1,118 matches
-
eliberată de casă de asigurări de sănătate. Prescripția medicală trebuie să conțină denumirea și tipul dispozitivului medical din Lista dispozitivelor medicale și să descrie caracteristicile specifice ale acestuia. ... (3) Prescripția medicală pentru protezarea auditiva trebuie să fie însoțită de audiograma tonala liminara și audiograma vocală, eliberate de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat, autorizat și acreditat. Pentru copii, la recomandarea medicului de specialitate, audiograma vocală se poate excepta. ... (4) Prescripția medicală pentru protezarea vizuală - implant cu lentile intraoculare
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a dispozitivelor medicale destinate recuperării unor deficiente organice sau fiziologice, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147766_a_149095]
-
depunerea de către asigurat a unui document de validare întocmit de medicul specialist O.R.L. care a prescris protezarea O.R.L., pe baza raportului probei de protezare. Raportul probei de protezare cuprinde rezultatele testelor audiometriei protetice, realizate prin diferite metode (audiometrie tonala și vocală în câmp liber etc.). În cazul în care asiguratul nu se prezintă la casa de asigurări de sănătate cu acest document în termen de 15 zile lucrătoare de la ridicarea dispozitivului, casa de asigurări de sănătate va valida (va
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a dispozitivelor medicale destinate recuperării unor deficiente organice sau fiziologice, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147766_a_149095]
-
după depunerea de către asigurat a unui document de validare, întocmit de medicul specialist O.R.L. care a prescris protezarea ORL, pe baza raportului probei de protezare. Raportul probei de protezare cuprinde rezultatele testelor audiometriei protetice, realizate prin diferite metode (audiometrie tonala și vocală în câmp liber etc.). În cazul în care asiguratul nu se prezintă la casa de asigurări de sănătate cu acest document în termen de 15 zile lucrătoare de la ridicarea dispozitivului, casa de asigurări de sănătate va valida (confirmă
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a dispozitivelor medicale destinate recuperării unor deficiente organice sau fiziologice, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147766_a_149095]
-
faza preterapeutică (depistare, examinare, diagnosticare) conform lui D. Ungureanu (1998), ulterior urmând faza de intervenție (terapeutică), iar pentru o optimă recuperare pe lângă intervenția medicală timpurie la fel de importantă este intervenția timpurie a terapeutului psihopedagog/logoped pentru recuperarea vorbirii și a auzului tonal și fonematic. Orientativ, etapele dezvoltarii auzului la copil se prezintă astfel: sub 3 luni - copilul este surprins de sunetele puternice 6 luni - copilul localizează sunetul 9 luni - copilul răspunde la nume și reproduce unele sunete din mediu 12 luni - primele
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
estimată la 10 %. Diagnosticul se stabilește în urma efectuării otoscopiei pneumatice și a timpanometriei . Disfuncțiile analizatorului auditiv central Disfuncțiiile analizatorului auditiv central sunt deseori semnalate de părinți și profesori, dar sunt puțin înțelese și recunoscute. Aparatul auditiv periferic evaluat prin audiometria tonală pură pare normal, dar receptarea vorbirii, care necesită prelucrare corticală este slaba. Nu există nici o baterie de teste standardizată, iar psihologii și audiologii continuă să cerceteze acest domeniu (7). Hipoacuzia congenitală Hipoacuzia poate fi o componentă a unui sindrom, poate
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
mijloc de amplificare potrivit copilului: proteze auditive sau implant cohlear. În cazul implantului cohlear de exemplu este necesar ca după realizarea intervenției chirurgicale să se urmeze un program de recuperare auditiv-verbală, program ce presupune stimularea auditivă și cognitivă, dezvoltarea auzului tonal și/sau fonematic, formarea și dezvoltarea limbajului. Reușita unui astfel de program depinde în mare parte și de buna colaborare între profesorul psihopedagog sau logoped, medicul ORL și părinți, iar conform lui A. De Filipps (2002)(2) această recuperare se
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
origini comune, reprezentată de configurația motivului generator sol# do# re#, o probă exemplară ce vine să argumenteze economia de mijloace cu care Debussy reușește întotdeauna să își facă înțelese intențiile conceptuale. Întreaga evoluție a discursului se încadrează într-o sferă tonală „generică” de si major, declarată în exclusivitate de armură. Inițiativa debussyistă de a întreprinde explorări intense în sfera fenomenului de rezonanță o distingem, încă din debutul piesei, prin plasarea pedalei armonice de cvintă perfectă (si - fa#) în registrul rezonant al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mai mult de 20 de măsuri) a episodului marcat de această intenție. Indicația diminuendo solicită, în acest caz, o reducere sonoră semnificativă ( ff piano). În procesul de circumscriere a secțiunilor constitutive ce aparțin structurii macro formale, dimensiunea evolutivă a spațiului tonal îndeplinește o funcție vitală. Astfel, secțiunea secundă a formei ternare (A măsurile 1 - 66; B măsurile 67 - 91; Av măsurile 92 - 136) operează o schimbare majoră a culorii tonale, prin modulația bruscă la fa# major. O nouă idee tematică, reprezentată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
secțiunilor constitutive ce aparțin structurii macro formale, dimensiunea evolutivă a spațiului tonal îndeplinește o funcție vitală. Astfel, secțiunea secundă a formei ternare (A măsurile 1 - 66; B măsurile 67 - 91; Av măsurile 92 - 136) operează o schimbare majoră a culorii tonale, prin modulația bruscă la fa# major. O nouă idee tematică, reprezentată de expresia unui tango lent și tandru, readuce atmosfera introductivă prin revenirea nivelului inițial de tempo, dar și prin modificarea de stare ce intervine odată cu indicația suplimentară avec plus
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
J. S Bach, precum și virtuozității expresive a Studiilor lui Frédéric Chopin. În pofida uniformității de avansare, figurațiile dețin o mare forță sugestivă, creând cu ingeniozitate o adevărată pictură sonoră, un caleidoscop de lumini și umbre creat prin juxtapunerea unor variate culori tonale (minor, major, scară în tonuri, cromatic). În același timp, descoperim „reflexii” ale concepției artistice inițiate de Hokusai și Hiroshige, în care măiestria tehnicii decorative se îmbină cu acea perfecțiune desăvârșită a formei de reprezentare. Derivația naturalistă a titlului își regăsește
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
supusă tratării în secțiunea momentului de climax, tensiunea se acumulează prin dinamizarea unor valuri puternice de arpegii, culminația fiind evidențiată în mod adițional prin efectul marcant al unei modulații bruște la . Nu pare a fi arbitrară opțiunea pentru acest spațiu tonal, obișnuind a fi ambianța sonoră a tablourilor acvatice din creația debussyistă, după cum indică și sfera tonală a lucrării Poissons d’or. Investigațiile aprofundate consacrate muzicii debussyiste semnalează acuratețea și perfecțiunea construcției momentului de climax, proporțiile secțiunilor constitutive ale structurii arhitecturale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
arpegii, culminația fiind evidențiată în mod adițional prin efectul marcant al unei modulații bruște la . Nu pare a fi arbitrară opțiunea pentru acest spațiu tonal, obișnuind a fi ambianța sonoră a tablourilor acvatice din creația debussyistă, după cum indică și sfera tonală a lucrării Poissons d’or. Investigațiile aprofundate consacrate muzicii debussyiste semnalează acuratețea și perfecțiunea construcției momentului de climax, proporțiile secțiunilor constitutive ale structurii arhitecturale, respectând cu precizie regulile Secțiunii de Aur (măsura 1 - pp; prim punct culminant, măsurile 31 - 32
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se evite privarea discursului sonor de atributul fundamental al coerenței. Aceeași constanță a menținerii nivelului agogic devine stringent necesară din perspectiva asigurării cu claritate a distincției dintre formulele binare și ternare ale configurației ritmice. Echilibrul fiind restabilit odată cu reafirmarea spațiului tonal inițial de (măsura 72), viziunea sonoră a codei sugerează prin adiționarea expresiei dans une sonorité harmonieuse et lointaine (cu o sonoritate armonioasă și îndepărtată) conducerea auditorului în profunda intimitate a subconștientului. Măsura 86 semnalează o eroare frecventă de editare, potrivit
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
formale își disimulează cu măiestrie limitele grație impulsului ritmic ce operează un proces de unificare la nivelul întregului ansamblu de discurs. În acest context, elementul armonic va îndeplini o funcție decisivă în demarcarea unităților constitutive configurației formale, prin adoptarea culorii tonale de do major în cele două secțiuni extreme și un tip de avansare predominant cromatică, cu o pedală de fa# și puternice inflexiuni de si minor în interiorul secțiunii centrale. O tipologie formală similară celei întâlnite în Hommage à Rameau va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un efect sonor compact, o imagine globală, în care pregnanța melodică nu mai îndeplinește funcția primordială la nivelul tipologiei de concepere a texturii. Tonalitatea de fa# major rămâne la statutul unei simple afirmații inițiale (marcată de armură), într-o țesătură tonală și armonică complexă, în care traseul avansării devine tot mai capricios în schimbările de direcții și culori. Tratările bitonale și progresiile cromatice tensionează adesea expresia, pentru ca alteori, scriitura în tonuri să producă impresia unei suspendări temporare. Configurația arhitecturală adoptă structura
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
octave), manifestând o tendință evidentă de expansiune spre zone tot mai îndepărtate (ambitus extins - fa contraoctavă - sol3). În mod evident animată, configurația ritmică recurge la exprimarea contratimpată a acordurilor de 7 sunete, care acoperă spațiul de discurs prin marcările lor tonale. Secțiunea secundă va produce un efect de distilare sonoră, expunând o contra-melodie înrudită materialului tematic introductiv, ce gravitează cu prioritate spre rezonanțele luminoase ale registrului acut. Explorarea aceluiași ritm punctat, preluat ca element distinctiv al afirmației tematice, apelează însă la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pe ritmului punctat, fapt determinat de prezența legato-ului de expresie. Pedala de rezonanță va marca inițial cu jumătate de efect fiecare timp al măsurii 11, pentru ca ulterior să însoțească fiecare acord (măsura 12), facilitând rezonarea frecventelor schimbări de ecleraje tonale, generate de înlănțuirea mixturală a acordurilor perfecte. Punctul maxim tensional al preludiului furnizează un exemplu concludent al comuniunii de intenție receptată la nivelul tuturor parametrilor de scriitură. Astfel, observăm cum proiecția unei noi dilatări spațio-temporale se asociază ambitusului extins, alternării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
preludiilor, risipirea completă a ultimelor sunete ale Dansatoarelor se dovedește necesară, astfel încât pauza introductivă să coincidă cu o respirație ținută, o cezură ce se interpune în cadrul legăturii intime statornicită între ecoul rezonanței acordului de și pedala sonoră a aceluiași centru tonal, ce intervine în cea de-a cincea măsură a Pânzelor. Proiecția acestei pauze în debutul preludiului modifică structura metrică a discursului, generând o configurație anacruzică cu evidente conotații expresive la nivelul imaginii conceptuale. Astfel, se distinge o senzație de alunecare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
introductive operează o animare în cadrul atmosferei generale, fapt determinat de evoluția predominantă în a planului superior, care se opune ritmului punctat din spațiul median. Episodul supune același motiv introductiv unor multiple metamorfoze ritmico-melodice, procedând la o esențială tranziție de centre tonale (), suprapusă pedalei sonore ce deține, de această dată, un aspect staționar (nu mai îmbracă forma acelui ostinato de început). Valorile de durată ale acesteia din urmă vor reprezenta puncte de referință în modalitatea de folosire a pedalei de rezonanță. Figurația
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
trebui să mențină apăsate toate sunetele, misiunea finală de distilare sonoră revenindu-i, în mod exclusiv, modalității de folosire a pedalei de rezonanță. Evitarea pauzei intermediare în tranziția spre următorul preludiu va face posibilă realizarea unui subtil transfer de centru tonal (), receptat ca o rezolvare firească, o detensionare oportună a tensiunii ritmice acumulate anterior. Aceeași idee a continuității înlănțuirii de imagini sonore își află un argument suplimentar în corespondența intimă ce se stabilește, astfel, între primii trei timpi ai măsurii introductive
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de rezonanță. Nuanța de mister va fi surprinsă încă din debutul preludiului prin evitarea difuzării tonalității de bază (si major), configurația modal-pentatonică a afirmației introductive constituind, mai degrabă, o excepție ce se abate de la tradiționalul caracter diatonic și relațiile sale tonale, trăsături specifice creațiilor de natură folclorică. În pofida acestui „anunț” straniu al introducerii, întreg parcursul preludiului va transmite un climat de căldură estivală și intensă luminozitate prin valorificarea culorii strălucitoare deținute de si major. Același spațiu tonal, deși adesea îmbogățit de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
diatonic și relațiile sale tonale, trăsături specifice creațiilor de natură folclorică. În pofida acestui „anunț” straniu al introducerii, întreg parcursul preludiului va transmite un climat de căldură estivală și intensă luminozitate prin valorificarea culorii strălucitoare deținute de si major. Același spațiu tonal, deși adesea îmbogățit de numeroase armonizări cu trepte alterate, se va înscrie într-o sferă de stabilitate armonică, în care obișnuitele modulații apar substituite, de această dată, de subtile jocuri de lumini care contrabalansează astfel încărcătura armonică rafinată, resimțită pe parcursul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Indicația Modéré et expressif plasată în debutul episodului prezintă o circumstanță elocventă a contribuției planului agogic în structurarea formei de ansamblu, operând în același timp și o modificare semnificativă receptată la nivelul atmosferei. Printr-o evoluție centrată pe același spațiu tonal de si major, tempo-ul lent, asociat unui ritm languros de habaneră va difuza un farmec spaniol inedit decorului napolitan deja familiar. Acest aer andaluz misterios îl recunoaștem în frecvența notelor repetate și apogiaturile ornamentale ale acestora, în configurația predominant
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
conturează prin repetiția insistentă a unui motiv ostinato ce desfășoară acordul de fa# minor cu sextă și treapta a V-a coborâtă. Dar, evoluția armonică ulterioară, prezentând o mobilitate pregnantă a treptei a III-a , frecvente evadări spre noi centre tonale, scări hexatonale și cromatice sau multiple forme de parafonie, conduce la ideea afirmării unei tonalități mai mult „indicative”, decât în sensul tradițional al termenului. Impresia unei așteptări temătoare decurge din plasarea evoluției sonore în spațiul registrului grav, iar „semnalul” amenințării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pedalei de rezonanță odată cu pedala sonoră a registrul grav - fa#, și ulterior marcarea cu câte un schimb de jumătate de efect pe fiecare dintre formulele ostinato, în ideea evitării aglomerării inoportune a discursului. Sau, există alternativa folosirii pedalei de mijloc (tonale) în cazul pianelor moderne, care permite menținerea în exclusivitate a sunetului prelungit fa#, liniile melodice complementare ale discursului fiind astfel protejate de o eventuală acumulare neadecvată a efectului de rezonanță. Ambele modalități de pedalizare implică activarea permanentă a surdinei. Desfășurând
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]