877 matches
-
care veniseră. Pelerinii dispăruseră, căci se Însera, iar spiritele trebuiau lăsate În liniște. Se Întoarseră la han și se pregătiră de plecare. Amir și Nimeni se puteau odihni, dar nu și Nogodar. Bătrânul plecă În bazar, unde, la lumina făcliilor, tocmi marfa ce urma să fie Încărcată pe cămile. Din cuferele negustorilor trecură În desagii groși, de piele, așezați pe spinările cămilelor, cincizeci de săbii de Toledo, legate câte zece și Înfășurate În blană de râs, zece arcuri mici, cu dublă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și de cojocul căpitanului Oană... Cei doi mâncară bucatele aduse de moș Onofrei și băură din vinul adus de la Cotnari. La urmă, căpitanul spuse, ca și cum și-ar fi dat sieși o poruncă: - Îți las o pungă de galbeni cu care tocmești câțiva flăcăi din sat să se apuce de casă. Dacă Îmi Îngăduie Măria Sa, În două săptămâni mă Întorc și terminăm partea din față și acoperișul. Tot atunci vom merge la târg, să alegem animale. Până nu Începe vara, vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
i se cântă în ureche. După credința românilor mortul aude și pricepe tot. Mortul trebuie ținut în casă o zi și o noapte. În acest timp să nu fie lăsat singur și nici plângerile să nu înceteze; de aceea se tocmesc femei plângătoare, cari "se cântă " pe rând, niciodată împreună. Am relevat aci câteva puncte cari probează că această carte oferă mult acelora cari se interesează de etnologie. [10 iulie 1881] ["D. C. A. ROSETTI ARE CIRCULAROMANIE... "] D. C. A. Rosetti
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
i se cântă în ureche. După credința românilor mortul aude și pricepe tot. Mortul trebuie ținut în casă o zi și o noapte. În acest timp să nu fie lăsat singur și nici plângerile să nu înceteze; de aceea se tocmesc femei plângătoare, cari "se cântă " pe rând, niciodată împreună. Am relevat aci câteva puncte cari probează că această carte oferă mult acelora cari se interesează de etnologie. [10 iulie 1881] ["D. C. A. ROSETTI ARE CIRCULAROMANIE... "] D. C. A. Rosetti
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fără de milă și o precupesc. Călcat-am Domnia mea acele obiceiuri rele și le-am pus Domnia mea toate jos și am scos pre acei străini din țară afară ca pre niște oameni răi și neprieteni ai țării și am tocmit Domnia mea aste lucruri bune, ca să fie de folos țării și Domniei mele, ca și cum cele legi și obiceiuri bune le-au fost tocmit cei Domni bătrâni dinainte ce li se fericește azi viața lor și li se cunosc tocmelele lor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pre acei străini din țară afară ca pre niște oameni răi și neprieteni ai țării și am tocmit Domnia mea aste lucruri bune, ca să fie de folos țării și Domniei mele, ca și cum cele legi și obiceiuri bune le-au fost tocmit cei Domni bătrâni dinainte ce li se fericește azi viața lor și li se cunosc tocmelele lor că au fost de folos țarii. Pentru ca acești oameni străini greci n-au fost niciodată țării și Domniei de folos, ci tot de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
păharnic, cu vecini, cu tot hotarul și cu tot vinitul, dirept cinci sute de lei bătuți. Și ne-au plătit dumnealui deplin acești bani Întru mânule noastre, iară noi cu aceștia bani am coperit sv(â)nta mănăstire și am tocmit beciurile În mănăstire și alte ce-au mai trebuit. De acmu Înnainte acesta sat să fie dumisaal(e) păharnicului și giupânésăi dumisaal(e) și cuconilor dire(a)ptă ocină și cumpărătură În véci. Și dirés(e) ce-am avut pre
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
domni(i) ce-au fost mai Înainte de noi și i-am mai Întărit și cu această carte a do(u)a, păn(ă) cându Îi va (da) Ștefan postelnic altă moșie să fie de potriva Căpoteștilor, și dacă s-ar tocmi și s-or așeza atunci să-i de(a) Frenciucii călugării, și nim(eni) să nu cutezi a sta Înprotiva cărții domni(e)i meli. Toe pișem. D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 8, Original, difolio, filigran, sigiliu mijlociu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cu vecinii, e controlată ca din partea țării, dragă Doamne, de Fundești și Pătărlăgeni. Toată înțelepciunea politică a strămoșilor noștri s-a dus pe apa sâmbetei de când secta demagogiei lucrative guvernează România, o sectă care a ajuns până la gradul de-a tocmi străini cu simbrie ca să ne înjure în țara noastră proprie. Și cu toate acestea țara noastră, în neutralitate și în defensivă, ar fi neînvinsă cu toată slăbiciunea la care am ajuns. Dar nu! Ea trebuie încurcată, sau cu soarta unuia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sa numai pușcăriași, după propria sa afirmare. Dar câte se vor mai fi întîmplat pe cari nu le știm, pe cari nu le putem proba cu acte autentice? E pentru noi sigur că din partea partidului azi la putere s-au tocmit un om însărcinat să asasineze pe d. Cogălniceanu. Acelui om nu i-a lipsit voința, ci numai curajul de-a-și împlini fapta. Orice tentativă criminală are însă două elemente; întîiul e înclinație naturală a acelui criminal, elementul vinei sale proprii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Pe lângă scrisoarea polonului din 21 august 1476, Baltazar de Piscia scria că aflase de la niște fugari că Ștefan fugise în Polonia. Unii spuneau că l-au văzut ospătându-se într-un han din Sniatin, iar alții că Ștefan ar fi tocmit lefegii la Camenița. Cum turcii n-au reușit să cucerească Hotinul, s-au retras și e posibil ca, în 8-9 august, să fi făcut joncțiunea cu oastea comandată de sultan. Dlugosz scrie că sultanul „fiind strașnic înfrânt sub amândouă cetățile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scrie că, în lupta de la Teleajen, dintre Mihai Viteazul și Zamoyski, husarii au decis soarta bătăliei, fiind „nedeprinsă oastea lui Mihai cu acest fel de oaste, ce s-au pomenitu husarii”. Toți îmbrăcați în fier și pe umeri pun „aripi tocmite de pene de hultur”. Al. Gonța credea că hânsar vine de la hus, care în cehă înseamnă gâscă, și de la gans în polonă, care înseamnă tot gâscă. După o altă opinie, hânsarii alcătuiau un corp de cavalerie ușoară, format din „mercenari
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o întrebăm și pe dânsa. Să ascultăm ce-o să zică ea, sărmănica. Trebuie să-și dea și bacalaureatul. Apoi, negreșit, s-au lăsat convinși. Și-n toamnă, pe la sfârșitul lui octombrie s-a făcut nuntă mare și frumoasă. A fost tocmit să cânte și-a venit de la Fălticeni Alexandru Bidirel cu orchestra lui vestită. Și s-a adus vin de la Odobești. Nuni mari au fost "oameni făloși / și la pungă groși" subinginerul Mândrilă, din partea soacrei Zitta și preotul Mircea Vlad, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
putea, și între ei să se ușureze, și ispravnicii să nu aibă voie nici a-i scădea, nici a-i adăugi, nici să vândă nimărui un capăt de ață. Și așa ieșau o mulțime de bani, și țara foarte se tocmea, și se împlea de locuitori, și le era foarte de ușurare, cât nu le fusese de multă vreme nici la un Domn de cei ce au fost mai 'nainte, cari se mirau singuri pământenii la aceasta. Au scos și o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și ducea apele dinspre vestul Europei până aici la câteva sute de kilometri înainte de vărsare. Veneau apoi, ca o centură, cartierele născute din legendă, cu birturi, cârciumi, restaurante ieftine de periferie, reînviate acum ca și după primul război, de tarafuri tocmite în grabă, cu repertorii lăbărțate, cu țigani chipeși, prelungind la ureche dulci melodii de cântece deocheate, apoi duioase romanțe de dor, căci se respira încă - naiv - aerul din veacul trecut, pe care nici tancurile celui de-al doilea război nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
dar le-a furat ălora meșteșugul și i-a lăsat cu buza umflată când l-au căutat să facă afaceri cu el. Lut galben se găsea și la noi În sat căcălău și pe degeaba, apă la fel. Și-a tocmit câțiva oameni, a Început să sape pe sub coasta dinspre Dunăre și s-a apucat de plămădit și ars cărămida. Taxa pe care o plătea la primărie pentru că scobea pământul era de nebăgat În seamă față de bacșișul plătit membrilor Consiliului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-i pictez peretele dinspre drum al casei. Deși Învățătoarea mea, o foarte distinsă doamnă și o excelentă artistă, m-a Învățat să nu-mi prostituez talentul, eu nu am ascultat-o pe deplin. Zgârcitul de Coman - bețivanul tractorist - s-a tocmit cu mine să-i fac frumos peretele de la drum. Un zugrav l-ar fi costat mult mai mult și nici n-ar fi făcut treaba așa ca mine. A stat tot timpul pe capul meu și, până la urmă, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Tupilam, Însă, În fundul servietei, sub lucrările scrise ale elevilor, o sticlă de tescovină la care umblam numaidecât ce ieșeam din casa viitorilor socri: boala Își cerea tributul. Cum-necum, am Început pregătirile de nuntă. I-am cumpărat rochie de mireasă, am tocmit cu Tatapopii (pe care lumea Îl știa atunci după numele lui adevărat, nu după poreclă) cele de cuviință, În sfârșit, știți și voi, ne-am ocupat de o grămadă de treburi. A venit și ziua cea mare. Mi-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Muți de băutură și de surpriză, bețivanii Începură să aplaude și să tropăie când cele două curve urcară pe masă În ritmuri de manea. Directorul trimisese mașina după ele Într-un sat vecin și-l pusese pe șofer să se tocmească el și să le plătească dinainte, ca să nu fie discuții după aia. Fetele se unduiau pe masă, printre mâinile Întinse către ele. Unuia, care nu izbutea să vorbească, Îi curgeau ochii și balele. „Desigur”, urlă din nou găzdoiul cel darnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și ceilalți douăzeci, ascunși după tufele de merișor. „Păi doar atât pentru șase hăndrălăi? O să ne rupeți, n-o să putem lucra o săptămână. Mai scoateți niște bani ori dați cu zarul și veniți numai doi”, Încercă o fată să se tocmească. Dar se lămuri Îndată, din privirea plină de deznădejde a priceputului la femei, că nu era nimic de câștigat În plus. Se băgă În vorbă și cealaltă: „Lasă, fată, că sunt și ei mici și n-au de unde. Avem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vrut cu nici un chip să-și dea fata pe mâinile și uneltele vreunei babe murdare de prin sate. Ținea, până la urmă, la fie-sa și n-ar fi vrut s-o piardă dintr-un moft al tinereții ei nărăvașe. A tocmit un doctor de pe la oraș, dar suma cerută era imensă, chiar și pentru un director de liceu care făcea afaceri groase și ilegale cu examenele de la cele două trepte și cu bacalaureatul. Dincolo de aspectul financiar, opăritul tătic dorea satisfacții și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
stejar. Până și boierul se dedulcise la licoare, căci i se părea mai bună decât ce avea el prin hrube. Vinul ăsta de dar, Însă, Îl făcea greu. Se duce, după cum zic, la finul Florea Cucu, pe Înserat, ca să-l tocmească pentru a doua zi la stropit. Finicu’ era mai mereu băut, dar cu mintea Întreagă, căci Îi plăcea băutura numai ca să se Înveselească, nu ca să dea În porcie și să uite a doua zi cum s-a bucurat de trai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
noul ei cotlon albastru - căci de ani buni Încoace poetul Înnobilează prin falica și Îngereasca sa pană pierduta feciorie a multor albe file. Apucasem să-ți spun despre Bâta, cum se ducea ea pe Înserat la Florea Cucu să-l tocmească pentru a doua zi la stropit via cea mofturoasă cu zeamă bordeleză. E de prisos să merg mai departe, căci ți-ai dat seama și singur - cu puțina și leneșa ta minte - că finu’ Cucu a Încuviințat cu bucurie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de mare ascultare și, din an În an, cam când vara se apropia de sfârșit, se strângeau Într-un loc unde erau cu desăvârșire interzise conflictele armate. Oamenii vindeau produsele, adică le schimbau Între ei, se bucurau de pace, se tocmeau pentru nurii delicatelor doamne și pentru calitățile lor de gospodine și de vajnice zămislitoare de copii sănătoși. Sute și mii de ani a durat acel târg al păcii, al Înțelegerii și chiar al iubirii, căci se pare că acest sentiment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de umeri Înapoi, să-și țină pieptul țanțoș Înainte; le Învățau să se miște unduit, să-și legene lenevos trupul. Bărbătușilor le ieșeau ochii din cap ca la melc și le curgeau balele. Nici nu se punea vorba să se tocmească. Ba chiar uneori se ajungea la licitări Înverșunate, În care concurenții ofereau tot ce aduseseră, mult peste prețul cerut la Început, căci În acele clipe Înfierbântate ei nu cu scăfârliile gândeau. Pe toate le socotiseră Mintoșii. Cumpărau ieftin de la proști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]