venin, în oțet sau în miere, Tu - limbă spurcată - mi-aduci numai rele... Bucată de carne - te bucuri în ceartă, Săgeată-otrăvită - a firii răsplată Și sabie crudă, cu tăișul
ADOLESCENȚA, ALTFEL... de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352740_a_354069]
-
hai, devreme acasă, Să jucăm pe paturi moi. Noaptea toată, ziua-ntreagă, vom ajunge doi strigoi, eu îți spun cât mi-ești de dragă, natural, ninsori și ploi. Inimi bat, numai pendulul Are sex, este masculul. 2. În tăcerea nopții toaca bate sec, Eu de la vecina, pe-ntuneric plec, Plânge, ea susține că nu o iubesc, Eu nu caut răspunsul, sunt venit din Est. Estul e sălbatic, timp fără sfârșit, Soarele e aspru, gerul-ascuțit, Milioane încă zac sub brazi, sub pini
EROTIKON de BORIS MEHR în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353646_a_354975]
-
dat Lumină credincioșilor spunând cu glas tare de trei ori: „Veniți de primiți Lumină!” După aceea, în procesiune, cu Sfânta Cruce, cu Sfânta Evanghelie, cu Icoana Învierii, cu cădelnița, cu făclii aprinse, în dangăt de clopot și în sunet de toacă au ieșit cu toții afară cântând „Învierea ta, Hristoase Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri și noi pe pământ, ne învrednicește cu inimă curată să Te slăvim.” Slujba s-a ținut afară pe o platformă special amenajată, înconjurată cu lumini, pentru
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
douăsprezece limbi, după numărul Sfinților Apostoli. În Biserica „Sfinții Voievozi” preoții au citit aceeași pericopă Evanghelică în limbile greacă, latină, ebraică, engleză și italiană. După fiecare verset citit în fiecare limbă amintită s-a tras clopotul și s-a lovit toaca. A urmat Săptămâna Luminată care a stat sub semnul bucuriei, al iubirii și al binecuvântării. Biserica Ortodoxă a dat dezlegare la mâncărurile de dulce și în zilele de post, nu s-au mai făcut parastase pentru morți, iar slujba înmormântării
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
prin sunete de suflet pustiu, căci sunt o umbră, de a ta, uitată. Ascult sunete-taceri care mă storc de clipe, de mine, de amintire, pentru cândva când am fost acolo în timpul acela, cu tine. Ascult încet, sunet de alămuri, de toacă, pe dealurile și colinele gândurilor mele, care curg pe unduiri de note line. Simt aripi cum se întruchipează în visul meu de amintiri și iar revii, tu, amintirea mea, tu din timpuri uitate iar ochii-ncet îmi lăcrimează-ntr-un
TU, ÎNCĂ, MAI EŞTI CONDOR AL AMINTIRII MELE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354569_a_355898]
-
Ediția nr. 326 din 22 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ROATA Azi, Îți voi pune fân sub creștet, Și fragi, pe-a sângelui Tău, rană, Ce flori de vâsc, pe lemnul veșted Al crucii, susură-n icoană - Păduri amurmurând în toacă, Cărări din susur de cavale, Îți voi așterne la prisacă, În inima Măriei Tale - Azi, îți voi presăra pe urme Argint de licăr de izvoare, Și Tu, Păstorule de turme, Ne vei conduce către mare - Când seara -n ceruri va
ROATA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357395_a_358724]
-
iar postul din Vinerea Mareera foarte dur. Astfel, în curățime sufletească și curățenie trupească, sebeșenii întâmpinau Sărbătoarea Învierii. Sfintele Paști De te aflai în Noaptea Învieriila Sebeșul de Sus, nu o puteai uita: se auzea dangătul clopotelor și se bătea toaca, și de la întrarea în sat, puteai auzi vocea autoritară a părintelui Tatu, rostind: Deschideți, voi, boieri, porțile Raiului, să intre Împăratul Măririi!și-apoi, Veniți de luați Lumină!-, iar când ajungea în fața Altarului, se întorcea cu fața la enoriași și le spunea
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
suflete, copil“ Versul: „Mi-e gândul, doar, să mă întorc la joacă -“ - devine leit-motiv în poemul „Mi-e-gândul, doar“ - un poem în care, cititorul cu spirit ludic, și nu numai, se va regăsi, de bună seamă: „Zadarnic bat metanii, ca o toacă - / Zadarnic hergheliile de rugă / Pasc oamenii cu suflete pe fugă - / Mi-e gândul, doar, să mă întorc la joacă - // Zadarnic e zăduf, sau promoroacă - / Sau țese noi vehicule - lumina - / În Babel, lumea are rădăcina - / Mi-e gândul, doar, să mă
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
chiar de când era copil. Apoi, când deja devenise un poet cunoscut, maicile îi spuneau „domnul Eminescu“. Aici, în mănăstire, era scutul lui de protecție. Îi plăcea, se spune, să străbată, singuratic, poienile pădurii din apropiere, să asculte sunetul clopotelor și toaca. De altfel codrii aceștia, ai Merei, cum li se spunea în trecut, se regăsesc, vizual, în multe dintre poeziile sale“, povestește maica Ambrozia. „Aici, în căsuța de lângă biserica mare, a compus «Călin, file de poveste». Cred că încă nu s-
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
un corb / n-am crezut să Te superi de-un singur măr” („Poarta interzisă”, sonetul 23, pag. 27); ca o erezie și o nevoie de „Indulgențe” de Ev Mediu bigot. Sonetele din „101 sonete” se tânguie mistic, cu ison de toacă, în vecernii de seară, cu incantații de laic agnostic, școlit în amfiteatre puritane, cu o morală de paradă, de poet introvertit domolit doar de lecturi de calitate: „în sfera vederii vremea se-nclină / în pomul cunoașterii toamna cântă / prin cuvinte
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ASCULT SUNETUL DE TOACĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 540 din 23 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ASCULT SUNETUL DE TOACĂ Ascult toaca bătută în lemnul de tei, Aud în ea sufletul părinților mei! Mesteacănul alb din toacă, Mă răsfață ca sânii
ASCULT SUNETUL DE TOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358342_a_359671]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ASCULT SUNETUL DE TOACĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 540 din 23 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ASCULT SUNETUL DE TOACĂ Ascult toaca bătută în lemnul de tei, Aud în ea sufletul părinților mei! Mesteacănul alb din toacă, Mă răsfață ca sânii albi ai tăi, Care continuă să-mi placă, Prin anii ce ne par atât de grei! Dar ascultăm mereu
ASCULT SUNETUL DE TOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358342_a_359671]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ASCULT SUNETUL DE TOACĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 540 din 23 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ASCULT SUNETUL DE TOACĂ Ascult toaca bătută în lemnul de tei, Aud în ea sufletul părinților mei! Mesteacănul alb din toacă, Mă răsfață ca sânii albi ai tăi, Care continuă să-mi placă, Prin anii ce ne par atât de grei! Dar ascultăm mereu a lemnului
ASCULT SUNETUL DE TOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358342_a_359671]
-
Tonalitati > ASCULT SUNETUL DE TOACĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 540 din 23 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ASCULT SUNETUL DE TOACĂ Ascult toaca bătută în lemnul de tei, Aud în ea sufletul părinților mei! Mesteacănul alb din toacă, Mă răsfață ca sânii albi ai tăi, Care continuă să-mi placă, Prin anii ce ne par atât de grei! Dar ascultăm mereu a lemnului semnal, Care consemnează că a trecut încă un an! Nu-ți face griji de sunetul
ASCULT SUNETUL DE TOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358342_a_359671]
-
face un altfel de semn, Să-l știm și noi că a trecut minutul, Să ne pară mult mai ușor trecutul! Timpule tu treci nemăsurat, Fără ca noi să te fi calculat! Fiecare zi iar o să mai treacă, Precum sunetele de toacă, Să se vadă că suntem trecători, Nici de cum nemuritori! Referință Bibliografică: ASCULT SUNETUL DE TOACĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 540, Anul II, 23 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ASCULT SUNETUL DE TOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358342_a_359671]
-
ne pară mult mai ușor trecutul! Timpule tu treci nemăsurat, Fără ca noi să te fi calculat! Fiecare zi iar o să mai treacă, Precum sunetele de toacă, Să se vadă că suntem trecători, Nici de cum nemuritori! Referință Bibliografică: ASCULT SUNETUL DE TOACĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 540, Anul II, 23 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ASCULT SUNETUL DE TOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358342_a_359671]
-
era împânzit de minele puse de franțuji ... - Auzi, omule! ... Franțuji ... Ce mică-i lumea la război! se miră crâșmarul Și tocmai când le-ajunseseră șipurile cu rachiul de drojdie pe la jumătate, se stârni în crâșmă o zdruncinătură, de parcă ucigă-l toaca s-apucase să zgâlție înadins pacea atât de râvnită a bărbaților întorși din război. Măsura de rachiu a lui Țugulea se rostogoli pe masa de scândură, cioplită din secure. Flăcăul o prinse repede, înainte de-a se goli de tot
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
pustiu”, toiagul deșertului,ca al Înaintemergătorului vestind Împărăția lui Dumnezeu. O voce vibrantă, frumos timbrată, nuanțată ce nu se uită. Nu știa să vorbească în șoaptă. Vorbele sale trebuiau să pătrundă. Și s-a făcut glas de clopot, sunet de toacă, glas de trâmbiță pentru neamul său. A așezat întotdeauna, mai presus de sine, binele nației. Astfel de oameni, cu genă de eroi populari, sunt din ce în ce mai rari. Cei mulți adoptă politica struțului. Avântat în lupta spirituală pentru dobândirea drepturilor cetățenești, a
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]