648 matches
-
că nu m-a văzut și nu m-a auzit. Se ferea de mine. Mai exact, nu mi-a fost greu să ghicesc, încerca să evite începerea lecțiilor. M-am hotărât să-l las în plata Domnului și m-am tolănit sub un ulm, rezemându-mi spinarea de tulpină. Căldura și tăcerea, bruiată doar de bâzâitul muștelor și al albinelor, m-au făcut să ațipesc. Somnul n-a durat mult. Am fost atacat de un nor de tăuni care nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de porci longobarzi. Gundo s-a stăpânit cu greu, albindu-se la față. Am mâncat azimă cu șuncă sărată. Am băut și o jumătate de cană de vin, ca să-i asigurăm că era bun și curat. După care ne-am tolănit pe jos ca să ne culcăm, având bâtele lângă noi. Veteranul s-a retras într-o chilie, cinci soldați s-au postat în camera unde erau paturile de dormit, li s-a adus de băut și celor doi din turn, precum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
departe e oare gândul lui?! Eu citesc încă, în dreapta lui, Autoportretul, L-am scos și astăzi afară, dacă ar fi vrut să se mai apuce de lucru, pe masă paleta cu vopselele deja uscate, pensula în ulcior așteaptă, dar el tolănit în fotoliu, atent?! Vindecarea orbului, e și numele unui tablou pictat de el, mi-l amintesc bine, e, Iisus le-a zis: Dacă ați fi orbi, n-ați avea păcat. Dar acum ziceți: Noi vedem. De aceea păcatul rămâne asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ceva îmi spune că trebuie să mă port așa cum toate erau în jurul meu, fiecare obiect la locul lui statornicit, în însușirea lui reală, doar veioza de la masă arzând, și cald, dulce toropeală mă învăluie, obosit, nedormit, abia aștepți să te tolănești într-un fotoliu și miroul aromat al ceaiului de tei, Aprind lumina! tu ai aprins-o, Nu! Las-o așa! Vrei un ceai de tei? Da? E gata făcut! Tu, în singurul fotoliu din cameră, ea pe canapea, măsuța joasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
blocuri, și-n aer răscolitor miros de pământ ce mai lucrează încă cu sevele, o pornesc din loc, și n-am decât să trec podul, nu-mi trebuie mai mult de zece minute ca să ajung la Ana, o găsesc citind, tolănită pe canapea, arde doar veioza cu brațul lung, întoarsă dinspre birou spre ea, mi-a deschsi tatăl ei, și ea surprinsă să mă vadă, suntem lăsați singuri, m-am așezat lângă ea am întrebat-o ce citește, m-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
În care a intrat În camera mea poezia. Eram În vacanța dintre anul Întâi și anul doi, era cald și mă plictiseam de moarte. Tocmai terminasem de citit Salinger și de mâncat brânză de oaie cu mere, mâncare yin-yang. Stăteam tolănită În pat cu ochii În tavan, când am simțit cum vine un val care mă ia și mă ridică la cer. montagne russe. Așteptasem douăzeci de ani și acum, În sfârșit, viața Începea ! m-am ridicat din pat și mi-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
prețul tabloului. De ce nu ? SĂ contemplezi dansul păsĂrilor În timp ce stai pe budă ar putea la o adică să stimuleze peristaltismul. Cu părul Înfășurat Într- unul dintre prosoapele de un alb imaculat pe care le-am găsit În baie m-am tolănit În așternutul impecabil, nu fărĂ oarecare nostalgie după această ultimă seară burgheză de dinaintea marii aventuri, care, iată, era pe sfârșite. Însă cum am Început să mă uit pe hărțile și instrucțiunile pe care ni le dăduse Tukalaq, nostalgia s-a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
aflase că eram aici ? Era ceva ciudat În toată povestea asta. — Ce vrei de la mine ? Ce cauți aici ? Șaman 197 — Doamne, și norii ! a continuat el fărĂ să mă bage În seamă. Uneori mă gândesc că aș sta și acum tolănit În iarbă cu mâinile sub cap, privind cum se mișcă norii pe cer, acolo sus, pe deal, lângă cimitir la măgina. măgina ? A spus măgina ? De unde să știe Teo Haiduc cum se numește satul În care m-am născut ? Dar
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
550. Șarolta Solcan, op. cit., p. 186. 551. Vezi Valeriu Leu, Modernizare și imobilism, Editura Banatica, Reșița, 1998, p. 82. 552. „în jurul cuptorului abia încălzit” - remarca unul dintre ei, trecător prin spațiul românesc în secolul al XVIII-lea -, „stăteau îngrămădiți copiii tolăniți de jur împrejur ca vitele, într-un colț zăcea o femeie bolnavă; locul rămas din cămăruță îl ocupau trei copii mai mari împreună cu mama lor” (în Călători străini..., vol. IX, p. 213; Șarolta Solcan, op. cit., p. 180). 553. Șarolta Solcan
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soi de „balet” regizat cu știutul rafinament manierist al iubitorului de suave artificii. „Mișcarea neprevăzută a pupilei” - cum sună un fragment de vers - continuă să descopere „forma virtuală” a lucrurilor, în construcții mereu surprinzătoare ale imaginației: „Ca prințesele norii se tolănesc pe perini albastre / Lumina e-o licoare în eprubeta fulgerului / Fluviile duc trena oceanelor ca pajii”, „pasărea ca o fundă e-n simetria clară”, “în unde se-aprind peștii, lucesc ca policandre, / și-n sala de bal a verii alunecă
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pereți. Urcă scările spre căminul lui, la ultimul etaj. Ușa e încuiată. Când vâră cheia în broască mâna îi tremură, zvâcnind ca sub un efort neobișnuit, și metalul scrâșnește pe metal. Dar, când deschide ușa, o vede pe soția lui tolănită într-un fotoliu, cu un pahar de Old-fashioned în mână, privind la televizor, cu sonorul dat la mic. - Ești acasă, îi spune mirat. Atunci de ce-ai încuiat ușa? Ea îi aruncă o privire piezișă, cu ochii săi negri, înroșiți
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
avânte într-o nouă aventură, identificând situațiile conflictuale cu eficacitatea unui radar ultraperfecționat. Tot ce-și dorea Corto Maltese era să fie lăsat în pace. Universul lui mental nu părea să se întindă dincolo de fotoliul de bambus în care se tolănise ostentativ, fumând și sorbind impasibil din paharul cu băutură aflat la îndemână. E nevoie de tulburarea atmosferei de tihnă încremenită pentru ca marinarul să- și abandoneze placiditatea absolută și să ia contact cu lumea înconjurătoare. Falsului nonconformism promovat de eroii deja
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
cu căsuțe adunate în jurul unei biserici, totul scufundat într-un glob masiv de sticlă, în care se pornea deodată din văzduhul de cristal - după ce îl întorceai o clipă cu capul în jos - o ninsoare ca într-o seară de Crăciun. Tolăniți printre perini, pe patul pufos, ne jucam cu aceste prețioase nimicuri, mângâiam ușor lacrima înghețată pe obrazul de porțelan al Arlechinului, întorceam globul de cristal ca să stârnesc iarăși și iarăși viscolul de zăpadă peste sătucul dinăuntru, când am descoperit pe
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
locuință din capitală, de pe strada Eminescu, în apropiere de Piața Romană. După ce a ținut să mă preumble prin înaltele-i încăperi ce-i adăposteau biblioteca, "patronul" m-a poftit să iau loc în camera sa de lucru. în timp ce amfitrionul se tolănise într-un larg și confortabil fotoliu, vizitatorului îi era rezervat, în fața biroului, un fel de trepied neverosimil de mic, din lemn sumbru și răsucit cu diavolești sugestii, s-ar zice că menit unei penitențe monahale.
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
A doua zi îl omoram pe Goebbels, de pildă. De acolo mă deplasam la Roma căci eram și invizibil și ubicuu și procedam la fel cu Mussolini. Între timp mă strecuram în dormitorul unei femei încântătoare și acolo, tot invizibil, tolănit într-un fotoliu, o priveam cum se dezbracă. După care îmi reînnoiam ultimatumul către Führer, care făcea o criză de nervi. Și tot așa mai departe, cu viteză maximă. Când eram student la Madrid și făceam excursii cu Pepín Bello
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
sau de drac. Așa, bun, și așa mai departe, toate astea le-a zis Jospeh Strauss în mansarda unui hotel din Zürich, pe când camera devenise dogoritoare, iar la sfârșit i-a cerut iertare motanului și a tăcut. Chiar atunci, Siegfried, tolănit de-o vreme pe pieptul bărbatului șaten și slab, cu botul potrivit între claviculele bărbatului palid și inimos și privindu-l drept în ochi pe bărbatul cu ochi căprui și mari, a țâșnit spre fereastră și a prins din zbor
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
subțire - să fie această apă tulbure Dîmbovița? "Dîmbovița apă dulce, cine bea nu se mai duce" cîntă poeții". Străzile i se par ciudate, cotropite de pajiști, case țărănești și grădini, de șanțuri și băltoace; cu turme de porci și cîini tolăniți peste tot iar țiganii prezenți peste tot, locuind și printre ruine. Și, deodată, peste cîțiva zeci de pași, se ajunge pe o stradă care dă într-o piață, apărînd ceea ce călătorul numește "strălucirea și luxul capitalei suprarafinate, cu magazine bogate
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
Filip-Lucian Iorga “Nu fac altceva decât să spun ce-mi trece prin minte ...” - ...Mi-e teamă că mă găsești într-o stare de absolută lenevie. Altădată eram harnic. Acum, mă bucur să îmi tolănesc oasele pe pat, sub valurile de praf ale bibliotecii și să adorm. - Nu e, câteodată, și lenea o virtute ? Nu rodește și ea ? - Ba da, sigur. Uite, un reportofon ca al tău am și eu acolo, la căpătâi, și chiar
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
Ilici, îi umflă pernele cu gesturi ample, îi face patul, îi țese ciorapii rupț, umblă în vîrful picioarelor, cu brațele albe dezgolite, cu sînii abia întrezărindu-se. Și nu cere niciodată nimic. Agafia este femeia din visul lui Oblomov cel tolănit pe divan. Nu Olga, poate mai superficială, mai capricioasă. Oblomov a visat femeia în primul rînd ca soțe. Și uneori ca amantă. Nu obligatoriu. Ilia Ilici nu vrea să se implice în nimic. Asta duce discuța dincolo de lenea personajului. El
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
va transforma România într-un stat fundamentalist: mai ales că de curând a descoperit, în "papamobil", virtuțile ecumenismului și pe cele ale "star-system"-ului! Dar există destule forțe care visează la îngemănarea sutanei cu sabia. Iată, unele dintre ele stau tolănite în fotoliile academice! Cel mai simplu lucru care se poate spune despre eliminarea lui H.-R. Patapievici din Colegiul Consiliului Național pentru Studiul Arhivelor Securității (oribilă denumire, între noi fie vorba!) este că asistăm la un act pe cât de cinic
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
care stăteau cele două femei se afla la primul etaj și dădea spre o străduță lăturalnică îngustă, cu ferestrele caselor pline de ghivece cu flori, cu obloanele vopsite și trotuarele de pe-o parte și alta decorate cu trei pisici tolănite la soare, un pechinez și căruciorul lăptarului, care trecea mai tîrziu pentru că era duminică. Lăptarul era îmbrăcat doar în cămașă și avea mînecile suflecate, iar fiul său, un băietan de șaisprezece ani, scotea pe rînd sticle albe și scînteietoare dintr-
Doris Lessing - Carnetul auriu () [Corola-journal/Journalistic/5788_a_7113]
-
incapabil să-și găsească un echilibru, a ajuns la concluzia că primise în casă un spirit malefic, frământat, care avea să-l împiedice să mai doarmă liniștit vreodată. În chiar același moment, Nick Greene a ajuns exact la concluzia opusă. Tolănit dimineața în pat, pe pernele cele mai pufoase cu putință, în așternuturile cele mai netede, și privind pe geamul verandei la gazonul care de trei secole nu fusese maculat de vreo păpădie sau de vreo buruiană, și-a spus că
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
pildă, el își folosește poezia ca pe o mitralieră, ciuruindu-și iubita cu metafore: " Tu ești papagalul meu boit cu multe culori, jumulit și cu pene triste când plec [...] ești boul meu moscat, care trăiește la poli/ și care se tolănește pe sentimentul meu de liniște, de eu, de bărbat. [...] Ești priza mea de hașiș, pe care o iau seara și dimineața, [...] ești Animal Planet-ul meu, la care mă uit/ ca la un documentar despre inima fierbinte a polilor" etc.
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
crescut văzând cu ochii. Alături de clasicele viniluri, au apărut și cabluri de alimentare, casetofoane deck, magnetofoane, pick-up-uri. Adică instrumentele pe care se putea asculta muzică în acele vremuri. De aur pentru mulți colecționari și de neimaginat pentru tânărul de azi, tolănit în fața calculatorului și plictisit de orice titlu muzical descărcat adesea gratuit prin intermediul Internetului. „Afacerea în piața de discuri din Clinicile Noi a început prin 1980, din câte îmi amintesc eu. La început, ne-am adunat un grup de cel mult
Agenda2004-27-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282599_a_283928]
-
Era 8 mai 1941: la acea dată, consemnată în jurnal de Drieu, prietenul nu mai crede în nimic, s-a lepădat de comunism, neagă forța rusă, s-a retras la țară, face nevestei sale copii. Era faza de tăcere, când tolănit la soare își rumegă înfrângerea. În realitate, Malraux nu socotea că are rost să intervină. Înainte de sfârșitul războiului, el a înviat parcă din morți, s-a prezentat plin de forță la armată rezistență și datorită prestigiului care nu s-a
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]