1,191 matches
-
prin colaborarea cu Departamentul de Psihologie socială și environmentală din Universitatea din A Corunna, Spania, și Universitatea Surrey din Marea Britanie. 4. Descrierea proiectului 4.1. Rezumatul proiectului Integrarea europeană reprezintă cea mai importantă prioritate a României. În ciuda entuziasmului în jurul acestei topici, există un deficit în ceea ce privește înțelegerea complexă a ceea ce presupune integrarea. În mod particular, în ceea ce privește analiza și evaluarea politicilor, înregistrăm un număr redus de cercetări. Prin urmare, multe dintre politicile implementate în România duc lipsa unei analize serioase și obiective, ceea ce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
modificare a precedentului: dacă rezoluția conflictelor este incompletă sau dacă ea trebuie să uyeye de mecanisme anormale, se constată apariția comportamentelor patologice și delictuale. În descrierii mecanismelor diferitelor fenomene conflictuale, S. Freud recurge la o viziune „topografică” asupra personalității. Prima „topică psihică”, realizată în perioada de până la 1920, cuprinde o teorie a „locurilor” din „aparatul psihic”. Cea de-a doua topică, mai complexă, elaborată după 1920, cuprinde trei „instanțe” (sisteme motivaționale diferite) care - prin faptul că au funcții proprii, principiile operante
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
comportamentelor patologice și delictuale. În descrierii mecanismelor diferitelor fenomene conflictuale, S. Freud recurge la o viziune „topografică” asupra personalității. Prima „topică psihică”, realizată în perioada de până la 1920, cuprinde o teorie a „locurilor” din „aparatul psihic”. Cea de-a doua topică, mai complexă, elaborată după 1920, cuprinde trei „instanțe” (sisteme motivaționale diferite) care - prin faptul că au funcții proprii, principiile operante și mecanisme particulare - acționează, în general, divergent și dezorganizat, creân astfel condițiile apariției fenomenulei de „conflict” și, implicit, a celui
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pe emițător, fiind mai accentuată în comunicarea uzuală și puternic estompată în comunicarea științifică sau în cea oficială. La nivelul discursului, este evidențiată prin mărci lexicogramaticale ale persoanei I (deixis al emițătorului) și prin alți indici ai subiectivității (interjecții, exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ/RETORICĂ/INJONCTIVĂ rezidă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la nivel semantic (sensuri conota tive/figurate, jocuri de cuvinte, expresii și locuțiuni populare etc.) și stilistic (registre sti listice, figuri de stil), la nivel formal (elemente de versificație, așezarea specifică în pa gină pentru textul dramatic etc.) și structural (topică, recurență, imagini artistice etc.). În comunicarea uzuală/colocvială, funcția poetică se poate activa spontan, prin expresii/locuțiuni, figuri de stil uzuale, sau deliberat, în vorbirea/în scrierea îngrijită, elaborată, de expresivitate originală. Funcția poetică este dominantă în comunicarea artistică, generând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
jocuri de cuvinte; sunt inserate frecvent citate, maxime, parafraze ori formulările stereotipe specifice culturii media; - nivelul morfosintactic nu are mărci distinctive, apelând la elemente ale stilului artistic: construcții retorice (interogații și exclamații retorice, gradații, enumerări, recurență, sime trie sintactică etc.), topică afectivă (inversiuni, dislocări, formulări eliptice etc.); - nivelul stilistic evidențiază o mare libertate în selectarea mijloacelor expresive și a registrelor stilistice. Aspecte particulare - Textele publicitare (textul de prezentare, anunțurile publicitare și sloganul publi citar) accentuează funcția persuasivă, activată prin strategii textuale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de spontaneitatea comunicării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări fonetice, topică afectivă, abateri de la normă precum dezacordul, anacolutul etc. Registrul stilistic scris presupune opțiunea pentru scriitura elaborată, al cărei criteriu valoric este originalitatea, pentru un limbaj autoreflexiv, conștient de forța sa de a întemeia universuri autonome, dar și de limitele acestor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
direct a unei replici mai ample a unui personaj, sau a reflecțiilor atribuite unui personaj sau eului liric. Utilizarea monologului accentuează componenta retorică a discursului, evidențiată prin elemente paraverbale specifice vorbirii directe (nivel fonetic), prin ocurența indicilor persoanei I, prin topică afectivă și mărci ale oralității (nivel morfosintactic), prin limbajul expresiv, individualizat stilistic (nivel lexicosemantic și stilistic). În funcție de strategiile discursive adoptate, monologul poate fi: explicativ, argumentativ, asertiv, descriptiv, narativ, eseistic etc. - În opera epică bazată pe narațiune heterodiegetică (persoana a IIIa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de patimi,/o sete de lume, de soare. (L. Blaga); Aceleași, iarăși, nesfârșite ploi/aceleași ore, zile, săptămâni (H. Bădescu) - gradație descendentă [anticlimax]: Mă bate vremea, mă bate ziua, mă bate clipa. (T. Arghezi) Inversiunea poetică vizează modificarea expresivă a topicii obișnuite în propo ziție sau în frază; cuvântul/enunțul transferat în poziția primă își amplifică relevanța: Porni lucea fărul. Creșteau / În cer a lui aripe. (M. Eminescu) Dislocarea sintactică se evidențiază în construcția atipică a enunțului, prin izolarea a doi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
epică. Indicii textuali sunt de tip gramatical (persoana întâi a verbului, a pronumelui sau adjectivului pronominal posesiv: eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - L. Blaga), de tip lexicosemantic sau stilistic (deictice, interjecții, interogații și exclamații retorice, epitete calificative, topică afectivă, pauze expresive marcate prin puncte de suspensie etc.: Ah, pentru cine sunt largile / vremi? Pentru cine catargele? // O, aventura, și apele! / Inimă, strânge pleoapele! Eul liric poate fi desemnat și prin persoana întâi plural, devenind astfel „voce“ poetică a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lirism pare a ignora prezența umană și trăirile afective, optând pentru un descriptivism pur sau pentru discursul gnomic, specific meditațiilor filozofice. În primul caz, perspectiva descriptivă a poetului este disimulată sub aparența unei viziuni nonfocalizate, chiar dacă, prin epitete calificative, prin topică afectivă se întrezărește percepția subiectivă „primară“. În al doilea caz, ideația filozofică este, de fapt, a poetului, dar locutorul liric, instanța reflexivă nu se trădează în text, discursul gnomic având astfel o maximă deschidere spre generalitate. Sensibilitatea modernă a poeților
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poeziei, care dezvăluie orizontul inefabil al stărilor de conștiință și al trăirilor interioare. Astfel, poezia Saștept? evidențiază prezența eului liric prin verbe și pronume ale persoanei I (S aștept să mi sentoarcă...), prin mărci ale subiectivității, precum interogațiile retorice sau topica afectivă. Cea dea doua caracteristică este reliefată prin structurarea poeziei ca monolog liric ce urmărește fluxul unor stări de conștiință legate de apropierea sfârșitului și de sentimentele de solitudine, de inutilitate, de resemnată tristețe. 9. Ultimele șase versuri concentrează mesajul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rămâne, iremediabil, prizonier. În al doilea rând, pentru a exprima această viziune, poetul creează un nou limbaj liric, care contribuie de asemenea la modernitatea acestei poezii. Lexicul poetic își anexează, astfel, „teritorii interzise“ până atunci, cuvinte de rezonanță banalcotidiană, întro topică voit stângace, cu versuri de măsură variabilă, cu libertăți ritmice și cu înlănțuiri de tipul ingambamentului, prin care ideea poetică se exprimă neîngrădit. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evidentă opțiunea argheziană pentru o poezie a existenței totale, cu frumusețea fragilă a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că poezia nu poate fi inclusă în modelul lirismului obiec tiv, fiindcă mărcile subiectivității nu pot fi ignorate. Astfel, eul liric este textualizat prin mărci ale persoanei întâi (Îmi însușesc vestmântul...), prin indici ai subiectivității, pre cum epitetele calificative sau topica afectivă etc. 9. Catrenul final alcătuiește o secvență cu valoare concluzivă (semnalată și prin adverbul astfel), care reunește toate liniile tematice ale poeziei: aspirația spre cunoașterea totală, creația, viața și moartea. Eul liric apare întro dublă ipostază. Ca eu cunoscător
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
aureolă de sfânt" (imaginea rostului împlinit, maturitatea, înțelepciunea). Concretul și abstractul se asociază în conturarea ideii cunoașterii prin analogii. Îmbinând elementele moderne cu cele tradiționale, L. Blaga a alcătuit un poem cu versuri albe, rima pereche, ritm ascendent, inversări de topică "neluată în seamă", repetarea cuvântului "floare" în diferite construcții desemnează aspectul temporal, iar "aureolă", "ecumenic", "sfânt" sugerează infinitul. În poemul-elogiu Odă simplissimei flori, poetul înalță formele simple ale existenței obișnuite, în lumea miracolelor. În centrul acestui univers poetic se află
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care poate comunica, din când în când, cu cosmosul. Aceasta are sentimentul totalității și al originarului ("marea trecere"). Poezia poate deveni autocunoaștere. Biografie este scrisă în vers liber, are câteva inversiuni sintactice (unde și când) înaintea verbului regent, schimbări de topică având funcție expresivă, adverbe și substantive cu o încărcătură semantică deosebită. Biografie e un poem orfic despre cântărețul care însuflețește lucrurile cu glasul și lira sa. Venit din "umbră" poetul privește mirat în jur, se simte "vrăjit" și intră în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
personaje, Lache și Mache, deși prieteni, se vorbesc de rău. Interesant este și schimbul de telegrame pe marginea unor aspecte banale, sau variațiile de limbaj din ziarele vremii despre sinucidere și incendii. Contextul are agramatisme, raporturi adversative, pleonasme, dezacorduri logice, topica latinizantă. Un limbaj stereotip identificăm și în schimbul de telegrame din Urgent, dar și grotescul, comicul, satiricul în unele momente și schițe. În nuvele întâlnim un mod special de investigație umană, câteva note naturaliste vizând aspecte naturaliste. În O făclie de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
logica a ieșit din limba greceasca precum Atena din capul lui Zeus” 10 . În formula „Organonului”, logica lui Aristotel include teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica fiind instrumentul sau „organonul” acestora
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
textului blecherian, cel puțin sub două aspecte. Pe de-o parte, avem foarte clar evidențiată dorința eului narator de a trăi într-o altă realitate, iar pe de altă parte asistăm la imposibilitatea realizării acesteia urmele realității date, încorsetante și ,,topice" nu pot fi șterse, conturul acesteia rămânând întipărit în însăși existența personajului. ,,Sfidarea" de care vorbea Kierkegaard o întrezărim la personajul Întâmplărilor... în momentul în care încearcă să surprindă prin soluții neconvenționale, șocante, kafkiene ceea ce filosoful danez numea, în Jurnalul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
se folosește un vocabular restrâns, copilul va adopta același limbaj rudimentar. Printre manifestările limbajului oligolalic, în afara unui lexic sărac, a unei exprimări extrem de concrete, a deficiențelor de pronunție, a unui ritm inadecvat al exprimării, apar ecolalii, confuzii între cuvinte, o topică nepotrivită a frazei, numeroase dezacorduri, reducerea propozițiilor doar la predicat etc. În calitate de suport al gândirii, este esențial ca limbajului să i se aloce un buget însemnat de timp. De aceea, cabinetele de TTL (Terapia Tulburărilor de Limbaj) poartă o mare
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
folosește un vocabular restrâns, și copilul va adopta același limbaj rudimentar"). Printre manifestările limbajului oligolalic, în afara unui lexic restrâns, a unei exprimări extrem de concrete, a deficiențelor de pronunție, a unui ritm inadecvat al exprimării, apar ecolalii, confuzii între cuvinte, o topică nepotrivită a frazei, numeroase dezacorduri, reducerea propozițiilor doar la predicat etc. În calitate de suport al gândirii, este esențial ca limbajului să i se aloce un buget însemnat de timp. De aceea, cabinetele de TTL (Terapia Tulburărilor de Limbaj) poartă o mare
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
cartea așezată sub emblema devizei Ordinului Iezuit, ad maiorem Dei gloriam transcrie exclusiv întâlnirile cu alteritatea radicală care este Dumnezeu "Cel Prea Înalt și puternic, Cel tare/ Creatorul și Arhitectul universului!". Tematica, desigur, impune o ideație, o tonalitate și o topică, adică un teritoriu poetic în interiorul căruia este greu să mai decupezi o fâșie originală. Ștefan Amariței apelează, de altfel, la o simbolistică ușor de recunoscut: Dumnezeu este văzut ca un "porumbel sau ca puiul de cerb, peste munți și peste
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
față diferența fundamentală dintre viziunea celor doi constă în subiectul ce experimentează trezirea: unul preferând eul poetic, celălalt, generalizând, omul. Tributul acestei idei quasimodiene datorat Canturilor este confirmat și scos în evidență de adjectivul ignoto, pus în valoare prin modificarea topicii firești, prin hiperbat; în vreme ce scriitorul sicilian îi acordă acestuia greutate prin plasarea la început de vers, de exemplu în Forme de arbori chinuite, în Imn Patriarhilor autorul romantic îl plasează la final de stih și îl reliefează prin separarea de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ne gândim la: o homo intertextualitate, care se referă la raporturile dintre două sau mai multe texte de același tip; o heterointertextualitate, care surprinde raportul dintre texte produse de practici discursive diferite (ibidem, 11). Reeditarea de tip intertextual rămâne fidelă topicii originare sau nu. Christophe Cusset marchează diferența dintre cele două situații: "Vom numi homotaxă caracteristica reluării unui cuvânt, a unei expresii, de asemenea manieră încât să fie păstrată poziția din hipotext. Pe de altă parte, heterotaxa presupune modificarea poziției în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]