431 matches
-
element prezentat, astfel: ... - tablele toponimice inscripționate cu litere de culoare albă pe fond de culoare albastră sunt pentru lacuri și râuri; - tablele toponimice inscripționate cu litere de culoare neagră pe fond de culoare galbenă sunt pentru monumente ale naturii; - tablele toponimice inscripționate cu litere de culoare neagră pe fond de culoare albă sunt pentru alte obiective de interes turistic. Pentru standardizarea indicatoarelor de trasee turistice montane realizarea și împlântarea lor se vor face cu respectarea următoarelor condiții: - stâlpii de marcaj pentru
HOTĂRÂRE nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147729_a_149058]
-
proprii aparțin unor diverse câmpuri semantice: uman, termeni antroponomastici: Andrei, Tudor, Maria, Mihai, Ioana etc.; Păcală, Tândală, Zgârie-brânză etc.; animal, termeni denumind animale individualizate de om: Lupu, Zdreanță, Pisicuța, Colț Alb etc.; cosmic: Andromeda, Casiopeea, Marte, Jupiter etc.; geografic-geologic, termeni toponimici și hidronimici: Alpi, Bucegi, Carpați, Caraiman, Iași, Timișoara, Sibiu, Roman, Veneția, Florența, Roma, Dunărea, Moldova, Sena, România, Italia, Spania etc.; mitologic: Achile, Medeea, Hercule, Diana, Crăciunul, Dumnezeu, Isus Hristos, Făt-Frumos etc.; artistic, termeni denumind personaje literare: Dionis, Mara, Stănică Rațiu etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tândală, prâslea etc.16 Substantivele defective de singular formează subclasa substantivelor pluralia tantum, în care se cuprind: • substantive colective: câlți, icre, moaște etc.; • substantive comune denumind obiecte alcătuite din două elemente egale și simetrice: ochelari, pantaloni, șlapi etc. • substantive proprii, toponimice: Alpi, Carpați, Apenini etc. Observații: Unele obiecte cu structură similară sunt numite, totuși, prin substantive care dezvoltă opoziția singular-plural: bicicletă, binoclu etc. Unele substantive pluralia tantum sunt folosite, uneori, în limba română actuală, și la singular: un pantalon. Unele substantive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
medievală albirea pânzelor și stofelor se făcea cu o substanță numită potosă, rezultată din arderea lemnului de stejar și prelucrarea cenușei acestuia. Locurile de ardere se numeau „bude” (vezi și 9). Tot legate de tăierea sau arderea pădurilor sunt și toponimice ca Laza, Arsura, Arșița, Zgura, etc. Pacea de la Adrianopole (1829), între altele, a liberalizat comerțul cu cereale, de aici creșterea suprafețelor destinate agriculturii și diminuarea celor împădurite. Faptul acesta s-a reflectat imediat în arhitectura populară. Până atunci întâlneam în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fiind apreciat ca fondatorul acesteia. Legătura sa cu Carpații Meridionali a fost una continuă, pornind poate de la teza de doctorat din 1934, despre “Țara Loviștei”, apoi prin “Studiul geografic al castanilor din Oltenia, Nedei, pastori, nume și munti”, „Profile toponimice prin Carpații Meridionali” etc. - Ion Simionescu (1873-1944), o personalitate complexă a științei și culturii românești a străbătut Carpații Românești, lăsându-ne nouă pagini memorabile cu o puternică Încărcătură patriotică. Formația sa științifică deosebită, arta scrisului, ca și pasiunea pentru drumeții
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
s-a materializat în monografia pe care i-a dedicat-o, în colaborare cu colega sa de la liceul local Elena Lazarovici, tipărită la Iași în anul 2002, un vibrant și sobru omagiu închinat înaintașilor. Cumulând informații diverse de ordin istoric, toponimic, demografic, etnografic, social, cultural-artistic etc., lucrarea reprezintă una din cele mai izbutite realizări de acest fel din ultimii ani. Spre meritul său, Ion Cernat n-a abandonat câtuși de puțin preocupă rile intelectuale, cum se întâmplă adesea, din păcate, la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de izvoare au fost puse să lucreze pentru descifrarea vechimii localităților din arealul etnic românesc (sate, în principal, țara nostră fiind, cum spunea Geo Bogza, o țară de sate, unde „s-a născut veșnicia”, după Lucian Blaga), cele arheologice, lingvistice, toponimice și cartografice dovedindu-se mai prolifice în stabilirea timpului și spațiului istoric al localităților și locuirii protoromânilor și românilor. În baza izvoarelor din epocile antică și medievală, istoricii amintiți, dar și alții, în mod direct sau indirect, au apreciat vechimea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
α2β2), HbA2 (α2δ2). Desemnarea hemoglobinelor embrionare semnifică denumirea spitalelor unde acestea au fost identificate și caracterizate pentru prima dată: University College Hospital în Gower Street, Londra și în Portland, Oregon (SUA). Alte denumiri de hemoglobine au aceeași explicație de sorginte toponimică. Genele globinice determină structura catenelor polipeptidice ale hemoglobinelor sintetizate în diferite etape ale ontogenezei: embrion, făt și organismul adult. În aceste etape diferite ale ontogenezei sunt produse hemoglobine diferite, ca răspuns adaptativ la variația necesităților în oxigen ale țesuturilor organismului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Boldur-Lățescu. Iezăr-lac natural mic, situat lângă locul numit La Pâșcov. Datorită terenului sărăturos și mlăștinos multe vite s-au înecat și s-au împotmolit în acest lac. Unii oameni mai numesc acest loc La Pâșcov-Ochi. Este vorba de o sinonimie toponimică. Imaș (Pe Imaș)-terenuri situate, de regulă, la marginea satelor din comună, folosite la pășunatul vitelor locuitorilor. în unele cazuri oamenii folosesc în vorbirea curentă cuvântul Izlaz. Este vorba de o sinonimie toponimică. Irinca-suprafață de teren situată între două ramificații
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
La Pâșcov-Ochi. Este vorba de o sinonimie toponimică. Imaș (Pe Imaș)-terenuri situate, de regulă, la marginea satelor din comună, folosite la pășunatul vitelor locuitorilor. în unele cazuri oamenii folosesc în vorbirea curentă cuvântul Izlaz. Este vorba de o sinonimie toponimică. Irinca-suprafață de teren situată între două ramificații ale Dealului Gicol, folosită în special pentru pășunatul vitelor și unele porțiuni pentru cultivarea cerealelor. Denumirea vine de la ucraineanul Hrinca care înseamnă felie de pâine și prin analogie, bucată de pământ. în părțile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca și Ganymed, și transportat la ospățul celor din ceruri“. Mulțumim, pe acesată cale, doamnelor Marta Petreu, Roxana Croitoru, Olga Murvai și domnului Mihai Sofronie pentru amabilitatea de a ne fi ajutat în clarificarea unor aspecte de natură istorică și toponimică din textul lui I. Negoițescu. JURNAL CAPITOLUL 1 Rochia de bal Am venit pe lume în ziua de 10 august 1921, la două ore după miezul nopții (n-am așteptat să se facă ziuă, cum s-ar fi cuvenit: graba
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
bazate pe argumente solide care să susțină o idee sau alta, spațiu care antrenează o multitudine de mijloace pamfletare"348. În ce privește prima categorie, pamfletul își trage sevele din parodie, din scenariul aluziv, construit în jocul lingvistic al subtilizărilor onomastice și toponimice. Parodia limbajului adversarului estompează din gratuitatea unui sarcasm accentuat violent, iar ironia, cultivată intens de gazetar, conferă savoare textelor: "Uitând vechiul și nestrămutatul adevăr pedagogic non multa sed multum, d. Chițu a presupus că copiii români sunt toți excepționali prin
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe versanții săi și la contactul acestora cu șesul - Chișcăreni.(Harta nr. 2 ) Denumirea satului, ,Șipote ” derivă de la numeroasele izvoare alimentate de stratele acvifere de terasă, ce au o adâncime redusă, în unele sectoare putând să ajungă la 1m. ,,Tezaurul toponimic al României. Moldova. Localități și moșii”, (vol. I, p . a II-a, pag.1149 ) consemnează, în 1772, Șipotele ca sat în Ocolul Jijiei, în 1803- sat în Ocolul Miletinului, în 1816 -sat în Ocolul Copoului, în 1820- sat în Ocolul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Jos, ca urmare a fenomenului de repopulare, după „siliștirea ― de la începutul sec. al XIX-lea, s-a format satul Mitoc. Numele acestuia semnifică o așezare formată pe proprietatea unei mănăstiri, unde locuiau temporar paznicii vitelor. (D.Chiriac, 1984). Tot, ,Tezaurul toponimic al Moldovei” (vol.I. partea a II-a),consemnează Chișcărenii ca sat în ținutul Hârlăului, înglobat în Odaia Cioara, în 1832. În 1838 e consemnată denumirea Cioara- Chișcăreni,satul fiind contopit cu Odaia Cioara. În 1876 pierde cătunul Cioara, formându
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
fost îndepărtată în întregime de factorul antropic, resturi ale fostelor păduri fiind reprezentate astăzi prin mărăcinișuri formate din Prunus spinoasa și Rosa canina. Existența pâlcurilor de pădure cu zeci de ani în urmă este confirmată de bătrâni, de documente, de toponimice, care pot atesta existența vegetației arborescente, precum:Schinărie, Soci. Azi pădurea ocupă o suprafață redusă, de cca.30 ha. Covorul vegetal spontan este dominat de vegetația ierboasă mezoxerofilă și xerofilă, dar o mare răspândire o au și plantele halofile și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în apropierea acestor,,odăi”(Odaia Cioara care între 1832-1838 îngloba și satul Chișcăreni, azi sat component al comunei Șipote). Trebuie amintite și numeroasele,,case” pentru paznicii vitelor sau, ,metocuri”. Astfel este satul Mitoc, sat component al comunei Șipote, a cărui toponimic ce derivă de la,, metoc” nu semnifică o așezare secundară a unei mănăstiri, ci o așezare mai mare pentru paznici și pentru vitele crescute la o distanță mai mare de sat. Conform documentelor istorice, în anul 1742, în Șipote erau trei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
toponime, care, în anumite situații, s-au putut transmite, din generație în generație, până în zilele noastre. - etapa civilizației moderne, care începe cu progresele geodeziei și cartografiei, ducând la realizarea hărților topografice exacte și complete, în același timp realizându-se repertoarele toponimice oficiale, impuse de apariția telecomunicațiilor, de recensămintele complete etc. Volumul toponimiei este imens, mai ales în statele de civilizație avansată, unde a și fost înregistrată cu grijă și din timpuri îndepărtate atât toponimia majoră, cât și toponimia de detaliu (microtoponimia
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
toponimia continuă să crească, prin apariția unor noi obiective care se cer denominate - noi așezări, stațiuni turistice, uzine, autostrăzi, căi ferate de mare viteză (de exemplu, Direttissima, construită între Roma și Bologna), hidrocentrale etc. Se ajunge la o adevărată criză toponimică, imaginația umană fiind depășită de necesități, care explică, parțial, repetarea obsesivă a unor toponime identice acordate așezărilor noi, toponime care creează confuzii și pierdere de timp (de exemplu: denumirile cu caracter glorificator acordate multor sate noi din România sau unor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
cu caracter glorificator acordate multor sate noi din România sau unor sate al căror nume vechi a fost considerat supărător pentru politica cosmetizantă a autorităților mai vechi sau mai noi - Traian, Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogalniceanu etc.). Criza toponimică se rezolvă, în alte situații, într-un mod și mai puțin fericit, prin coduri cifrice - toponimele stradale din S.U.A., denumirile autostrăzilor (A1, A2 ș.a.m.d.). Fără a fi prea frecventă, utilizarea codurilor cifrice nu lipsește nici din România. Fără
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
un mod și mai puțin fericit, prin coduri cifrice - toponimele stradale din S.U.A., denumirile autostrăzilor (A1, A2 ș.a.m.d.). Fără a fi prea frecventă, utilizarea codurilor cifrice nu lipsește nici din România. Fără a fi determinată de o criză toponimică reală, utilizarea masivă a unor toponime identice a putut fi întâlnită și din timpuri mai îndepărtate. Este cazul bine cunoscut al toponimelor derivate din hagionime, răspândite mai ales în țările catolice, în funcție de gradul de popularitate al sfântului în cauză (în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
Franța mai sunt și astăzi 227 localități care poartă numele de Saint-Martin, 169 cu numele SaintJacques și 125 cu numele de Saint-Germain). Toponimele identice sunt create de cauze și mentalități identice, grupându-se în spațiu întrun tip aparte de areale toponimice, așa cum sunt arealele unor oiconime românești formate pe aceeași bază patronimică și cu același sufix cu sens de plural colectiv -ești (de exemplu, numai în județul Iași sunt două sate cu numele de Mogoșești și două sate cu numele de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
textului de pornire"77 (tr. m.); cercetătoarea afirmă că în textul literar numele propriu nu poate fi considerat ca lipsit de sens și, în felul acesta, să scape procesului de traducere. Există un demers onomasiologic al romancierului, care alege sistemul toponimic și antroponimic al operei, și un demers semasiologic al lectorului care găsește în referințele și conotațiile numelui valoarea pe care o va avea în operă. Traducătorul trebuie să redea numelui rolul pe care îl joacă în textul original; uneori este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mitologie), familia biblică (nume legate de Biblie), familia etimologică simplă (nume formate în limba sa de origine), familia etimologică multilingvă (nume care pot aparține la două sau mai multe limbi de origine), familia de identitate națională (indică un loc), familia toponimică, familia paronomastică (demonstrând capacitatea scriitorilor de a crea calambururi), familia istorică (nume care reflectă istoria trecută), familia hagiografică (numele sfinților și derivatele numelor lor). În prima etapă de studiu, se încearcă încadrarea oricărui tip de nume în una din aceste
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sau călăreții negri. Înfrângând rezistența muntenilor, prin părțile Buzăului, Bugec a pornit în sus pe valea acestui râu, pe „drumul tătarului” dintre Bocirna și vârful Crucea Mândrii, de la Broasca, în gura Siriului, pe unde tradiția și documentele păstrează și astăzi toponimicele ca muntele Tătarul Mic, Valea Tătarului, Pasul Tătarului, Piatra Tătarului, pe cel mai accesibil drum și pentru cumani, spre Întorsura Buzăului. De acolo, coloana s-a despărțit. O unitate a plecat prin satul Prejmer, numit pe atunci în actele latine
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
până la Don, davai ceas, davai palton". Ne depănam unele amintiri, din povestirile străbunicului ori evocam așa zisele superstiții privind "jocul comorilor", într-o noapte anume a anului, poate în "noaptea de Sumedru" sau treceam la subiecte serioase, unde speculațiile noastre toponimice se întâlneau cu folclorul istoric al zonei. Așa s-a înfiripat gândul năstrușnic, care ne-a condus la ideea că denumirile vechi: "la cetate", "cetățuia" sau "grădiște" ar putea evoca existența în trecutul mai îndepărtat a unor posibile dovezi privind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]