3,821 matches
-
referitoare la Evanghelii sau la Psalmi pe care ni le furnizează Cosma se regăsesc sub forma unor adnotări marginale în manuscrisele din epoca bizantină care conțin respectivele texte sacre; și mai interesant este faptul că numeroase ilustrații și desene împodobesc Topografia lui Cosma: „Nicăieri nu găsim o asemenea coeziune între text și imagine, o asemenea dezvoltare gradată a textului și a imaginii, o asemenea interdependență”, observă Wolska-Conus. Astfel de ilustrații se întîlnesc și în miniaturile care împodobesc primul capitol al Facerii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cicluri picturale - sînt deosebit de interesante întrucît au un corespondent în mozaicurile din acea epocă. Bibliografie. Ediții: PG 88, 51-470; SChr 141, 1968 (livres I-IV: W. Wolska-Conus); 159, 1970 (livre V: Idem; 197, 1973 (livres VI-XII: Idem); Cosma Indicopleusta, Topografia Cristiana libri I-V, ediție îngrijită de A. Garzya, cu o prefață de W. Wolska-Conus și o postfață de R. Maisano, D’Auria, Napoli, 1992. 8. Ecumenius din Tricca Acesta e un personaj aproape necunoscut; informații despre viața sa găsim
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și prin tensiunea ei lăuntrică, mai mult și decît o întîlnire obișnuită cu publicul, și decît un bilanț; adică o formă de incitare, o provocare deschisă și o demonstrație. Spațiul de expunere însuși, cel mai important din țară, atît ca topografie, cît și ca nivel al exigenței în selectarea artiștilor, spune suficient despre importanța manifestării pe care o găzduiește. Puțini artiști din generația lui Tolan au expus aici, iar atunci cînd acest lucru s-a întîmplat, rezultatele au fost întotdeauna remarcabile
Un enciclopedist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17149_a_18474]
-
II, p. 416 (notă a francezului Jean de Saulx de la începutul secolului al XVII-lea); vezi și Nicolae Iorga, Medici și medicină în trecutul românesc, București, Tipografia „Cultura neamului românesc”, 1919. 545. Șarolta Solcan, Femeile..., p. 178. 546. Constantin Caracaș, Topografia țarei Românești, trad. și ed. de P.P. Samarian, București, 1937, pp. 104-107. 547. Op. cit., p. 179. 548. Vezi Șarolta Solcan, (op. cit., p. 179) trimite la o cercetare apărută la Budapesta, în 1989: Medicusi és borbély mesterseg.... 549. După Paul Cernovodeanu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ediții prin inițialele J.M.H.; aici au fost păstrate În subsolul traducerii. Parantezele simple care apar În text redau forma unui cuvânt sau a unei expresii utilizate de autor. Numele, transliterate În fiecare ediție cu o anumită indecizie - de la etnonimie și topografie la onomastică -, au fost „aduse la zi” și transcrise În acord cu standardul istoriografic. Opțiunea „budism” În loc de „buddhism” aparține editurii. Edițiile germană și engleză au fost comparate În mai multe rânduri pentru a obține o acuratețe suplimentară a ediției restitutive
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un asediu exuberant și de multe ori ineficient asupra diferitelor provincii ale Tibetului, și fiecare se apropie de imaginarea secretului pe care, impenetrabil, Îl adăpostea. Erorile Încep Însă tot de atunci. Eruditul singuratic Îi dă deja coordonatele geografice precise și topografia: Între 45o și 50o lat. N. Însă predicțiile epopeii tibetane a lui Gesar merg mai degrabă către zona mongolă 1. Donald S. Lopez jr. a sintetizat perfect originile și dezvoltarea unui asemenea mit, legat de Întreaga imagine a Tibetului, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
timp, a peripețiilor personajelor, caracterul lor ciclic, repetabilitatea experiențelor”. Ș. este și autorul câtorva cărți de proză fantastică (Fantastica Deltă, 1976, Fantastice, 1978, Tărâm necunoscut, 1983), unde realitatea capătă o dimensiune mai mult misterioasă decât magică. Acestea sunt axate pe topografia dobrogeană, loc adăpostind taine ce fascinează, dar neezitând să îi terorizeze pe neinițiații imprudenți care se aventurează în preajma lor. SCRIERI: Provinciale, București, 1971; Expediția, București, 1972; Dezacorduri, București, 1973; Figuranții. Baltazar, București,1974; Povestiri senine, București, 1975; Fantastica Deltă, București
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
geometrii ale spiritului feminin” prin confruntarea a două personaje antitetice, niște studente în ultimul an, care fac și un pas decisiv căsătorindu-se. Romanul reabilitează sărbătorescul existenței și transcrie, cu un realism stilistic expresiv, atmosfera juvenil-confuză dintr-un grup studențesc. Topografia banalității este și ea prezentă în limbajul semidoct, cu pretenții eseistice, din unele dezbateri la care sunt prezenți studenți și profesori. Ieșirea la mare (1985) se vrea o parabolă romanescă despre zbuciumul sufletesc provocat de înlănțuirea amețitoare a unor fapte
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
-se și în romane. Imaginile pitorești, insolitul existențelor în lumea mahalalei evreiești, exploatată și de alți autori contemporani, sunt valorizate cu o percepție dilatată de foc mistic și obsedată de mari idei teozofice. Întâmplări banale, locuri prozaice, lesne identificabile în topografia orașului natal, capătă valoare simbolică. Figuri legendare, ca aceea a lui Ben-Iochai, populează visurile lui Daniel, calfă de alămar, literatura mistică intersectând istoria profană: un rabi Pincas face aluzie la tatăl scriitorului, Pincu Zissu, iar incendiul de la sinagogă îi prilejuiește
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
identificarea totală a psihicului cu trupul. Arhitectura creează și ea un spațiu pentru desfășurarea co-prezenței noastre trupești. Spațiul arhitectonic este un spațiu existențial și de mișcare pentru ființă ca „trup”. Acest lucru este valabil atât pentru clădiri, cât și pentru topografia orașelor. Un domeniu aparte îl reprezintă sfera sexualității. În cazul acesteia identitatea psihicului cu trupul se realizează între „mine” (Eu) și „celălalt” (Tu) având caracterul unei întâlniri cu semnificație de completare reciprocă. 2) Lumescul (Welthaftigkeit) Sufletul este realitatea existenței noastre
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a nevăzătorului. Orientarea într‑un spațiu tridimensional are la bază analiza polisenzorială a informațiilor primite de la receptori multipli și diferiți. • Memoria nevăzătorului are anumite particularități, deoarece ea trebuie să ofere o serie de informații absolut necesare orientării acestuia în spațiu - topografia locului, a reperelor tactile, auditive, constanta direcțiilor, a numărului de pași sau de scări, a numărului de stații până la coborâre etc. -, adică o permanentă solicitare în situații în care omul cu vedere normală nu face apel la memorie, ele constituindu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
orientarea către un anume tip de critică. Autorul este preocupat mai mult de istoria ideilor literare, de teoria și morfologia genurilor literare, din perspectiva istoriei culturii și a sociologiei literaturii. Cu asemenea concepte, el va investiga aspecte ale cărților populare, topografia romanului românesc sau începuturile criticii literare la români. P. este un cercetător pasionat, care apelează la surse de prima mână, valorificând arhive și publicații vechi, îndeosebi cele privind spațiul transilvan. Scoate la iveală multe informații istorico-literare noi (precum cele privind
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
cartea lui Athanasius Kircher, China monumentis qua sacris qua profanis nec non variis naturae et artis spectaculis, aliarumque rerum memorabilium argumentis ilustrata, Amsterdam, 1667) ori manuscrise (precum acea „carte latinească” dată ambasadorului la Pekin de iezuitul Verbiest), din sinteze de topografie, chinezești sau făcute de alții (căci, scrie într-un loc, „chinezii își zugrăvesc împărăția lor pe hărți în chip de pătrat, dar iezuiții o înfățișează mai bine, ca o lună nu tocmai plină”), din unele sinteze locale de istorie („pentru
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
lui Paisie Ligaridis), Vasiliologhionul, Genealogia țarilor ruși și încă vreo câteva. Îi mai sunt puse în seamă alcătuirea unui mic encomion, Alegerea ca țar a țarului Mihail Feodorovici, și tălmăcirea, din latină în grecește, a cărții lui Pierre Gilles - Despre topografia și antichitățile Constantinopolului. Prin ideile puse în lucru aparținând, sigur, unui set de idei al istoriografiei baroce est-europene, aceste cărți se apropie și de lucrările istoricilor din Țările Române: descrierea genealogică va fi utilizată și de Nicolae Costin, stolnicul Constantin
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
a unui organism. Primelor formulări în totalitate motrice ale răspunsului li s-au asociat rapid celelalte două elemente ale acestui răspuns, respectiv modificările fiziologice (emoțiile) care le însoțesc și limbajul (cognițiile). Fiecare dintre aceste elemente ale răspunsului prezintă o anumită topografie. Descrierea topografică este indispensabilă, deoarece numai ea permite studierea cu precizie a fluxului sau a frecvenței apariției comportamentului, a intensității sale cât și a duratei.Totuși, simpla descriere a topografiei, a debitului, a intensități și a duratei comportamentului nu este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cognițiile). Fiecare dintre aceste elemente ale răspunsului prezintă o anumită topografie. Descrierea topografică este indispensabilă, deoarece numai ea permite studierea cu precizie a fluxului sau a frecvenței apariției comportamentului, a intensității sale cât și a duratei.Totuși, simpla descriere a topografiei, a debitului, a intensități și a duratei comportamentului nu este suficientă pentru a defini un comportament operant dacă nu o relaționăm de consecințele acestuia. Consecințele sau întărirea Definiția întăririi ridică problema înțelegerii cauzei pentru care un individ este sau nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
individuală. In legătură cu această idee, Skinner se aseamănă cu Freud atunci când acesta afirmă că experiențele primei copilării pot fi responsabile de valoarea de întărire pe care o atribuim consecințelor actelor noastre. Dacă comportamentul a fost întărit o singură dată, topografia sa nu este în mod necesar identică atunci când acesta este repetat din nou. De fapt, întărirea se adresează anumitor proprietăți ale răspunsului, proprietăți care definesc apartenența răspunsului la o clasă comportamentală. Astfel, ansamblul conduitelor agresive face parte din aceeași clasă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în mod necesar identică atunci când acesta este repetat din nou. De fapt, întărirea se adresează anumitor proprietăți ale răspunsului, proprietăți care definesc apartenența răspunsului la o clasă comportamentală. Astfel, ansamblul conduitelor agresive face parte din aceeași clasă de comportamente, chiar dacă topografia lor poate fi diferită. Stimulul discriminativ Stimulul este adesea perceput ca instrumentul ascuțit care forțează organismul să reacționeze. Principiul stimulului discriminativ Skinner a precizat, cu ușurință, că „definirea comportamentului în termeni de stimul-răspuns implică o omisiune gravă. Ea nu conține
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lanț de răspunsuri ale căror prime elemente sunt prea îndepărtate de întărire pentru a fi controlate de către aceasta, atâta timp cât alte sisteme de întărire „intermediare” n-au fost elaborate. Această scurtă observație demonstrează faptul că abordarea operantă acordă aceeași atenție atât topografiei și structurii comportamentului cât și variabilelor de care depinde acesta. Această abordare pune accentul pe conceptul contingențelor de întărire care maschează interacțiunea dintre organism și mediul său. Rezultă de aici că, pentru Skinner: comportamentul este modelat de contingențe. Comportamentul omului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vorbi foarte corect fără să cunoaștem regulile gramaticale dar, din momentul în care regulile gramaticale au fost formulate, se poate întâmpla să vorbim corect din punct de vedere gramatical, aplicând regulile. Comportamentul guvernat de reguli nu are în general aceeași topografie ca și comportamentul modelat de contingențe. Intr-adevăr, regulile nu acoperă decât esențialul și sunt foarte generale. Astfel, comportamentul jucătorului de golf, a cărui lovitură a fost perfecționată prin efectul său asupra mingii, se diferențiază cu ușurință de acela al
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fost dobândite aceste comportamente, - să determine factorii actuali care le mențin. Datele obținute permit specificarea și alegerea procedurilor terapeutice adecvate. Autorii propun să prezinte informații în șapte dimensiuni: - examinarea problemei specifice în vederea precizării tuturor evenimentelor sau situațiilor relative la problemă (topografie, frecvență, intensitate, durată) și reliefarea țintelor acțiunii terapeutice; - clarificarea situației problemă identificând variabilele antecedente și consecutive care mențin comportamentul problemă; - analiza motivațională în scopul precizării elementului care, la un anume subiect, constituie o întărire în funcție de istoria sa personală; - analiza developmentală
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ceea ce subiectul ar trebui să schimbe sau să modifice în legătură cu ceea ce face, gândește sau resimte. Aceste scopuri sunt discutate în raport cu cererea și adoptate de comun acord. Evaluarea „comportamentelor problemă” Descrierea unor conduite trebuie, în mod ideal, să respecte criterii precise: topografie, frecvență, intensitate și durată. Fezabilitatea acestei descrieri se poate lovi de numeroase obstacole legate de natura și de numărul comportamentelor, de condițiile existențiale ale subiectului, de adeziunea sa și de reacțiile provocate. Este adesea preferabil să selectăm unele dintre ele
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de natura și de numărul comportamentelor, de condițiile existențiale ale subiectului, de adeziunea sa și de reacțiile provocate. Este adesea preferabil să selectăm unele dintre ele în funcție de impactul acestora asupra subiectului și de nivelul acestuia de acceptare a modalităților evaluative. Topografia este descrisă, în general, de către subiect. Această descriere se realizează mai ușor pentru comportamentele motorii, dar este mai laborioasă uneori pentru aspectele cognitive sau manifestările emoționale, atunci când trebuie să se delimiteze conținuturile gândurilor sau să se distingă aspectele fiziologice, expresive
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a metodelor utilizate și însușirii acestora. Sinteză explicativă La sfârșitul primelor ședințe, clinicianul trebuie să aibă o imagine suficient de clară în legătură cu ceea ce face subiectul, cu ceea ce nu mai face sau nu face, cu ceea ce gândește și simte. Sunt descrise topografia, frecvența și intensitatea comportamentelor problemă selectate. Sunt identificați principalii determinanți externi și interni (variabile contextuale și consecutive) cât și influența factorilor reliefați de istoria individuală. El poate ulterior să efectueze o sinteză a datelor primite și a determinanților evidențiați. Modelul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
O) Rol predispozant Caracteristici biologice, comportamentale, cognitive, emoționale specifice legate de evenimente trecute (genetice, developmentale, familiale, sociale) STIMULI EXTERNI SI INTERNI (Sd) Rol declanșator, inhibitor sau facilitator Variabile contextuale: mediu fizic și social, cognitive, emoționale, somatice COMPORTAMENT PROBLEMA MOTOR-COGNITIV-EMOTIONAL (Rmce) topografie, intensitate, frecvență, durată CONSECINTE (C) CONSECINTE (C) ASUPRA MEDIULUI ASUPRA SUBIECTULUI comportamentale, cognitive comportamentale, cognitive emoționale emoționale Intărire pozitivă/negativă de menținere Intărire pozitivă/negativă de menținere Teoria și practica Ipotezele explicative se bazează pe modelele teoretice propuse de către cercetările
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]