735 matches
-
anul și vatra, n-aruncă nimenea după tine cu piatra? [1932] * RUNE În chip de rune, de veacuri uitate, poart-o semnătură făpturile toate. Slăvitele păsări subt aripi o poartă 'n liturgice zboruri prelungi ca viața. În slujba luminii, urnă fără de toartă, luna și-o ține ascunsă pe fața vrăjită să nu se întoarcă. Stane de piatră, jivine, cucută poart-o semnătură cu cheie pierdută. Pecete tăinuită de două ori - fată de foc, arătare, care pe țărm ridici acum brațele peste mare, o
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
sfântă. Ai trăit cândva în funduri de mare și focul solar l-ai ocolit pe de-aproape. În păduri plutitoare-ai strigat prelung deasupra întîielor ape. Pasăre ești? Sau un clopot prin lume purtat? Făptura ți-am zice, potir fără toarte, cântec de aur rotind peste spaima noastră de enigme moarte, dăinuind în tenebre ca în povești cu fluier părelnic de vânt cânți celor ce somnul și-l beau din macii negri de sub pământ. Fosfor cojit de pe vechi oseminte ne pare
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
mamei, iar eu i-am zis că mama e-n bucătărie și am luat-o înainte, s-o anunț că au venit colegii tatei, aducând cu siguranță o scrisoare sau un cadou, mama, care tocmai bea apă din cana cu toartă lungă cu care obișnuiam să umplem mașina de cafea, văzându-ne, a încremenit cu cana în mână și s-a făcut palidă, strângându-și buzele ca atunci când se înfuria tare de tot, întocmai așa, și atunci a lăsat cana în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ca vînzătoare de pîine. La optsprezece ani, se măritase cu Leguellec, rămăsese văduvă la douăzeci și doi, cu doi copii de crescut și o confortabilă asigurare pe viață pe care o investise Într-o fabrică de faianță tradițională: boluri cu toarte și figurine celtice. Întreprinderea ajunsese astăzi la o cifră de afaceri pe care o invidiau numeroși concurenți și oferea locuri de muncă la mai bine de jumătate dintre insulari. Geloșii șopteau că setea de succes a celor din familia Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
toamnă, își spune Iulia. Și împăturind petecul de hârtie însoțitor al rozelor, îl aruncă la coș cu indiferența sau cruzimea fără fisură a femeii care nu iubește. Nici măcar florile nu le ia acasă. Găsind prin vestiar o carafă rămasă fără toartă, o umple la chiuveta din WC și-i așează pe cei trei regi de Lancaster pe pervazul ferestrei dinspre parc. Venind dinspre Plevnei, Cornel îi va zări acolo mâine pe la prânz și priveliștea lor îi va strica toată ziua. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
a modului de fabricare se observă că în perioada Dridu, ceramica la mână este mai rar prezentă alături de cea executată la roată, fiind într-o continuă scădere. Conform acestor prezențe ceramice și pe baza formelor se remarcă dominația oalelor-borcan, fără torți, cu umerii bombați, cu gâtul conturat, buza răsfrântă, corpul zvelt și fundul îngust, mai mic decât gura în diametru. Unele trăsături distincte, determinate de poziția umerilor, curbura buzelor, înălțimea vaselor, au permis conturarea mai multor tipuri și variante de vase
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârlad-Prodana (pl. LII). Tipul V: Oala-borcan, de mărimi variate, cu gura largă, buza îngroșată sub formă de colac, mai rar rotunjită simplu. Gâtul este scurt ori lipsește, umerii sunt proeminenți, corpul bombat, iar fundul este plat. Unele vase dispun de torți mici, situate sub buză. Pasta acestor recipiente este fină, de culoare cenușie, specifică categoriei a treia. Mai rar s-au găsit exemplare și de culoare neagră, gălbuie sau cărămizie. Ornamentația include linii lustruite, combinate uneori cu cele incizate, dispuse pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acest sens, menționăm descoperirile din Bazinul Bârladului de la Dănești, Dumeștii Vechi, Dodești, Bârlad-Prodana (Vaslui) și Drăgănești (Galați) - pl. LIII/1, 2, 5-9. Tipul VI: Ulcioare, modelate din pastă fină, cenușie ori gălbuie, cu gâtul înalt, corpul bombat, înzestrat cu o toartă. Pentru zona Moldovei nu s-au găsit exemplare întregi sau care pot fi restaurate, ci doar fragmente. Foarte rare, acestea sunt semnalate printre altele și la Dodești (pl. LIII/3, 4). Tipul VII: Căldarea (cazanul) de lut este atribuită migratorilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
moldovean. Pentru zona bazinului semnalăm prezența unor fragmente de amfore de la Dodești (secolele VIII-IX) și a unei căni cu burlui, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, găsită la Dumești - Vaslui. Cana are corpul bitronconic, prevăzut cu o toartă, iar gura este trilobată. Suprafața exterioară este decorată cu benzi orizontale, incizate în val. Recipientul este specific secolelor X-XI. Dacă ceramica este majoritar autohtonă, aparținând meșterilor olari locali, restul obiectelor de inventar, îndeosebi cele de port, uneltele și armele, erau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
satului: la aproximativ 300-400m, pe pantele unui deal din apropiere, s-a identificat o așezare din inventarul căreia provin mai multe fragmente ceramice lucrate la roată, precum și două obiecte de factură bizantină: un cercel din argint și o cană cu toartă și burlui, de culoare cărămizie, decorată cu benzi incizate în val. Întreg materialul este datat în secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1970. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (cercel argint - nr. inv. 2517; cană cu burlui - nr.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nord-estică a localității, pe un promontoriu, s-a găsit întâmplător un schelet uman, împreună cu craniile de la patru cai. Inventarul funerar includea o zăbală din fier, formată dintr-o tijă cu inele mobile la extremități, câteva fragmente din fier, de la cercurile, toarta și niturile unei găleți din lemn, specifice secolelor X-XI. Cercetare I. T. Sion, 1972. Materialul se află în colecția personală I. T. Sion, la Umbrărești. Bibliografie: Spinei 1985, p. 118, 203 (fig. 31/5-11, 13); Teodor 1997c, p. 161; Sion
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din răbdări un singur vers, piuit de un singur Optzecist, Fiorosule? - Nu scapă nici un prilej și mi-o scoate din țîțînă! perora, după o topică întortocheată a frazei, un bagaj greu, cu pliurile burdihanului revărsate în neorânduială și cu o toartă laterală răsucită spre cer. Cu etichete mototolite. Și cu un nor de catarame, sprintene și nichelate, din care se pricepea uneori să zornăie mai nervos decât un șarpe cu clopoței. Era binecunoscut în mediile politice, sub numele de Fiorosul Marcel
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
două primejdii... O nemaipomenită călăuză ți-a fost căzută la sorți... Deșurubează- i tu repede, bidonașului dopul, să descifrăm ce trăsături morale are călăuzitorul și după care semne îți vei da seama când îl vei întîlni. - Am încolăcit, cu dreapta, toarta striată, - continuă Tartorul - din sticlă ieftină, bulbucată. Cu stânga, ajutând la scurgerea pișcătoarei beri în halba ce avea, curând, să-l găzduiască și pe inel. Talmudistul s-a ciucit, pe vine, să descifreze. "...E un campion complex și rafinat..." Unde
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
care era înclinat să le numească pe toate picturi, strîmbîndu-se 226 DANIEL BĂNULESCU dintr-un material îngălbenit și metalic, cu discutabile frunze de laur. Un model care, se observa, fusese la fel de trăsnit și-nainte. Acum, fiindcă tot era prieten la toartă cu Sfântul Părinte Pinky ar fi putut invoca relaxat pedeapsa divină. Nu apucă, fiindcă femeia se și răsucise pe călcâie (era un fel de a spune) și i se adresă cu vocea pe care și-o lustruise, sute de ani
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la loc, în odăi miros de nebun vioi înghețat. Veneau malacii afară la Gogo. Din despărțiturile de inox ale unui cărucior, deșelat de haleală, puteai căpăta, dacă mama ta te ouase cu noroc, în niște căni strălucitoare de tablă, cu toarte cât toate zilele, iahnie fierbinte de fasole, iahnie fierbinte de fasole sau iahnie fierbinte de fasole. Dacă nu tu, ci oamenii bucătăriei înnebuniseră, riscai să fii atins, la rumegător, și cu cîte-o porție babană de compot fierbinte de prune. Asta
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
negustori, fuduli și ghiftuiți, cu obrazul plin, duhnind și înjurîndu-se. Tot Cațaveiul, Ggîrlea, Buzeștii, din Dealul Spirii, de la Mandravela, Zece Mese, din Rahova și Foișorul de Foc. Slugile hangiului cărau băutura în ulcele de pământ ars, smălțuite pe afară, cu toarte vechi de alamă. Împrejur, se adunaseră vreo câțiva câini trăiți bine, flocoși și obraznici, tîrîndu-se pe sub mese, chelălăind și apucând oasele aruncate. Jos, la picioarele stâlpilor verzi, decolorați, stăteau cu picioarele întinse la soare nepricopsiții, schilozii și pociții, așteptând pomana
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
le umbla prin buzunarele de la spate. - Al nostru ești, nene Costică, spunea codoșul, că aflase cum îi cheamă. Să-ți trăiască nevasta și copiii, c-am auzit c-aveți și copii... - Să trăiești, puiule! Și iar se pupau, prieteni la toartă. Cocă s-au făcut draibării. Au chemat lăutarii la masă. - Mă Piculeață, ia vin', mă, de cântă Iu nen-tu! striga conu Costică Galeș, de era negustor în Piața mare, meseriaș vechi, că-l știa o lume. Și după el se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pușcării nu-i caraman-giu de-adevăratelea!" Aici era școala, mai furau unul de la altul câte ceva și, când ieșeau, oameni erau, puteau să nu mai aibă griji. Celor de-l povățuiau le plăcea tânărul, că era silitor și se împrieteniseră la toartă. Din când în când îi mai ridicau la anchetă, îi aduceau seara bătuți măr. Îi îngrijeau până își veneau în fire, trimiteau afară după țigări și mâncare bună, bani aveau. Gardienii luau bacșișuri grase, dar îi serveau. Sâmbătă seara, mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spațiu al lumei ți-ar plăcea... în lună de pildă. Acolo vei trăi un secul și ți se va părea o zi. Ba poți să iei și pământul cu tine, fără ca să te supere. Îl prefaci într-un mărgăritar cu toartă și-l anini de salba iubitei tale; și crede - mă că de mii de mii de ori mai mici, numai proporțiile dintre ei să rămâie aceleași, oamenii s-or crede așa de mari ca azi. Timpul lor? O oră din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să-i pună halba în față. — Măi, să fie ! se minună el. Cum ai știut că vreau bere, încă nu ți-am cerut-o... Te pomenești că tragi cu urechea... — Fiecare cu meseria lui, se sumeți cârciumarul, întorcând halba cu toarta spre el. Nici nu trebuie să ascult, eu citesc de pe buze. Că tare vezi tu buzele pe lumina asta chioară, bodogăni Petrache ca pentru sine. Și apoi spre cumătru : Ai auzit că a murit Steiner, croitorul ? — Am auzit. Azi-noapte. — Și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu precizie, cât zahăr are în sânge, dar nu știu cum îl cheamă. Cosmina stinse țigara și se uită la el, cum ședea aplecat peste palma lipită de tăblia mesei. — La urma urmei, numele n- are nicio importanță... E un fel de toartă de care te apucă alții. N-are nicio legătură cu conținutul vasului... Pantelimon zâmbi. — Cap sau pajură ? — Pajură, poate să aibă mai multe capete. Bărbatul ridică palma încetișor. — Moneda de argint a doctorului fără de arginți zice că o să trăiască. Lumea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
deschideau și se răsfoiau. Atunci plămânii li se înmulțeau, fiecare avea dorința de a trage din rărunchi aburii chimicalei de culoarea aurului. Visau acum, mergând săltat, ca pe o planetă mică și găunoasă. Bâjbâiau ținând de aceeași sacoșă, ca de toartele unei amfore, și căutau surcele pe povârnișurile de gunoi, știind că, dacă, atunci când Calu se va întoarce, focul se va fi stins va fi vai de ei. Altminteri s-ar fi crezut că o fac din milă pentru Lucică și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
legăna de pe un picior pe altul, potrivindu-se după mersul mai larg al lui Pârnaie. Mergeau amândoi cu mâinile în buzunare, dar cum buzunarele le erau cu desăvârșire goale, mâinile le încăpeau până la cot, ceea ce dădea brațelor lor înfățișarea unor toarte. Soarele începuse să se ridice pe umerii lor. — Știi, șefu’, spuse Chisăliță, ca să-și facă de lucru vorbind și să nu fie ispitit să privească înapoi, mortu’ ăla care zici că a înviat... poate acuma o să-și găsească și o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o înmînă lui Smărăndache. Subretei îi dădu cinci napoleoni de aur, așa ca din întîmplare, zicîndu-i: . - Am găsit prin cutiile mele cinci napoleoni de aur pecare îi am de mult. A-i schimba e păcat. Din ei, dacă le pui toartă, faci un mic colier. Ți-i dau ca un mic cadou pentru zelul dumitale. Subreta, foarte veselă, arătă cadoul doamnei Pomponescu, care nu văzu în acest gest decât o firească generozitate. Puțin după aceea, Pomponescu făcu o vizită la Școala
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu picior și fără picior, străchini tronconice, cu gura profilată, capace cu butoni în formă cilindrică sau de calotă semisferică, vase-strecurători cu perforații mai mari și mai mărunte, pahare, linguri, polonice etc. Numeroase vase au fost prevăzute cu protuberanțe ori torți obținute din pasta recipientului și nu aplicate, cu torțile dispuse vertical, iar protuberantele înșirate orizontal, pe partea superioară a corpului lor sau pe diametrul maxim al vasului, în maniera obișnuită de ceramiștii din așezările neolitice aparținînd aspectului numit de către unii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]