463 matches
-
secțiuni cate sînt secțiunile. Articolul 20 Tote cererile civile, din nuou intentate se voru adresa către primulu-președinte, carc le va împărți după rindulu intrarei între acțiunile civile, daca asemenea secțiuni esista, sau daca tote naturele de causa se judecă de tote secțiunile. Cele-l-alte cereri se voru adresa la președinții respectivi ai secțiuniloru. Articolul 21 Pe fie care anu, acolo unde tribunalulu este împărțitu în mai multe secțiuni, primul-președinte îndată după terminarea vacantieloru mari, va împărți prin tragerea la sorți pe membrii
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
regulă mai cu amaruntu ordinea și modulu serviciului seu. Acestu regulamentu deliberatu și de curtea respectivă și aprobată de Ministerulu Justiției se va țipari și se va urma întocmai. Aceste regulamente voru fi, pe catu se poate, măi uniforme pentru tote judecatoriele. Titlul IV. Tribunalele comerciale. Articolul 31 Căușele comerciale se vor judeca de către tribunalele de județe, afară de județele arătate prin art. 18 unde se află anume o secțiune de tribunal pentru căușele comerciale. Articolul 32 Cînd se judecă o causa
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
judecători. Funcțiunea lor este gratuită și onorifica. Articolul 45 Pentru orașele unde tribunalulu județului este împărțitu în mai multe secțiuni, dintre care una judeca cașurile comerciale, cei doui judecători comercianți împreună cu un suplinințe, cari se alătură pe lînga judecătoria în tote cașurile comerciale, vor fi permanenți în timpul de doui ani, si funcțiunea loru va fi retribuita. Asemenea voru fi permanenți și retribuiți suplinințele și cei doui judecători comercianți pe lînga tribunalulu din Brăila. Articolul 46 Aceștia se voru alege de către comercianții
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
Elu va păstra tote actele, procesele verbale, registrele și colectunile de legi. Va păstra asemenea, sub a sa răspundere, tote actele și documentele cate i se voru încredință de portărei sau de particolari. Articolul 92 Grefa va fi deschisă în tote dilele afară de duminici, serbatori și vacanții, celu putinu șepte ore pe di. Articolul 93 Portăreii asedati pe lînga curți și tribunale voru face tote actele cate se impunu de legi, agentiloru, judecatoresci. Voru face somațiunile, comandamentele și urmăririle, voru esecuta
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
prin unu regulamentu sprecialu de administrațiune publică. Aceste tacse și cheltuieli de judecați se voru plăti cu privilegiu. Articolul 97 Portăreii de tribunale voru opera numai în ocolulu județului loru, portăreii de curți voru opera în totu ocolulu curții. Cu tote acestea la casu de trebuința sau candu este lipsa de portărei într'unu județu, capulu portareiloru curții respective poate însărcina pe unu portarelu de județu ca să operede și în alte puncturi ale ocolului curții. Articolul 98 Portăreii făcut actele de
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
juramentu: "Juru în numele lui Dumnedeu și declaru pe onorea și consciinta mea." "Credință Domnitorului și constitutiunei terei mele." " De a împlini cu santenie datoriele ce'mi impune funcțiunea mea." "De a aplica legile și de a me conformă legiloru, intru tote, si pentru toți, fără pasiune, fără urna, fără favore, fără considerațiune de persona, fără nici unu interesu directu sau indirectu." "Așa sa'mi ajute Dumnedeu." Articolul 108 Același juramentu se va seversi de grefierii, ajutorii loru și de portărei. Articolul
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
sînt nule fără prejudiciulu penalitatiloru prescrise de legea penală (art. 163). Cel ce este permutatu într'unu fostu de acelasi gradu, este dispensatu de a mai depune juramentu. § 2. Ordinea sedinteloru. Articolul 111 Tribunalele și curțile voru ține ședințe în tote dilele afară de duminici, serbatori legale sau naționale și vacanții. Articolul 112 Ședințele fie-carii judecătorii sau curți voru ține celu putinu șese ore pe di, sau și mai multu dacă trebuința va cere. Articolul 113 Judecătorii se voru adună în Bucuresci
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
în esaminarea procesului. Articolul 135 Curtea de casațiune va judeca chestiunile de pedepsele sau de avertismente totu-d'auna de urgență. Se voru publică în buletinulu seu, tote pedepsele de suspendare sau de destituire, pronunțate de acestă curte. Articolul 136 În tote cașurile de susbendare pronunțate de tribunale, curți sau curtea de casațiune, Minieteriulu Justiției va putea chema pe una din persoanele ce vă posedă condițiunile de admisibilitate, ca să inlocuesca pe celu suspendatu pe timpulu catu va ține pedepsa. Timpulu suspendării nu
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
prin procurorulu generalu pe cei caduti în abateri de disciplină sau în delicte, spre a se judecă și a 'și lua pedepsele prevedute de legi. Articolul 138 Curțile și tribunalele, nu au dreptulu de disciplină, asupra membriloru ministerului publicu. Cu tote acestea, candu președintele curții sau tribunalului, va vedea că acești membri se abătu de la datoriele loru, sau le neglije și compromitu onorea și demnitatea functiunei loru, vă vești de acestă pe Ministerulu Justiției. Articolul 139 Curțile și tribunalele, voru avea
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
Ministerulu va putea acorda congedii și încă pînă la o altă luna, pentru care însă nu se va priimi remunerarea, afară de casulu de bola legitimata. Articolul 155 Procurorii respectivi și președinții de curți și tribunale voru raporta Ministerului Justiției despre tote lipsele cu congediu sau fără congediu. Articolul 156 Cei-ce voru lipsi fără a 'și lua congediu în formele hotărîte, voru perde remunerarea loru pe totu timpulu lipsei. Dacă acesta lipsa va trece peste o lună, se va putea considera că
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
delictu, va fi datoru de a informa îndată pe procuratorulu tribunalului în a cărui circonscriptiune se va fi comisu crimă sau delictulu, sau pe procuratorulu de lîngă tribunalulu unde prevenitulu s-ar pute află, si de a transmite acestui magistratu tote informările, procesele verbali și actele relative la faptulu incriminatu. Articolul 29 Ori cine va fi avutu ocasinue de a cunosce prin sine însuși vre unu atentatu, fie în contra sicurantei publice, fie în contra vieței sau proprietății cuiva, de asemenea va fi
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
loru nu sciu sau nu voescu să subscrie, procuratorulu va face mențiune de acesta. Procuratiunea va remane totu dăuna alăturată la actulu de denunțare, si denuntatorulu va fi admisu a scote copia după, actulu seu de denunțare. Articolul 31 În tote cașurile de delictu flagrante, daca faptulu va fi de natură a trage după sine o condemnatiune criminale, procuratorulu tribunalului va merge fără nici o intardiare la fața locului spre a face procesele verbali necesarie pentru a se constată ființă ��i starea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
a se constată ființă ��i starea corpului delictului, starea locului și spre a primi declarările personeloru, cari aru fi fostu față, sau cari aru ave informări de datu. Procurorulu va insciinta de mergerea să pe judecătorului de instrucțiune, fără cu tote acestea, a fi datoru sa-lu aștepte spre a procede. Articolul 32 Procurorulu va pute încă, în casulu articolului precedente, să chiame la procesului seu verbale pe rude, vecini sau pe omenii casei, pe cari fi va crede în stare să
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
mana pe arme și pe ori ce altu lucru va pare că a servitu sau a fostu destinatu la comiterea crimei sau a delictului, precumu și pe ori ce vă pare unu productu alu acelui faptu, cu unu cuventu pe tote cate ar pute servi spre descoperirea adeverului; elu va interpela pe prevenitu să se esplice asupra lucruriloru luate cari i-se voru areta, va încheia despre tote unu procesu verbale care se va subscrie de prevenitu, iar nevoindu sau nesciindu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
ori ce vă pare unu productu alu acelui faptu, cu unu cuventu pe tote cate ar pute servi spre descoperirea adeverului; elu va interpela pe prevenitu să se esplice asupra lucruriloru luate cari i-se voru areta, va încheia despre tote unu procesu verbale care se va subscrie de prevenitu, iar nevoindu sau nesciindu a-lu subscie, se va face mențiune de acesta. Articolul 35 Dacă crimă sau delictulu este de așa natură incatu să fie de credutu că s-aru pute face
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
și cu subsemnătura comisarului de poliția, alu comunei unde s-a comisu crimă sau delictulu, sau a sub-prefectului ori a adjunctului seu, sau a primarului ori a adjutorului seu, sau a doui cetatiani dolmiciliati în aceeași comună. Va pute cu tote aceste procurorulu să facă procesele verbali fără asistență de marturi, candu nu va fi putință să și-i procure îndată. Fia care foia a procesului verbale va fi subscrisa de procuratoru și de persoanele cari voru fi asistatu la facerea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
vre o altă causa, elu va fi suplinitu de către unulu din judecătorii sau de suplentulu tribunalului pe care-lu va însărcina președintele. SECȚIUNEA ÎI: Funcțiunile judecătorului de instrucțiune PRIMA DISTINCȚIUNE Despre cașurile de flagrante delictu Articolul 56 Judecătorului de instrucțiune, în tote cașurile de flagrante delictu, poate face d-a dreptulu și prin sine însuși, tote actele atribuite procurorului, conformandu-se reguleloru întocmite la capu III. Judecătorului de instrucțiune poate să cera aflarea. de față a procurorului, fără însă să se aducă
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
nici o instrucțiune sau urmărire, mai-nainte de a comunica, procurorului procedura ce are să urmeze. Procurorulu va pute să și cera acesta comunicare la veri ce epoca cu îndatorire însă de a intorce actele în doue deci și patru ore. Cu tote aceste judecătorului de instrucțiune va da, dacă va cere trebuința, mandatu de aducere și chiar mandatu de depunere fără se aștepte conclusiunile procurorului. Articolul 59 Candu judecătorului de instrucțiune se va transporta în fața locului, elu va fi totu dăuna însoțitu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
mentinue de acesta. Fie care pagina a dosariului de instrucțiune va fi subscrisa de judecatoru și de scriitoru. Articolul 74 Neîndeplinirea formalitatiloru prescrise prin cele trei articole precedenți, supune pe judecatoru la acțiune recursoria civile din partea celui vetematu, si, în tote cașurile, elu va fi condemnatu la o amendă de una sută lei. Articolul 75 Ori ce adaosu de scriptură între randuri sau cu semnu de tramitere, ori ce ștersătura sau răsătura, va trebui să fie aprobată și subscrisa de judecătorului
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
după formele mai josu prescrise. Articolul 92 Mandatalu de depunere este ordinea de a se aresta, de urgență și pentru scurtu timpul, o persona, care de o cam dată nu poate nici a se liberă, nici a se aresta după tote formele asiguratore libertății individuali. Articolul 93 Cînd inculpatulu va fi domiciliatu și faptulu va fi de natură a trage după sine numai o pedepsa corecționale, judecătorului de instrucțiune va pute, dacă va judeca de cuviință, să nu dea în contra lui
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
va pute să dea unu mandatu de depunere. În cursulu instrucțiunii, elu va pute, după conclusiunile conforme ale procurorelui și ori care aru fi natură inculpării, să libereze pe inculpatu de sub oricare mandatu de depunere indatorandulu a se înfățișa la tote actele procedurii, precumu și pentru esecutarea sentinței, îndată ce va fi cerutu. Ordonanță de liberare nu va pute fi atacată pe calea opositiunii. Judecătorului de instrucțiune va pute, după ce a auditu pe inculpatu și pe ministeriulu publicu, să dea unu mandatu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
scape, va trebui să fie constrinsu. Purtatorulu mandatului de aducere va chiama, de va cere trebuința, puterea publică a locului celui mai de aproape; ea va fi datore să mergă, după cererea coprinsa în mandatulu de aducere. Articolul 102 Cu tote aceste, dacă, după mai multu de doue dile de la data mandatului de aducere, prevenitulu se va fi găsitu afară din judetulu oficiarului care a datu acestu mandatu, si la o distanță, de mai multu de doue miriametre de la domiciliulu acelui
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
procesele verbali ce se voru fi făcutu, la oficiarulu care a datu mandatulu de aducere. Articolul 104 Oficiarulu care a datu mandatulu de aducere și cărui voru fi transmise actele procesului, precumu s-a disu în articolulu precedinte, va comunica tote acestea, totu intr-unu terminu de doue-deci și patru ore, la judecătorului de instrucțiune pe lînga care funcționeză; acestu judecatoru se va conforma cu dispositiunile articolului 87. Articolul 105 Judecătorului de instrucțiune, care este intratu în cercetare sau d-a
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
faptulu nu poate cade sub mai grea pedepsa de catu inchisorea corecționale, judecătorului de instrucțiune, în urma cererii prevenitului, vă pute ordona, audindu conclusiunile procuratorului, liberarea să provisoria, de va da mai intiiu o cauțiune solvabile că se va presenta, la tote actele procedurii cum și pentru esecutarea oțăririi, îndată ce va fi cerutu. Liberarea provisoria sub cauțiune va pute fi cerută și data în ori ce stare a procesului, chiaru în timpulu recursului de casațiune. Articolul 118 Cu tote acestea vagabondii și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
va presenta, la tote actele procedurii cum și pentru esecutarea oțăririi, îndată ce va fi cerutu. Liberarea provisoria sub cauțiune va pute fi cerută și data în ori ce stare a procesului, chiaru în timpulu recursului de casațiune. Articolul 118 Cu tote acestea vagabondii și certații de judecată pentru crime nu voru pute fi în nici unu casu liberați pe cauțiune. Articolul 119 Cererea de liberare provisoria va fi notificata părții civili, la domiciliulu seu sau la celu de dînsa alesu. Articolul
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]