3,013 matches
-
la coate de mizeria care se lua de pe porc. În urmă cutițelor rémînea o piele albé gélbuie, așternuté pe porc că o péturé. Șasa se uită la porcul mort Întins pe scînduré cu picioarele În sus, cu pieptul desfécut de topor și se bucură. Iaté, În sfîrșit, porcul acesta mort! Bine cé l-au téiat! Șasa Îl bétea peste boț și nu murea. Dar acum a murit. Foarte bine cé a murit. Era un porc nesuferit. Dar acum, iaté-l aici, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ciuperci otrévitoare pentru copiii din America sé le spele bine cu sépun și sé nu mai trimité bombă atomicé peste copiii din Hiroshima. De ce sé moaré oamenii nevinovați? Mai bine sé fie În toaté lumea Uniunea Sovieticé! Téiam copacii cu toporul și-i aranjam frumos. Stéteau pe mese că pîinea. Sé ménînce copiii americani. În iarbé am gésit ceva alb și Întins. Un iepure mort cu schije-n cap. Vladimir Ilici și l-a pus În cap: „Priviți ce schije am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
scaré mare! - Nu se poate! - Are! - N-are el nici o scaré! Ce-i trebuie lui scaré, dacé zboaré? Ce, nu poate sé zboare În sus, de ce-i trebuie scaré? - Nu știu, dar eu cred... - Ce, el poate sé taie cu toporul copacii și sé-i care În spinare că sé facé scaré, dacé poate sé zboare? Dar nu poate el sé zboare, ce fel de om Îi ésta care zboaré? Unde are el aripile? Ce, are niște aripi așa, mari cît casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se culeg merele din copac, ci ar fi o scaré mare și groasé, pe care Dumnezeu se suie În cer. Unde cresc asemenea copaci lungi, ca de la noi de acasé pîné la iaz, din care Dumnezeu Își cioplește scară cu toporul? Acești copaci cresc În pédurea pe care a sédit-o Dumnezeu, special că sé-și facé scaré. Scară se ridicé În picioare și se sprijiné de nori, si Dumnezeu Începe sé se suie În cer. În timp ce el ridicé scară, pilotul sovietic trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
a spus lui Nadejda Petrovna? Șasa ar fi vrut sé aibé și ea péduchi și el sé nu spuné la nimeni. Sé știe numai ei amîndoi. Dar sé nu spuné la nimeni. 16 În aceeași zi, Nicolai Arsenievici Își pregéti toporul și merse În pédure dupé lemne. Lué și un ferestréu că sé-și taie un lemn potrivit pentru scaré. Céuté toaté pédurea lemnul cel mai lung și-l téie cu ferestréul, și-l curéțé de crengi cu toporul. Gésise un lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Arsenievici Își pregéti toporul și merse În pédure dupé lemne. Lué și un ferestréu că sé-și taie un lemn potrivit pentru scaré. Céuté toaté pédurea lemnul cel mai lung și-l téie cu ferestréul, și-l curéțé de crengi cu toporul. Gésise un lemn de frasin, lung și subțire, cu coaja albicioasé și-l culcé jos, În pédure, și-l mésuré cu pasul. Era un lemn de optsprezece pași, drept și frumos, pe care Nicolai Arsenievici Îl duse În spinare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se vedea cerul. Șasa se ridicé și Începu sé se baté cu palmele peste picioare și pește mîini, si sé se scuture. Lué sacul și-l Întinse mai Încolo, unde nu erau furnici. A doua zi Nicolai Arsenievici Își lué toporul și ferestréul și se duse În pédure sé caute un al doilea béț pentru scaré. Trecu pédurea cea micé și livadă de nuci mici și intré În pédurea cealalté. Începu sé caute lemnul care-i trebuia. Se adîncise mult În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
livadă de nuci mici și intré În pédurea cealalté. Începu sé caute lemnul care-i trebuia. Se adîncise mult În pédure și gési un lemn lung și drept, pe care Il téie cu ferestréul și-l curéți de crengi cu toporul. Îl culcé jos și-l mésuré cu pasul. Era un lemn lung de optsprezece pași, drept și neted. Ce sé facé el cu un lemn de tei? Își zise Nicolai Arsenievici, nu poate sé facé scaré dintr-un lemn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
trebuit sé fie un copac, dacé nu mai este, Înseamné cé l-a téiat cineva. Lésé lemnul de tei jos și se duse mai departe. Céuté un lemn de frasin, Îl téie cu ferestréul și-l curéțé de crengi cu toporul. Îl culcé jos și-l mésuré cu pasul. Un lemn frumos și neted cu coaja albicioasé. „Ptfiu, dracu’!” Ce sé facé el cu un lemn de 12 pași? Îl lésé jos și merse mai departe. Vézu printre copaci drumul préfos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
dracu’!” Ce sé facé el cu un lemn de 12 pași? Îl lésé jos și merse mai departe. Vézu printre copaci drumul préfos și lanul de grîu, verde, mișcîndu-se că o apé stranie și se Întoarse Înapoi. Bétu cu muchea toporului Într-un copac de carpen și-l dédu jos cu ferestréul. Șasa rupea brebeneii și-i fécea grémezi, pe care le aducea pe urmé la sac, céci Îi era lene sé care sacul dupé el. Fécu așa mai multe grémezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
lungé de frasin, netedé și albicioasé, pe care o rezema de copaci și de case și putea sé urce oriunde voia el, chiar și pe stîlpi. Trase țigară și se duse mai departe. Se afundé printre brebenei, lovind cu muchea toporului copacii. 17 - De departe cé nu. - Atunci de ce n-am face o carabiné pneumaticé? - Sé tragé cincizeci de mii de metri În sus și cincizeci de mii de metri În jos? Și sé nu facé zgomot, decît unul mic, pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de metri În jos. - Si Serafim Ivanovici? - Sé meargé dupé produse. - Pe cincisprezece, noaptea, cum am zis? - Sé fie numai vremea buné. - Sé nu ținé vremea cu burghejii. - Parcé véd cé nu iese nimic. - Am luat ceapé, morcov, hîrleț și topoare. Luém și saci, ațé de pescuit. Mai bine ceva mai acétérii. - Piotr Afanasievici? - Un ticélos. - Îl batem bine și-l legém de copac. Sé viné și sé-l miroase lupii. Avem noi grijé sé facem un foc lîngé el, ca sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
multe privințe. Sé-i stropim pisică cu benziné și sé-i dém drumul pe fereastré, cred cé-i mult mai bine așa. - Sé nu miaune pisică. - E bine dacé miauné. - Aud vecinii și se trezesc și s-ar putea sé spargé ușa cu toporul sau cu vreun hîrleț. SÎnt mulți care au hîrlețe, ce nu se poate?, se poate, Iti zic eu. - Da, dar așa gésesc pisică. - Gésesc pisică și-o stîng cu stingétorul. - Da, și dau vina pe pisicé. - Dar Pavel Marcovici? - E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
o bîrné ascunsé În brebenei? Nu se gîndește nimeni. Nici el nu s-ar fi gîndit. Mai bine o lasé aici În brebenei și vine mai tîrziu dupé ea. Dacé vrea, poate sé-i spuné tatei cé a téiat-o el cu toporul. A venit dupé brebenei, dar a luat și toporul și a téiat un copac. I-ar prinde bine un copac. Puse un semn și merse mai Încolo. Vézu o alté bîrné, trîntité În brebenei. Se gîndi: cine dracu’ o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Nici el nu s-ar fi gîndit. Mai bine o lasé aici În brebenei și vine mai tîrziu dupé ea. Dacé vrea, poate sé-i spuné tatei cé a téiat-o el cu toporul. A venit dupé brebenei, dar a luat și toporul și a téiat un copac. I-ar prinde bine un copac. Puse un semn și merse mai Încolo. Vézu o alté bîrné, trîntité În brebenei. Se gîndi: cine dracu’ o fi téiat bîrnă că sé o lase acolo? Încercé sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sac. Cine o fi lésat bîrnele astea acolo? Sé se ducé pîné acasé sé viné cu tata sé le ia. Culcé sacul și ieși din pédure. Nicolai Arsenievici doborî un copac subțire, lung și neted. Îl curéți de crengi cu toporul și se uité la el. Era un copac bun dar parcé nu era destul de bun. Se duse mai departe. Vézu un sac culcat În brebenei. Cine o fi lésat sacul ésta aici?, gîndi Nicolai Arsenievici, trebuie sé fie pe aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
tîrziu. I se fécuse foame și trebui sé viné acasé sé ménînce. MÎncarea pe care și-o lué În pédure o mîncé ascuns Într-un tufiș și acum i se fécuse foame. De aceea hotérî sé se ducé acasé. Ascunse toporul la rédécina unui copac și-l astupé cu frunze. Își lué ghiozdanul În care avea lingură, borcanul În care fusese borșul, o bucaté de pîine și o jumétate de ceapé care i-au rémas și porni numaidecît spre casé. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pusé alté bîrné, legaté cu sîrmé groasé de spalier, pe care el nu putea nici mécar sé o Îndoiascé cît de puțin. BÎrnă era legaté cu șmecherie, céci amîndoué bîrnele erau téiate pîné la jumétate cu ferestréul, apoi despicate cu toporul și rémîneau doué jumétéți de bîrné, una dintr-o bîrné și alta din alté bîrné, care erau puse una peste alta, așa Încît féceau o singuré bîrné și pe deasupra erau legate cu sîrmă groasé de spalier, care se sucea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
leagé cu sîrmé. Așa ar putea și Șasa sé-și facé scaré mare! N-are El nici o pédure În care cresc copaci atît de mari ca de la el de acasé pîné la iaz. Asta-i o șmecherie! Umblé prin pédure cu toporul și taie copacii și-i leagé cu sîrmé de spalier. Și dupé asta spune cé are o pédure a Lui În care cresc copaci atît de mari. Dar Șasa știa cé așa ceva nu se poate. Se duse În tufiș sé-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
are o pédure a Lui În care cresc copaci atît de mari. Dar Șasa știa cé așa ceva nu se poate. Se duse În tufiș sé-l pîndeascé. Stétu În tufiș vreo doué ore, dar nu vézu nici un Dumnezeu sé viné cu toporul. Hotérî sé mai aștepte puțin. Acum era bucuros cé l-a prins și știa cé El este În aceasté pédure și n-a plecat nicéieri. Cred cé hoinérea prin pédure cu toporul În mîné sé-și caute un béț mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
dar nu vézu nici un Dumnezeu sé viné cu toporul. Hotérî sé mai aștepte puțin. Acum era bucuros cé l-a prins și știa cé El este În aceasté pédure și n-a plecat nicéieri. Cred cé hoinérea prin pédure cu toporul În mîné sé-și caute un béț mai bun. 24 Duminică Dumnezeu nu Învațé, adicé nu lucreazé și cred cé de astă nu L-a vézut Șasa venind cu toporul că sé-și termine scară. Stétea acum În pat și se gîndea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și n-a plecat nicéieri. Cred cé hoinérea prin pédure cu toporul În mîné sé-și caute un béț mai bun. 24 Duminică Dumnezeu nu Învațé, adicé nu lucreazé și cred cé de astă nu L-a vézut Șasa venind cu toporul că sé-și termine scară. Stétea acum În pat și se gîndea cît de șmecher e Dumnezeu cînd spune cé are o pédure cu copaci mari că de la el de acasé pîné la iaz din care-și face scaré. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pat și se gîndea cît de șmecher e Dumnezeu cînd spune cé are o pédure cu copaci mari că de la el de acasé pîné la iaz din care-și face scaré. De fapt, n-avea El nici o pédure, umblă cu toporul și téia copaci simpli și-i lega cu sîrmé de spalier. Dar bine cé a aflat. Era fericit cé aflase șmecheria cu scară și abia aștepta sé vadé cum araté Dumnezeu. Își Închipuia un bérbat În cémașé cu mînicile suflecate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
te șui În cer, trebuie sé ai o scaré buné. Și n-ar fi lucrat El noaptea În pédure, sé stea El singur acolo sé-L ménînce mistreții. Trebuie sé fi dormit În vreun copac. Și-a fécut un culcuș cu toporul că sé nu-L vadé nimeni. Sté undeva Într-un copac ascuns În frunze și abia așteapté sé mai taie vreun copac cu toporul că sé-și facé scaré. Sau poate s-a dus la magazin dupé pîine? Poate I s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sé-L ménînce mistreții. Trebuie sé fi dormit În vreun copac. Și-a fécut un culcuș cu toporul că sé nu-L vadé nimeni. Sté undeva Într-un copac ascuns În frunze și abia așteapté sé mai taie vreun copac cu toporul că sé-și facé scaré. Sau poate s-a dus la magazin dupé pîine? Poate I s-o fi terminat și s-a dus la magazin? Dar de lucrat noaptea În pédure n-ar fi lucrat. Nu vede copacii că sé-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]