1,458 matches
-
of the author behind all his creation. The art works (in literature, music, painting and sculpture) are but different faces of the creative artist, thus the cosmos and the human being are but different faces of the divine creator. The topic concerning the masks of the social human being produced an ardent debate on the totalitarian periods in the history of mankind: a fragment from the Bible's Genesis and from Andersen's story The New Clothes of the Emperor were
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul rând. Frecvența anumitor părți de vorbire este variabilă, determinată de rațiuni artistice diverse. Sintaxa poetică reliefează cuvintelecheie prin structuri topice neobișnuite în limbajul comun, prin inversiuni, inserții sau dislocări, prin elipse ori „împletiri“ inedite de propoziții. Sintaxa textului narativ își construiește trăsăturile distinctive pe spații mai ample, cea mai mare relevanță avândo incipitul, finalul și secvențele textuale care diferențiază planul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sfera științelor exacte sau a unor creații lexicale originale etc. diversificarea registrelor stilistice, contaminarea acestora în același text: laic și religios, colocvial și neologic, argotic, ironic etc. - accentuarea elementelor de sintaxă poetică: discurs înlănțuit liber prin tehnica ingambamentului, dislocări sintactice, topică afectivă - radicalizarea nivelului stilistic: înlocuirea metaforei plasticizante cu figuri de stil moderne - „metafora revelatorie“ sau ermetică, predominanța metonimiei, frecvența construcțiilor oximoronice etc. - diversitatea elementelor de versificație, de la prozodia clasică la versul liber sau cel cu rimă, fără ritm (aritmic); noul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
conferă unicitate limbajului poetic sunt expresivitatea, ambiguitatea, sugestia, reflexivitatea. - Expresivitatea denotă capacitatea limbajului de a valorifica resursele expresive ale limbii, reflectând astfel „fondul subiectiv al vorbitorului“ (Tudor Vianu). Indici textuali ai expresivității sunt: asocieri neașteptate de cuvinte, modificări semantice, construcții topice neobișnuite, prezența imaginilor artistice, a simbolurilor, a figurilor de stil „purtătoare de numeroase valori expresive“ (T. Vianu). - Ambiguitatea reflectă caracterul „deschis“ al nivelului semantic, posibilitatea semnificării multiple a unui cuvânt/enunț sau a întregului text. O consecință a ambiguității în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sense of the relationship between the process of politicizing modern societies and these three concepts controlled by the modern state. According to Foucault, discourses are battles fought between citizens and socio-political technocrats in order to persuade people on a certain topic. I emphasized what are the elements and the strengths of a discourse. The chapter Foucault's conception of knowledge presents some original ideas about Foucault's epistemological conception, criticizing his essential thoughts about knowledge. In my view, the ideas and
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acvariu" uman, adunînd la limita lui translucidă curioși cu fețele lipite de sticlă, transportați de reflexele ireale ale lumii tăcute, strălucitoare și totodată interzise, dinăuntru. Metafore ale permeabilității și ale dorinței de reprezentare exhaustivă, "transparența" lumii și materializarea în variantele topice ale mediului transparent se asociază cu capacitățile individuale ale personajelor. Mini, în romanul Fecioarele despletite, figurează ca pentru sine accidentele și necesitățile înțelegerii:"...simți problemele astea mari iscate acolo a materialității, a iubirii de pămînt ca pe niște blocuri grele
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
gropi adânci". El face parte din prima generație de știutori de carte, a schimbat "sapa-n condei și brazda-n călimară", a alcătuit "cuvinte potrivite", din limbajul popular, bolovănos, "din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite"; a realizat metafore-simbol, inovații topice și lexicale. Arghezi "a dat drept de cetate literară tuturor cuvintelor" (T. Vianu). După ce a creat un totem al străbunilor: Am luat cenușa morților din vatră/ Și am făcut-o Dumnezeu de piatră", autorul Testamentului a ilustrat estetica urâtului cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
joc secund. Pentru a înțelege poezia lui I. Barbu, cititorul trebuie să se inițieze în unele probleme fundamentale: obscuritatea în exprimare, limbajul abstract, încifrarea simbolurilor, particularitățile limbajului poetic: repetarea vocalei "e" care menține tonul sobru, elipse (elipsa predicatului), dislocări, inversiuni topice, anacoluturi, neologisme cu funcție de epitete ("azur", "agreste ", "nadir"), alături de termeni concreți, sintagme inedite. Metafora "Adâncul acestei calme creste" semnifică frumosul pe care poetul îl transformă în "joc secund", un cântec întemeietor de lume, o sonoritate orfică în "sens invers". I.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
volumul al II-lea, (1973-1993), Editura Casă Radio, București, 1998. 11) Ricketts, Mac Linscott, "My Correspondence with Maitreyi Devi", în "Internațional Journal on Humanistic Ideology. Studies Into the Nature and Origin of Humanistic Ideas", vol. 4, no. 2, Autumn-Winter 2011, topic: "Mircea Eliade's Legacy at 25 Years After His Death", edited by Mihaela Gligor, Presa Universitară Clujeana/Cluj University Press, 2011. 12) Scarlat, Cristina, În India, pe urmele lui Mircea Eliade și ale lui Mircea Eliade, convorbire cu Adelina Patrichi
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
publish it în English. Now I see he hâș no honour." Mac Linscott Ricketts, "My Correspondence with Maitreyi Devi", în "Internațional Journal on Humanistic Ideology. Studies Into the Nature and Origin of Humanistic Ideas", vol. 4, no. 2, Autumn-Winter 2011, topic: "Mircea Eliade's Legacy at 25 Years After His Death", edited by Mihaela Gligor, Presa Universitară Clujeana/Cluj University Press, 2011, pp. 90-91. 26 Mircea Eliade, La Nuit Bengali, Paris, Gallimard, 1950, traducere: Alain Guillermou. 27 Maitreyi Devi, Dragostea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
din, provine din et. - etimologie (origine) germ. - germană (de origine germană) jud. - județ (ul) km. - kilometri lat. - latinesc (de origine latină) m. - metri mag. - maghiar (de origine maghiară) n. pers. - nume de persoană (antroponim) n. top. - nume de loc, nume topic pol. - polonez (de origine poloneză) prep. - prepoziție rus. - rusesc (de origine rusă) scr. - sârbo-croată sl. slv. - slav (de origine slavă) sb. srb. - sârbesc, sârbo-croat suf. - sufix tc. - turcesc (de origine turcă) ucr. - ucrainean (de origine ucraineană) vsl. - vechi slav (de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ultima mențiune datând din 16 martie 1907. Dacă în 1774 existau 104 case, recensământul din 2002 înregistrase 14.222 locuitori. În această localitate există Palatul Știrbei (1906), Monumentul Eroilor din primul război mondial (1904) și un mic muzeu etnografic. Numele topic în discuție a cunoscut, în actele scrise, următoarele variante formale: Dărmăneștii, Dermănești, Germești (1716), Darmenestie, Dermanest, Dermenesty, Dormanest (germană) și Dormánfalva (maghiară). Dărmănești este și numele unei localități, nod de cale ferată, pe ruta Suceava Nord - Vadul Siret, din județul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
satul a aparținut de ocoalele Tazlăul Mare de Sus, Tazlăul Sărat și Trotuș, din 1876 face parte din comuna Dărmănești (în prezent, oraș), iar din 1929 includea și satele Bogata, Cucuiați, Hăghiac, Larga, Seaca, Valea Câmpului și Valea Codrului. Numele topic apare în documentele vremii cu variante diferite, precum Dohtana, Doftena, Doftiana, Duhtana, Doftiesca, ca și Dòftana (în maghiară) și Doftuna (latină). Prima atestare documentară aparține anului 1436, când, într-un act dat de voievozii Ilie și Ștefan, se menționează și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
1654, 3 martie 1715, datele îmbogățindu-se considerabil în secolele al XVIII-lea și al XIX lea, ultima mențiune fiind din 1921. Dată fiind varietatea actelor oficiale și limba în care au fost redactate, înțelegem lesne varietatea și bogăția numelor topice cu care este denominată localitatea: Satul Moinești, Târgușorul Moinești, Târgul Moinești, Moenești, Târgul Moineștii, Moinescht (1774, germană), Moinest (germană), Moinestu, Moinesty, Moynescht și Markt Moinesty (germană). Dacă în 1774 satul număra doar 75 de locuitori, recensământul din 2002 a înregistrat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
avea 170 de locuitori, la recensământul din 2002 el număra 688 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1906, iar biserica « Sfinții Voievozi », în 1628. Et.: n. pers. Radu d. slv. Rado/slav «om vesel, bucuros » + suf. -eana, numele topic având semnificația de “moșia sau proprietatea lui Radu”. SLĂNIC, râu în județul Bacău, pe malul căruia s-a construit stațiunea balneară SlănicMoldova, supranumită “perla Moldovei”. De la acest toponim s-a format și diminutivul Slănicel, fost sat din comuna Cireșoaia, situat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
-1873 și Paris - 1889), precum și busturile scriitorilor I.L.Caragiale, Ion Creangă, Mihai Eminescu și George Coșbuc. Prozatorul junimist Nicolae Gane a “nemurit” stațiunea moldavă, într-o povestire plină de haz, intitulată Două zile la Slănic. Este interesant că acest nume topic este legat de prezența “izvoarelor sărate”, având ca “pandant” nu numai stațiunea Slănic - Prahova, ci și sinonime ca Slatina, prezent pe întreg teritoriul României (care are la bază apelativul slatină “apă sărată, izvor sărat”), Sărata, Sărățile, Slătinița, Slătiorul, Slătioara, Solonț
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
TARGU OCNA, oraș situat în Depresiunea Cașin, la confluența pârâului Vâlcica cu râul Trotuș, la 14 km. de Onești. Ca și alte localități din Valea Trotușului, a purtat inițial numele de Stoenești, pentru ca următoarele atestări documentare să oficializeze alte nume topice, dar toate legate de existența ocnei de sare. Așa se și explică prezența în actele oficiale ale vremii a următoarelor denumiri ale localității: Ocnele (1599), Ocna, Târgul Ocnei, Târgul Ocnelor. Dealtfel, dintre toate localitățile din Valea Trotușului, aceasta apare de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
primară a fost construită în 1911. Et.: formația diminutivală viișoară formată din vie d. lat. vinea + suf. -ișoară. B. Toponimie minoră ALUNIȘ, pădure pe partea dreaptă a râului Cașin, pe ale cărui maluri cresc mulți aluni, ceea ce înseamnă că denumirea topică este legată de natura vegetației. Et.: d. ap. alun, provenit din fem. alună d. lat. abellona + suf. colectiv - iș. ARȘIȚA, munte, deal și poiană, pe malul drept al râului Cașin. Pădurea de pe munte a fost defrișată prin ardere. De aici
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
respectiv. Acest nume de loc este atestat de O. Racoviță, în Dicționarul geografic al județului Bacău (1895). Et.: ap. arșiță “teren defrișat” (sinonim cu curătură, runc - de origine latină - și laz - de origine slavă) d. lat. arsicia. Menționăm că numele topic Arșița (simplu sau însoțit de determinanți) este întâlnit în toate zonele geografice din România. BAHNA, loc mlăștinos în nord-vestul localității Dumbrava. Et.: dacă unele dicționare (Candrea - Adamescu, Șăineanu) indică o etimologie multiplă (poloneză, rusă, cehă și slovenă), în cel al
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
termenul curătură a devenit sinonim cu arșiță, laz, runc. Et.: ap. curătură d. cura (lat. curare ) + suf. -ătură. DEALUL POGONULUI, teren arabil în nord vestul localității Dumbrava. Numele este legat de împroprietărirea localnicilor, după reforma agrară a lui Cuza. Numele topic se leagă, deopotrivă, de natura terenului și de termenul pogon (unitate de măsură pentru terenul arabil). Et.: ap. deal d. slv. delŭ + ap. pogon (în genitiv) d. bg. pogon. DEALUL SĂLIȘTEI, deal în nord - vestul satului Capăta, aflat în vecinătatea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
pentru vite și oi » d. slv. stanište. TARNIȚA, platou din localitatea Dumbrava. Pe aici era cândva locul de trecere spre satul Teiuș, aparținător de comuna Răcăciuni; vârf de munte și lac din Munții Berzunțului. Atât apelativul tarniță, cât și sinonimul topic corespunzător sunt frecvente și azi în județele Neamț, Suceava, Bistrița - Năsăud, Maramureș, dar și în alte zone din Carpații românești. Et.: ap. tarniță d. ucr. tarnyca. De precizat că în partea nordică întâlnim toponime cu sensul « șea, trecătoare, pas » , dar
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ucr. tarnyca. De precizat că în partea nordică întâlnim toponime cu sensul « șea, trecătoare, pas » , dar sunt utilizate și sinonimele: Prislop, Pas și Prihod. VALEA RECE, pârâu, afluent pe partea stângă a Trotușului, pe teritoriul satului ce același nume. Numele topic a fost dat mai întâi hidronimului, pornindu-se de la « răceala » apei, izvorâtă din munți. Determinantul RECE apare în multe toponime compuse, precum Izvorul Rece și Pârâul Rece. Et.: ap. vale d. lat. Vallis + ap. rece (adjectiv) d.lat. recens « proaspăt » (despre
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Bârladul, Borșanii, Copăceștii (1864), Dealul Nou, Drăgugeștii (1864), Frumoasa, Fundul Tazlăului, Grigorena Hârja, Lucăceștii (1864), Nadișa (1864), Orășa, Schitul Frumoasa, Slobozia, Tărâța, Valea Arinilor, Văsieștii (1864). În legătură directă cu acest fenomen se află și schimbarea (sau înlocuirea ) vechilor numiri topice cu altele noi (uneori, cu determinări istorice evidente, alteori, subiectiv, pe cale oficială). Nu ne referim la situația municipiului Onești care, pentru o vreme, s-a numit Gheorghe Gheorghiu - Dej (atunci când Brașovul purta numele Orașul Stalin ), ci de nume de localități
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Răcăușii - Răscăuții - Văcăuții (!); Ruginești - Rugeneștii - Ruginoasa - Rujeneștii; Stănești - Stăneștii - Stăneasca - Sineștii - Stănceștii; Șăsurile - Șesul - Șesurile; Tuta - Tutova - Tuța; Valea Arinilor - Valea Arenilor - Valea Arinelor - Valea Rinilor (!); Zemeș - Gemeșul - Zămeașii - Zămeștii - Zămișul - Zăureașii etc. etc. Din punct de vedere onomasiologic, materialul topic din Valea Trotușului poate fi încadrat în cele patru clase principale (care, la rândul lor, au alte subclase) stabilite de Iorgu Iordan, în monografia de referință - Toponimia românească: I. Topografice (care descriu natura locului, forma, poziția față de punctele cardinale, vegetația
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
încadrat în cele patru clase principale (care, la rândul lor, au alte subclase) stabilite de Iorgu Iordan, în monografia de referință - Toponimia românească: I. Topografice (care descriu natura locului, forma, poziția față de punctele cardinale, vegetația ș.a.). Se încadrează aici nume topice (simple sau compuse), precum următoarele: Arșița, Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]