641 matches
-
pe câmpiile din apropierea Stalingradului, ca să astâmpere foamea soldaților noștri încercuiți!..Caii copilăriei românilor din toate timpurile! Caii copilăriei mele: acel Murgu blând și ascultător și Mița cea fricoasă, care necheza chemându-mă, când nu mă mai vedea, iar eu eram tolănit în iarba miriștei și citeam...Nu în ultimul rând am lăcrimat, amintindu-mi și de caii masacrați de comuniști, după colectivizarea agriculturii românești. Toți acești cai au fost evocați de scriitorul Gh. Chirtoc în romanul său. Din fericire, caii doctorului
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > TABLOUL Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 1200 din 14 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Tabloul Tolănit într-un hamac, zâmbea ușurel crispat, verdele ochilor lui îmi părea atunci căprui. Cu mustața răsucită, barbișonul grizonat și cu tâmplele albite, îi privea nudul pictat. El, artistul, o văzuse într-o duminică-n parc, și ideea îi surâse invitând
TABLOUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375620_a_376949]
-
Prințesa Mărgărita. Inorogul auriu le aduse straie noi, inorogul argintiu îi aduse prințului o spadă, iar inorogul alb îi aduse prințesei legătura cu cheile care deschideau toate ușile palatului, apoi își luară rămas bun unii de la alții. Prințul Negru stătea tolănit în capul mesei când în sala tronului apărură cei care ar fi trebuit să fie deja mâncați de Monstrul Adâncurilor. Se ridică uimit în picioare, dar, servitorii care îi așezau în acel moment farfuriile nu erau decât regele și regina
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
hamac, de puteau urca pe ea mai mulți oameni. Fericit, Mărțișor îi spuse lui Norocel: - Hai, măi frățioare, să ne urcăm pe pană, că tu îmi porți noroc! Și amândoi se urcară punând alături desagul cu calabalâcul lor și se tolăniră cât mi ți-i pana de lungă și lată. Dar pana stătea pe loc. - Măi, Norocel, dar minunăția asta așteaptă poruncă de pornire și direcția. - Spune-i direcția! - Încotro, măi deșteptule? - Păi, nu-ți spusei? Lui Mărțișor îi veni să
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
că sunt un prost? - Dacă zici tu, nene, nu te contrazic! - Izvorul a fost înghițit de lacomul căpcăun, ziceau stafiile. Căpcăunul s-a transformat în lac. Deci? - Deci? - Izvorul se află în lac! - Hai, că ești deștept! zise Norocel, căscând tolănit pe marginea lacului. Mărțișor se aruncă în lac și-i scormoni fundul în dreapta și-n stânga. Mai ieșea la suprafață ca să respire, apoi iar se scufunda. Și căută...căută...Era frânt de oboseală, mort de foame și dezamăgit. - Gata, renunț
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
se apropie unul te învelești în cruce el continuă să se apropie nu ți-e frică știi ce va face câinele îți linge palma stângă apoi simți capul lui alb imens cum se așterne sub palma ta te oprești se tolănește la picioarele tale mârâind ușor Prietene... dimineața se revarsă asupra ta și a câinelui el pleacă tu pleci acasă Referință Bibliografică: Prietene / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 828, Anul III, 07 aprilie 2013. Drepturi de Autor
PRIETENE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345753_a_347082]
-
prin visare să culeagă dulcele nectar al zorilor. Pe un câmp de visuri însângerate, mi-am răstignit nevoia de cuvânt să pot culege surâsurile cenzurate în timpul când tu îmi erai absent. Am pășit agale prin gânduri de stele. m-am tolănit în dorințe vindecătoare pe buzele vieții au curs cuvinte grele sărutul durerii e o atingere trecătoare. Tristețile neplânse mi le-a luat vântul s-au așezat în petalele unei amintiri. Soarele îmi trezește și alintă prezentul Vreau să plantez în
GÂND DE PRIMĂVARĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345996_a_347325]
-
Nu lumina/ Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele și vina..." Și iată că timpul a demonstrat-o; atât el cât și savanți sau figuri marcante ale culturii sunt răscolite de pigmei ai lumii noastre ce se cred lei tolăniți în ignoranța unui suflet rătăcit într-o lume materială ce se vrea intelectuală. Ștefan cel Mare și Sfânt alături de Mihai Eminescu și-au legat destinul de țară, contribuind cu sabia sau condeiul la neatârnarea și nemurirea neamului nostru, astfel că
IN LUMINA LUMII de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347874_a_349203]
-
MUNȚILOR / ÎN ZORI Este a doua zi. Călăreții în șir indian urcă printre pintenii stâncoși ai muntelui. EXT. / REGATUL MUNȚILOR / NOAPTE Treptat se întunecă și pe un mic platou oștenii își priponesc caii de niște pinteni stâncoși și apoi se tolănesc extenuați pe piatra dură a masivului muntos. Vuietul vântului se aude șuierând peste creste, iar din adâncul văilor se ridică urletele sălbatice ale lupilor. Luna inundă cu lumina sa albă și rece regatul munților, iar stelele licăre într-un joc
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
Dracula s-a născut! Dar unde l-a ascuns? EXT. / LA POALELE MUNȚILOR / ZI Orele se scurg... Soarele este undeva sus pe cer indicând ora prânzului.O ceată de călăreți coboară dinspre munte. Căpitanul Sasu îl găsește pe căpitanul Arnăutu tolănit la umbra unui stejar bătrân cu coroana stufoasă. Acesta îi zâmbește binevoitor și-i face semn să se așeze pe mușchiul moale. Sasu se așează lăsând calul liber.Călăreții descalecă. CĂPITANUL SASU:(către oșteni) Lăsați animalele să pască în voia
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
S-a așezat lângă mine următorul, apoi următorul și următorul, până s-a terminat șirul. Mi-a venit să vărs. Tippu Tip a coborât de pe spinarea elefantului și s-a îndreptat către noi „Ce-i cu voi de v-ați tolănit așa?” M-am șters cu mâna la gură și i-am răspuns: „E vina mea, prea mărite guvernator. Mi-am revăzut părinții și frații morți și mi s-au înmuiat picioarele.” Tippu Tip mirat: „Ce bine stăpânești limba franceză, tinere
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
una lângă alta, în șir indian, pe mijlocul Dunării, într-o liniște deplină. Seara se lăsa domoale peste noi, desfăcându-și aripile ușor, întinzându-și brațele și acaparând cerul bucată cu bucată, întunecându-l încet, parțial. Nea Ion fuma încet, tolănit în barcă, temându-se să vorbească pentru a nu deranja peștii. Priveam către bolta cerească stropită cu mici diamante strălucitoare, iar Luna ne călăuzea binevoitoare într-o atmosferă iradiantă. Pesemne că de mică eram visătoare, fiindcă un astfel de spectacol
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
aruncate. Dacă tot nu sunt bună de nimic... nu mai fac nimic. Să vadă cum e. Și nici mâncare nu-i fac. Să-și facă singur! Nici eu nu mai am chef de nimic...". A luat telefonul și s-a tolănit pe un fotoliu, cu țigara în mână. - Alo, ce faci scumpo? - Bună, iubita! Ce-i cu tine de mă suni la ora asta? - Uite, mai vreau o cafea vorbită. Vii sa vorbim câte ceva? - Ohoho, de-ai ști unde suntem noi
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
simt inundându-mi plămânii. Astfel, după ce toți ai casei s-au dus la culcare, mi-am scos cu grijă scaunul din paie din fața măsuței unde se odihnea telefonul și l-am tras în curte, într-o liniște deplină. M-am tolănit într-o poziție comodă, cu spatele rezemat de spătar și am ridicat ochii către acel cearceaf al naturii care ne acoperă pământul. De luni de zile voiam să fac asta, de luni de zile voiam din nou să am acea
NOAPTEA STELARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348314_a_349643]
-
mare îi fu mirarea când flacăra se înălță până-n tavan și scaunul se făcu scrum. - Să-mi aduci jilț de aur în locul ăstuia de lemn! În cele din urmă, după ce mai bolborosi câteva cuvinte, trânti ușa, trase zăvorul și se tolăni în pat obosită după atâta trudă. A doua zi Leta lui Mandache își duse gâștele la apă, dar, cu cât se apropia, cu atât i se deslușea mai clar un trup într-un colț noroios al gârlei. Înspăimântată de ce-i
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
pe Voquin trecând puntea improvizată între cele două ambarcațiuni. Nu mult după aceea se aude zgomotul caracteristic al unei bărci cu motor, apoi văd și barca. În afara bărbatului de la volan, care conduce din picioare, mai sunt doi bărbați cu ochelari, tolăniți pe locurile din spate. Pirații lasă la apă o scară de frânghie și câțiva oameni. Operațiunea se desfășoară rapid sub privirile lui Măcelaru, un individ atletic, îmbrăcat în ținută de camuflaj, bandană și pălărie în trei colțuri, care mestecă tutun
DRUMUL APELOR, 33 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376314_a_377643]
-
cu mâna spre nord, vei vedea și singur! Aspectul imensului club nu mai seamănă cu cel pe care îl știu. Pare, mai degrabă, un adăpost pentru refugiați, încropit ad hoc. Mesele și scaunele sunt aliniate pe lângă pereți, iar în mijloc, tolăniți pe covoare, alături de femei și mormane de sticle, pirații dorm la grămadă în cele mai grotești poziții. - Bietele femei! nu-mi pot stăpâni un acces de indignare. Thomason surâde superior. - Să știi că mie nu mi s-au părut prea
DRUMUL APELOR, 28 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376325_a_377654]
-
greu să-i aduci pe lume. -M-ai înțeles perfect. -Îmi permiși o poveste recent experimentată? -Erotică? -Da! -Cu tendință directă? -Nicidecum. Mă pune direct în situație ridicolă. Dar o lecție, cel puțin pentru mine. -Maestre, ai cuvântul! Și se cocoță tolănită pe vârful pernelor stivuite cu grijă pe patul meu. I-am povestit cu lux de amănunte despre gaura din Madam Nicolau și cum m-a invitat să i-o mângâi pe dinăuntru. A ascultat cu multă atenție. A încercat chiar
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
întrece nimeni! Apoi, scârbit de comportamentul ei, îi întoarse spatele, plecând liniștit la treburile lui. Cucoana s-a înroșit de furie că fusese abandonată. Obosit, apăru și vulpoiul de la vânătoare. Soțioara, în loc să-l întâmpine zâmbitoare și să-l ajute, stătea tolănită în pat și dă-i cu văicărelile. Soțul, disperat, sătul de toanele dumneaei, uită de marea dragoste ce îi purtase și, plin de necaz, o repezi autoritar: - Cucoană vulpe, fă bine, adună-ți catrafusele și ia-ți tălpășița din casa
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375918_a_377247]
-
întrece nimeni! Apoi, scârbit de comportamentul ei, îi întoarse spatele, plecând liniștit la treburile lui. Cucoana s-a înroșit de furie că fusese abandonată. Obosit, apăru și vulpoiul de la vânătoare. Soțioara, în loc să-l întâmpine zâmbitoare și să-l ajute, stătea tolănită în pat și dă-i cu văicărelile. Soțul, disperat, sătul de toanele dumneaei, uită de marea dragoste ce îi purtase și, plin de necaz, o repezi autoritar: - Cucoană vulpe, fă bine, adună-ți catrafusele și ia-ți tălpășița din casa
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
în mijlocul unui poem lipsit de cuvinte încercai să eviți ploaia sub buza mea insipidă așa că am așteptat tramvaiul 5 amândoi zgribuliți cineva ne-a dat din milă o umbrelă ruptă se vede cerul zicea, voi aveți nevoie firmele Mango luceau tolănite pe orașul lucios, plin de vicii visez mereu de atunci mandibulele tale lungi în jurul trupului meu avid de atingeri PLAGIEZ ȘI EU HAIKU plagiez și eu mă auto plagiez caut rădăcini, feelings, ce-a rămas din mine n-am planuri
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
calea mea. Am alungat cu pietre doi-trei câini ce mă lătrau și încercau să se apropie amenințător de mine. Ieșirea asta parcă m-a calmat un pic. Ajuns acasă, contrar obiceiului, am aruncat hainele pe un scaun și m-am tolănit fără pijama pe pat, cu ochii închiși, încercând să adorm și să uit toată seara cu toate momentele ei frumoase și mai puțin plăcute, imaginându-mi că nu a existat. Din nefericire, nu am reușit. Parcă aveam mâncărici! M-am
MUTULICĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376734_a_378063]
-
deseori la fereastra de la parterul blocului vecin cu parcul. Lătra la toți copiii care se nimerea să treacă prin dreptul lui. Se repezi într-acolo, hotărâtă să-l facă pe cățel să-i înapoieze dințișorul. Ca de obicei, Pichi lenevea, tolănit pe perna din fața ferestrei. - Nu ți-am luat eu dințișorul, am destui dinți. Ia uite! Deschise fălcile într-un căscat uriaș. Nici unul dintre dinții lui nu semănau cu dințișorul pierdut. Eu am mare grijă de dinții mei, adăugă el, întinzându
POVESTEA DINŢIŞORULUI NĂZDRĂVAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373180_a_374509]
-
în altă cascadă, iar la următoarea reușește să se retragă la margine și să scape de iureșul apelor. Poposi pe mal câteva minute să-și revină din amețeală. În cap auzea un tumult continuu. Recăpătându-și stăpânirea de sine se tolăni pe piatra fierbinte să-și recapete puterile. Refăcut, Pătru își luă sub braț hainele aproape uscate și sărind din bolovan în bolovan traversă râul. Pe malul celălalt al apei se îmbrăcă, își mângâie armăsarul care necheză de bucurie că stăpânul
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
Ediția nr. 1604 din 23 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cu-cu! Era o frumoasă zi de mai...La o margine de pădure, într-un decor decupat dintr-un pliant promoțional, câțiva turiști și turiste ascultau vrăjiți simfonia primăverii. Stăteau tolăniți pe iarba mătăsoasă, cu ochii închiși și gurile deschise, dornici ca trilurile ce picurau din frunzișul des să le inunde sufletele. Simțeau cum energia lină a misterioaselor ciripituri le purifica celulele otrăvite de stresul cotidian. Dar toți căzură în extaz
CU-CU! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379755_a_381084]