2,014 matches
-
grijă era de bun augur. Domnul Badule nu-și mai strângea borul pălăriei cu atâta putere ca la început și se așeză mai comod în fotoliu. — Sunt foarte îngrijorat de ceva timp, mărturisi el. În fiecare noapte mă trezesc în toiul nopții și nu mai pot să adorm la loc. Stau în pat, mă zvârcolesc ca peștele pe uscat și nu-mi pot scoate din cap o idee. E acolo, în mintea mea, și o tot sucesc și răsucesc pe toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
tîrziu avea să ajungă faimos și să sfîrșească spînzurat pentru tentativă de rebeliune armată - trase mai Întîi pe insula Chatman ca primă escală, cu intenția vicleană de a ridica ancora la prînz, calculînd că va ajunge pe Insula Hood În toiul nopții pentru a-și debarca oamenii, căutînd să-l surprindă În felul acesta În zori pe Oberlus În clipa În care avea să iasă, sigur pe sine, din ascunzătoarea lui. Se bizuia pe ajutorul lunii pline ca să găsească insula, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de receptor, zice: — Leslie, trezește-te, în sfârșit primim telefoane de amenințare. Și-n fundal se aude vocea mamei spunând: — Nici să nu vorbești cu ei. Spune-le că ne-am iubit și prețuit fiul homosexual mort. La ei e toiul nopții. Trebuie că sunt în pat. — Lot. Ordilj, zic. Serta ish ka alt. Serta ish ka alt! — Ține, zice tata în vreme ce vocea i se îndepărtează. Leslie, zi-le tu vreo două. Receptorul ca un saxofon de aur pare greu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și-i arăt o bucată de hârtie pe care să mi-o dea. Cu pixul pentru clienți legat cu lănțișor, scriu: în ce apartament stau surorile rhea? nu mă face să bat la fiecare ușă de la etajul patru. suntem în toiul nopții. — Apartamentul 15-G, zice dl. Baxter, cu ambele mâini pline de bancnote pe care nu le vreau și întinse peste masă spre mine. Lifturile, zice, sunt la dreapta dumneavoastră. Sari la mine ca Daisy St. Patience în prima zi când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
lefter pentru că am încercat o dată să avertizez publicul. Am scris despre un film că oamenii ar face mai bine să-și cheltuiască banii altundeva, și de atunci am fost scos din schemă. Un singur film de groază dintr-ălea lansate în toiul verii, cu spate puternic, și am ajuns să mă milogesc să scriu necroloage. Legende sub fotografii. Orice. Ești furat pe față când construiești un castel din cărți de joc și nu mai ajungi să-l dărâmi chiar tu. Îți petreci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Prefer o viață grea și plină de nevoi ca a Sandei, decât una lângă un bărbat ca tine, o auzi pe maică-sa spunând într-un moment oarecare. Ea, cel puțin, e văduvă, n-are cine să-i vină în toiul nopții duhnind a rachiu și cu gărgăuni în cap. Slavă Domnului, încă n-a murit de foame iar copilul, ăla, al ei, încă puțin și e mai îmbrăcat decât al nostru. Draga mea, dă-mi voie să mă îndoiesc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
catadicsi să coboare din pat. Deși strigătele ei răsunau pe hol, nimeni nu veni s-o ajute. Când Dumnezeu se îndură de ea și-i potoli suferința, o pace sfântă i se coborî în trup și adormi. Se trezi în toiul nopții gemând, iarăși, de durere. Scoasă din sărite, una din femei alertă asistenta. Dură o veșnicie până când o mutară la reanimare. Luana făcu febră și începu să delireze. Se agita în pat, strigând că are gropi în picioare care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
poată vorbi dar, nu se aștepta prea mult ca ea să ridice receptorul. Și dacă am omorât-o?, se întrebă și anulă repede gândul. Și dacă o să mă reclame? Auzi următoarea întrebare. Cu siguranță că a fost mult zgomot în toiul nopții, vecinii vor confirma. Dosarul lui n-o să rămână imaculat. Câte cedări și câte anevoioase manevre...toate se vor dovedi zadarnice. Când se urcă din nou în mașină se simțea cumplit de obosit. Știa că se va duce direct acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
s-a ridicat Toni în picioare, îmi dau și eu seama, ai instinct de nevastă, și așa e, să dea naiba, ce să fac dacă am și eu un trecut și o copilărie, nu suport să plece oamenii așa, în toiul nopții, hai, stai... și Pinochio a rămas atunci. Miau coboară din taxi, ești aproape aici, vorbim diseară, te sun, vedem, azi ne mai întâlnim cu Păianjenul? Dar cui i-e dor de el, nimănui, spunem amândouă odată, îi stătea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
la țară în timpul verii! Se coace grâul. Din zori până-n seară te îmbeți de mireasma văzduhului parfumat. Te scoli dimineața și te duci la câmp. În lan zăresc o mulțime de femei și fete, bătrâni și copii. Munca e în toi. E drept, nu fiecare se pricepe să lege snopi, dar de lucru se găsește pentru fiecare. Cei pricepuți strâng cât pot cuprinde cu brațele tulpinile aurii ale grâului și le leagă bine cu o legătură făcută din paie. Cu asta
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
un policandru pe cerul albastru, luminând cu bucurie orașele și satele. După ce, Cel de Sus, Dumnezeu, mia ascultat ruga m-am culcat fericită. Adina Ciomaga, clasa a V-a C Lăsați-mi! Merg pe asfaltul încins de căldura soarelui, în toiul verii. Tufele de trandafiri îmi desfată privirea, cu colorit multicolor, briza apei îmi răcorește obrazul arămiu. Pomii de un verde închis își leagănă ușor trupurile mlădioase. Privesc în văzduh legănatul pescărușilor și mi-ațintesc ochii înspre soare. Mă întreb: câți
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
scuipa În palmă ca pe un sâmbure de cireașă. S-ar dovedi cu această ocazie că ea nu avea inimă ci, de necrezut, un sâmbure de cireașă. Sau, și mai bine, o migdală amară. Când ajunsese ea petrecerea era În toi. Râsete, bună dispoziție, antren. Fum, lameuri, coafuri complicate. Uite-o pe Iolanda! Întoarse capul: Era șefa de la „Materna”. Fardată, Încorsetată, de nerecunoscut. Îi zâmbi. Nu erau excluse și alte surprize. Ce căuta ea acolo? Nimic. Venise pur și simplu. Visând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să-l Îmbrace În orice clipă și să dispară din nou pentru o vreme, așa cum cândva făcea bărbatul ei urcând cu crema de ras pe obraz În „Molotovul” cu prelată, prăfuit și plin cu tovarăși: lupta pentru colectivizare era În toi și orice Întârziere putea primejdui viitorul de aur al omenirii spre care ei se Îndreptau posomorâți ori mahmuri, ținând pe genunchi servietele de vinilin burdușite cu broșuri de propagandă, slănină afumată, ouă fierte și, cei mai norocoși, cu câte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
respira greu. Se descheie la gât. Mai mult nu Îndrăznea. Nu vreau să vă rețin... Să mergem sus. Vă deranjez... Nu mă deranjați. Cât e ceasul, de fapt? Spre doișpe, domnu’ Șendrean... Și ce vânt te aduce la mine În toiul nopții? Gheretă se așeză pe scara spiralată și destul de Îngustă care ducea la mansardă și Începu să-și perie de zor chipiul cu mâneca mantalei. Cozorocul Îl vei lustrui după ce vei răspunde la Întrebare, zise Petru pe un ton imperativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu lumina intermitentă stătea deasupra aparatului video, sub televizor, în întuneric. Cioburile becului spart erau toate în cutia lor, scuturate atent cu ajutorul ziarului îndoit, ca niște steluțe, pentru a proteja lăbuțele lui Ian pisoiul, care obișnuia să se plimbe în toiul nopții prin casă. Cutia cu becul era închisă bine și stătea pe șemineu, ca o urnă. Scrisorile și pachetele din partea Primului Eric Sanderson primite în șaisprezece săptămâni zăceau nedesfăcute într-un spațiu mic și întunecat din spatele ușii dulapului din bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
sau, dacă avea, eram prea obosit, prea sleit de puteri ca-l să înțeleg. Am închis ochii și m-am concentrat asupra arsurii, învârtejirii și clinchetului votcii și asupra simplelor greutăți cursoare ale respirației. M-am trezit pe sofa, în toiul unei vii amintiri a celei de-a doua întâlniri cu doctorița Randle. — Dar nu este... am spus cu voce tare, apoi m-am oprit, dându-mi seama că fusese doar un vis. Cât timp dormisem, ceva se schimbase. Atenția mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
au pus-o la dispoziție ca birou de studiu. Acolo mi-am desfășurat munca. Nimeni cuprinse cu privirea podeaua în carouri, după care coborî ochii la mâinile sale. — Când am auzit prima dată zgomotele venind de acolo, de sus în toiul nopții, mătușa mea a fost convinsă că aveam un șobolan. Vedeți dumneavoastră, munca pe care o desfășuram eu, subiectul ei, este gândirea pură, conceptul pur. — Munca pe care o desfășurați? M-am frecat pielea capului cu încheieturile degetelor, încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o mișcare vagă din cap, ca și când întrebarea ar fi venit de undeva dinăuntrul propriei sale minți. Pe noi toți. Către sfârșit, mătușa mea nu mai recunoștea oamenii. Avea coșmaruri. O umbră în creierul ei, dinți și ochi. Se trezea în toiul nopții, îl vedea pe unchiul în pat, lângă ea și se furișa la parter ca să sune la poliție. Le spunea că e un intrus în casă. Uneori îi suna de câte trei sau patru ori pe noapte. Alteori pentru că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
falii oceanice, locuri reci cu aisberguri, recifuri de corali mișunând de pești feluriți și alte animale conceptuale? M-am întrebat dacă războaiele, invențiile revoluționare sau asasinările nășteau furtuni aici. Oare marea tresărea vreodată? Devenea oare nemișcată ca un iaz în toiul unei ierni albe și sumbre? — Eric, zise doctorul, am ceva pentru tine. M-am întors și l-am văzut mânuind o suliță lungă de lemn, echilibrând-o sus deasupra umărului, încercându-i greutatea înainte și înapoi ca un aruncător de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de fariseism vădit, pentru a dovedi că pot să salt ceva decât să trăiesc cu umerii îngreunați de vârsta insalubră la care mă aflu. Așa că să dăm drumul aberațiilor Mioarei să zburde... Eram singură, casa mi-o smulseseră gunoierii în toiul luptei și mi-o aduseseră la locul ei de baștină. Mama mă aștepta urmărindu-mă cu binoclul. În fundul grădinii culegeam dudele care mai rămăseseră pe ramuri. Vino, Autorule, las-o pe Mama! Ți-aud prezența, cum scrii! Vino cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
peștii. M-am văzut pe mine dormind pe mal alături de un câine negru. Zeul Păgân m-a dus în împărăția înecaților Dunării, arătându-mi oglinda orașului. Nu lipsea nici strada mea, cu casa de unde fugisem pe geam cu Zeul în toiul nopții, nici Cartierul Chercea în care amicul Mihai trebuie că dormea, nici Pisc-ul sau Primăria de pe Calea Călărașilor. Oamenii aveau vârste ca și cei de deasupra, subacvaticii având aceleași preocupări. Unii intrau la bancă, la teatru sau se duceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de cedru înghețat deveni mlădios ca o creangă de pin, boț de lut sub cupele palmelor lui de sculptor-modelator al dragostei, amprentându-i trupul și sufletul cu tot ce ar fi dorit să fie și a fost, Războiul Mondial era în toi, vânătorul Satelitu ochea prin lunetele arzând ciuta de elan, ciuta se împiedica în hățișurile iubirii țipate din vârfurile picioarelor până în chakrele sufletului, inima se deschidea ca un uriaș iris, devenind portal către dimensiuni de care nici Dumnezeu nu știa, prilej
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
memoriei mele. Buimac, așezat pe pat, recunoscui numărul de telefon pe care-l formase Olaf înainte de a-și da duhul. Și dacă era numărul de la vilă? Aparatul de lângă pat nu avea indicat numărul. Doar nu era să fac cercetări în toiul nopții. Mai bine să adorm la loc fără să uit numărul. Puteam să mă încred în amintire: nu mă trezise la patru dimineața? Vai, cunoșteam din proprie experiență absurditatea memoriei care furnizează informațiile atunci când nu-ți servesc la nimic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
fost mai înțelept să stați la cutie pînă s-au mai liniștit apele. Cînd pierzi mult sînge, ți se face frig, frig de tot, asta trebuie să fie explicația, zice Roja simțind un fior rece în piept, chiar dacă sîntem în toiul iernii, așa mă simt eu acuma, ca după o transfuzie, la pămînt și fără vlagă. Nimic ieșit din comun, își dă cu părerea Dendé, neliniști de revoluționar, e limpede că ar fi fost loc și de mai bine, însă mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Monte Cristo și Petrică arată în sfîrșit ca doi revoluționari autentici, hainele abandonate stau acum împăturite cu grijă pe un fotoliu într-un colț al camerei. Cine și-ar fi închipuit c-o să avem parte de un ger ca în toiul iernii? se întreabă domnul Președinte, afundîndu-se cît poate de tare în scaunul din dreapta șoferului, privind afară la plopii din marginea șoselei goliți de frunze și încărcați cu chiciură. — Să fie după mine, aș rămîne aici la căldurică și aș lăsa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]