762 matches
-
perioadă, mai lungă sau mai scurtă, atît ca apelativ, cît și ca toponim, fiind, așa cum s-a spus, apelativ în funcție toponimică. În această etapă, greu de situat în timp, onimizarea este provizorie, „dublînd“ semnificarea. Ipostaza este întîlnită frecvent în toponimia minoră, iar criteriul de selectare a reperului topic identificator îl reprezintă, de regulă, relevanța naturală și socială, dar și forța descriptivă a cuvîntului care denumește acest reper și care este, de cele mai multe ori, un termen geografic popular sau entopic, cum
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Olt, Dealul Olteanului, Cîmpia Olteniei, Defileul Oltului, Valea Oltețului, Cheile Oltețului, Dealul Oltețului, Baraolt. Baza acestei familii nu a fost toponimizată în limba romînă, dar a determinat, indirect, toponimizarea în interiorul limbii romîne a celorlalți membri ai familiei. Unii amatori de toponimie includ în categoria toponimelor moștenite numele de locuri formate de la apelative păstrate din substrat (Brazi, Viezuri), neglijînd faptul că toponimizarea acestor apelative a avut loc pe terenul limbii romîne. Algoritmul etimologic necesar pentru identificarea acestor nume de loc moștenite este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de locuri, martori ai istoriei romînilor Dacă, privite sincronic, numele de locuri se înfățișează ca o haină care îmbracă teritoriul denominat, în perspectivă diacronică ele apar ca martori ai evenimentelor, întîmplărilor și schimbărilor istorice petrecute pe teritoriul respectiv. În sincronie, toponimia, ca disciplină lingvistică, interferează îndeosebi cu geografia, iar în diacronie istoria, cu faptele și evenimentele care-i marchează cursul, este implicată în viața numelor de locuri, încă din momentul nașterii lor, care are loc în anumite condiții sociale, fiind adeseori
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în anumite condiții sociale, fiind adeseori urmarea unor mutații istorice petrecute în teritoriu. Evoluția numelor de locuri este corelată cu istoria societății, evident prin intermediul limbii, care este unul dintre elementele psihosociale cel mai intim implicate în mecanismul dezvoltării societății. După cum toponimia constituie la un moment dat o rețea de repere spațiale pe harta unui teritoriu, tot astfel ea trasează pe pînza vremii urme ale viețuirii oamenilor în teritoriul respectiv. Ambele categorii de semne sunt marcate lingvistic, deci trebuie descifrate lingvistic. Cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
procesul de naștere, transformare, trans fer, substituire, traducere, etimologie populară, contaminare, dispariție etc. a numelor de locuri, așa cum se va putea constata în descrierea „biografiilor“ de locuri din secvențele următoare. Toponomastul, ca și arheologul, are în față starea actuală a toponimiei, în care cele mai numeroase și mai „vizibile“ nu sunt numele vechi. Acestea trebuie de cele mai multe ori reconstituite, presupuse, reconstruite cu migală fonetică, morfologică și semantică din rămășițele fragmentare și deformate grafic de documentele scrise, de cele mai multe ori, în alte
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cetate, Turn, Ruine, Grădiște, Săliște, Jidovină, Zagrad, Morminte, Cimitir, Biserică, Putna, Bran, Runc etc. indică prezența în trecut în zona respectivă a unor așezări, construcții întărite, drumuri, proprietăți silvicole defrișate sau interzise pentru defrișare. Uneori observarea pe orizontală (sincronică) a toponimiei poate sugera posibile straturi verticale (diacronice) ale ei, orientînd căutarea pe direcții probabile de identificare a unor nume sau categorii de nume. Cei mai mulți specialiști sunt de acord, de pildă, că hidronimele și, după ele, oronimele sunt cele mai rezistente categorii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
poate fi identificată cu precizie vechimea tuturor numelor de locuri care îl „parcelează“ denominativ, stabilirea unor etimoane reprezentative și estimarea, prin comparație și pe baza unor indici lingvistico-istorici, a originii altor toponime din zonă pot contura un „peisaj istoric“ al toponimiei din regiunea respectivă, la rîndul său o amprentă grăitoare a istoriei sociale petrecute în teritoriul respectiv. De pildă, Mircea Homorodean a reconstituit, acum peste trei decenii, urmele populațiilor care au trăit în străvechea vatră a Sarmizegetusei, pornind de la originea și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Mircea Homorodean a reconstituit, acum peste trei decenii, urmele populațiilor care au trăit în străvechea vatră a Sarmizegetusei, pornind de la originea și semnificația numelor de locuri din zonă. Numele Sarmizegetusa și Sargetia, atestate în Antichitate, nu au urmași direcți în toponimia actuală, dar cîteva toponime din zonă amintesc de urmele cetăților și așezărilor civile din acea perioadă: Grădiște (< sl. gradiște, „locul unde a fost o fortă reață, un oraș)“, Pustiosu (< apelativul romînesc pustios, „cu ruine“), Cetatea, Cetățuia, Cetățeaua, Prisaca (apelativul prisacă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
oferi anterioritatea în teritoriu a romînilor, care puteau denumi locul înainte de venirea „străinilor“, și obiceiul acestora din urmă (la nivel oficial-administrativ sau popular) de a traduce numele găsite în momentul venirii. Iată, așadar, o altă „ocazie“ de a observa că toponimia formată în romînește are și straturi vechi și foarte vechi, nu numai straturi moderne, așa cum poate sugera, la o privire superficială, „transpa rența“ lor semantică în cele mai multe cazuri. O modalitate de identificare a toponimelor romînești vechi sau chiar a unor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romînește (Bistricioara, Cernișoara, Glîmbocelul, Doftănița); antroponime de origine slavă, funcționale în romînește (Bolomir, Novac, Preajba, Bolomireasa, Iscroni, Vlădoaia, Brătuleni, Drăgoteni); creații oficial-administrative (Dolj, „Jiul din vale“, Gorj, „Jiul din deal“, Grivița, Plevna, Rahova, Smîrdan). Problemele istoriei poporului romîn, la care toponimia studiată riguros și nuanțat își poate aduce o contri buție însemnată, sunt multe (au fost elaborate și publicate studii extinse pe această temă). În subcapitolul de față vom consemna una singură, fundamentală. Este vorba despre formarea limbii și a poporului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formarea limbii și a poporului romîn, în legătură cu care, din cauza lipsei de documente scrise pe o lungă perioadă de timp, s-au dus și se duc încă discuții aprinse. Vom consemna, după excelenta sinteză a problemei făcută de V. Frățilă, contribuția toponimiei la demonstrarea autohtoniei și continuității poporului romîn la nordul Dunării. Hidronimele (Dunăre, Mureș, Olt, Tisa, Timiș, Săsar, Someș, Criș, Ampoi, Strei, Horn, Bîrzava, Cerna, Nera, Năruja, Motru, Jiu, Gilort, Giomărtil, Lotru, Argeș, Vedea, Buzău, Siret, Prut, Nistru), oronimele (Carpați) și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
phalanga), Sturu (< stur, „țurțur de gheață“ < gr., stylos, „stîlp, pilă, pieu“), Rîu Bărbat (< lat. rivus barbatus), Rîu de Mori (popular Rîu de Moare < lat. rivus de molae), Sîncel (< lat. *summicelus, „culme mică“), Sumat (< lat. summatus, „vîrf în formă de culme“). Toponimia de origine străină, îndeosebi cea slavă și ma ghiară, mult mai ușor de observat, uneori fără prea multe cunoștințe lingvistice, este mai puțin numeroasă decît cea romînească, chiar dacă a beneficiat de intervenția administrației și cancelariilor emitente ale documentelor de proprietate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bazele lor apelative și neacceptate de autorități, dar mai ales prin folosirea apelativelor romînești împrumutate anterior din slavă sau din maghiară. Este vorba de toponimele pseudoslave ori pseu domaghiare, despre care a scris de atîtea ori Emil Petrovici. Așadar, vechimea toponimiei romînești este susținută de predominanța ei cantitativă covîrșitoare (care i-a împiedicat pe nou-veniți să-i „copleșească“ denominativ pe autohtonii „înrădăcinați“ toponimic înainte de venirea lor). Chiar păstrarea de către romîni a unor toponime slave (Tîrnava, Belgrad), spre deosebire de maghiari și de sași
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în forme de concentrare diferită, a fost mult mai largă decît vatra mai densă de la nordul Dunării, care a și determinat asimilarea treptată a alogenilor sau conviețuirea cu ei ca minoritari. Lipsa elementelor vechi germanice din limba romînă, inclusiv în toponimie, poate fi explicată prin caracterul și durata relațiilor acestora cu romînii. Neamestecîndu-se cu aceștia într-o conviețuire organică și nepersistînd o perioadă lungă în acest teritoriu, contribuția lor la denominarea spațiului geografic și păstrarea de către romîni a eventualelor nume create
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formării romînilor în sudul Dunării și a emigrării lor ulterioare în nord, întrucît tot slavi de tip bulgar erau și cei din nordul Dunării, iar romînii, dacă ar fi venit de peste Dunăre, n ar fi adus cu ei de acolo toponimia slavă, ci eventual pe cea romînească. Toponimia contribuie la susținerea continuității populației daco-gete în teritoriul fostei Dacii, romanizate prin cucerirea de către romani, a populației daco-romane după retragerea aureliană, a populației daco-romane și romînești în timpul migrației popoarelor. Romanitatea orientală, pe bază
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
emigrării lor ulterioare în nord, întrucît tot slavi de tip bulgar erau și cei din nordul Dunării, iar romînii, dacă ar fi venit de peste Dunăre, n ar fi adus cu ei de acolo toponimia slavă, ci eventual pe cea romînească. Toponimia contribuie la susținerea continuității populației daco-gete în teritoriul fostei Dacii, romanizate prin cucerirea de către romani, a populației daco-romane după retragerea aureliană, a populației daco-romane și romînești în timpul migrației popoarelor. Romanitatea orientală, pe bază etnică generaldacică, a fost în vechime mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
devenite majoritare. Toponimele atestate în aceste spații marchează prezența lor acolo, din ce în ce mai restrînsă și mai diluată de trecerea timpului. Conviețuirea, în teritoriul nord-dunărean, a romînilor cu alte popoare a „imprimat“ dovezi grăitoare în numele de locuri. Astfel, slavii sunt reprezentați în toponimia romînească printr-o mulțime de nume diverse onomasiologic și lingvistic: Bîrza (< sl. brǔzǔ „repede“), Cerna (< sl. črǔnǔ, „negru“), Crasna (< sl. Krasînǔ, „frumos“), Dîmbovița (< bg. dobǔ, „stejar“), Ialomița (< sl. jalovica, „pămînt sterp“), Milcov (< bg. milkav, „dezmierdător“), Prahova (< sl. prahov „prăfuitoarea, stropitoarea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Taor (Taur), Bradel, Pasarel, Vakarel, Vyșinel, Čerčel, Bucurovici, Krnul (Cîrnul), Radulovici, Krecul (Crețul), Mersel, Ursolica, Singur, Murgaș, Jarbata, Mușat, Pičor. Celelalte populații care au conviețuit în anumite spații și pe o durată mai lungă sau mai scurtă sunt reprezentate în toponimia din teritoriul romînesc în proporție mai restrînsă și în forme mai puțin profunde decît slavii. Popoarele turcice (cumanii și pecenegii) au lăsat urme puține și nesigure onomasiologic și lingvistic în toponimia romînească: Peceneaga, Pecineaga, Pecineagul, Beșineu, Beșinou, Beșinova, Comána, Cómăna
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
durată mai lungă sau mai scurtă sunt reprezentate în toponimia din teritoriul romînesc în proporție mai restrînsă și în forme mai puțin profunde decît slavii. Popoarele turcice (cumanii și pecenegii) au lăsat urme puține și nesigure onomasiologic și lingvistic în toponimia romînească: Peceneaga, Pecineaga, Pecineagul, Beșineu, Beșinou, Beșinova, Comána, Cómăna, Comani, Comăneasa, Uzul, Iași, Bahlui, Bohui, Călmățui, Covurlui, Vaslui. Stratul maghiar acoperă, cum e firesc, partea de vest a țării: Aiud, Beiuș, Căptălan, Fărcașa, Firiza, Geoagiu, Hășmaș, Hideg, Ieud, Mărăjdia, Nădaș
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Rahova, Sadova, Studenița, Toplița), ucraineana și rusa (Bobinof, Balotina, Basău, Berezenca, Cacica, Golovița, Holod, Hliboca, Iama, Poleana, Zahorna). Stratul turcesc este limitat la Dobrogea: Agigea, Altîntepe, Babadag, Caraorman, Carcaliu, Casimicea, Cerchezu, Cobadin, Cuiugiuc, Hisarlîc, Mahmudia, Murighiol, Sarighiol, Techirghiol, Siutghiol. Urbanonimia/toponimia urbană, o ramură mai nouă a toponimiei, a dezvoltat o direcție istorică de cercetare dedicată desco peririi straturilor denominării topicelor din perimetrele orașelor. De pildă, Adrian Rezeanu, care se preocupă în mod special de urbanonimie, a realizat o periodizare a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bobinof, Balotina, Basău, Berezenca, Cacica, Golovița, Holod, Hliboca, Iama, Poleana, Zahorna). Stratul turcesc este limitat la Dobrogea: Agigea, Altîntepe, Babadag, Caraorman, Carcaliu, Casimicea, Cerchezu, Cobadin, Cuiugiuc, Hisarlîc, Mahmudia, Murighiol, Sarighiol, Techirghiol, Siutghiol. Urbanonimia/toponimia urbană, o ramură mai nouă a toponimiei, a dezvoltat o direcție istorică de cercetare dedicată desco peririi straturilor denominării topicelor din perimetrele orașelor. De pildă, Adrian Rezeanu, care se preocupă în mod special de urbanonimie, a realizat o periodizare a spațiului toponimic bucureștean, urmărind reminiscențele rurale în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a dezvoltat o direcție istorică de cercetare dedicată desco peririi straturilor denominării topicelor din perimetrele orașelor. De pildă, Adrian Rezeanu, care se preocupă în mod special de urbanonimie, a realizat o periodizare a spațiului toponimic bucureștean, urmărind reminiscențele rurale în toponimia capitalei și direcțiile de evoluție ale toponimiei acestei metropole. Orașul pivot, considerat satul primar supus presiunilor evoluției spre urban, a antrenat treptat, în acest proces, unități administrative periurbane. În cazul Bucureștiului, în prima etapă, începînd de pe la 1860, tîrgul Bucureștilor a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dedicată desco peririi straturilor denominării topicelor din perimetrele orașelor. De pildă, Adrian Rezeanu, care se preocupă în mod special de urbanonimie, a realizat o periodizare a spațiului toponimic bucureștean, urmărind reminiscențele rurale în toponimia capitalei și direcțiile de evoluție ale toponimiei acestei metropole. Orașul pivot, considerat satul primar supus presiunilor evoluției spre urban, a antrenat treptat, în acest proces, unități administrative periurbane. În cazul Bucureștiului, în prima etapă, începînd de pe la 1860, tîrgul Bucureștilor a încorporat satele (și cătunele) Băneasa, Colentina-Fundeni, Dudești-Cioplea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
drept pînă la Anghel Simigiu No. 1250. O uliță ce să începe iar din Podul Domnesc de la Dumitrache Cofetar No 1276 în dreapta și merge pînă la Rada Văduva No 1110“. În 1934, prezentarea este modernizată și stan dardizată, ca și toponimia: „Podul Domnesc începe la Zlătari, drept pînă la Curtea Arsă (reședință domnească), merge pînă la Anghel Simigiul (reper final)...“ (Se observă înlăturarea reperelor efemere, situarea față de repere majore și precizarea reperului final). Este sesizabilă curba descrescătoare a motivației și cea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Romania) în două volume (2008- 2009), sunt, evident, selective (Dicționarul cuprinde numai circa 40 000 de toponime, pe care le-a preluat din harta topografică a Romîniei la scară medie, 1:100 000), putem spune că ele sunt reprezentative pentru toponimia romînească majoră, numele rămase în afara lor, chiar dacă pot fi semnificativ mai numeroase decît cele înregistrate, sunt de regulă minore din punctul de vedere al relevanței geografice, sociale și culturale. Inclusiv importanța lingvistică, deși indiscutabilă, este de mică anvergură. Standardizarea denumirilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]